1,869 matches
-
lexical, nu în domeniul funcțional, fapt care justifică prezența unui Grup al Diatezei VOICEP în domeniul lexical vP. 44 E.g. vezi folosirea temei infectum la prezent pentru verbele care disting cele două tipuri de temă (merg- / mers-). 45 Adverbul de negație nu, el însuși specificator, induce efectul de blocare a deplasării la C blocând specificatorul Grupului Negației (NegP): (i) a. Citește-mi scrisoarea! b. Nu-mi citi scrisoarea! (ii) a. Du-te acasă! b. Nu te du(nelit.) / duce(lit.) acasă
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
lexical vP. 44 E.g. vezi folosirea temei infectum la prezent pentru verbele care disting cele două tipuri de temă (merg- / mers-). 45 Adverbul de negație nu, el însuși specificator, induce efectul de blocare a deplasării la C blocând specificatorul Grupului Negației (NegP): (i) a. Citește-mi scrisoarea! b. Nu-mi citi scrisoarea! (ii) a. Du-te acasă! b. Nu te du(nelit.) / duce(lit.) acasă! Nu proiecția unui Grup al Negației în sine blochează deplasarea, efectul de blocare este indus de
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
efectul de blocare a deplasării la C blocând specificatorul Grupului Negației (NegP): (i) a. Citește-mi scrisoarea! b. Nu-mi citi scrisoarea! (ii) a. Du-te acasă! b. Nu te du(nelit.) / duce(lit.) acasă! Nu proiecția unui Grup al Negației în sine blochează deplasarea, efectul de blocare este indus de natura mărcii de negație: negatorul selectat de gerunziu este un prefix (centru, element X0) care se încorporează el însuși prin adjuncție la stânga în structura verbului gerunziu (eventual precedând adverbe X0
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Citește-mi scrisoarea! b. Nu-mi citi scrisoarea! (ii) a. Du-te acasă! b. Nu te du(nelit.) / duce(lit.) acasă! Nu proiecția unui Grup al Negației în sine blochează deplasarea, efectul de blocare este indus de natura mărcii de negație: negatorul selectat de gerunziu este un prefix (centru, element X0) care se încorporează el însuși prin adjuncție la stânga în structura verbului gerunziu (eventual precedând adverbe X0 ca mai, prea) și permite deplasarea la C, după cum arată encliza pronominală (nevăzându-l
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
ti pomogne, ... dacă Dumnezeu nu te ajută.PREZ.3SG b. *Ako ti bog ne pomogne, ... Dacă Dumnezeu nu te ajută, ...' 54 Rivero (1997) arată că propozițiile subordonate din spaniola veche prezentau o gramatică dublă, cliticele pronominale putând apărea atât la stânga negației (orientare spre C) (i), cât și la dreapta negației (orientare spre I) (ii); prima opțiune, prezentă cu totul rezidual și în propoziții principale (iii), a fost eliminată diacronic. Opțiunea de cliticizare orientată spre C explică (cel puțin unele dintre) cazurile
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
b. *Ako ti bog ne pomogne, ... Dacă Dumnezeu nu te ajută, ...' 54 Rivero (1997) arată că propozițiile subordonate din spaniola veche prezentau o gramatică dublă, cliticele pronominale putând apărea atât la stânga negației (orientare spre C) (i), cât și la dreapta negației (orientare spre I) (ii); prima opțiune, prezentă cu totul rezidual și în propoziții principale (iii), a fost eliminată diacronic. Opțiunea de cliticizare orientată spre C explică (cel puțin unele dintre) cazurile de interpolare din spaniola veche (v. și §II.1
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
pentru proiectarea Grupului de Timp (TP); ridicarea obligatorie la C a gerunziului, diagnosticată prin encliză pronominală, este independentă de structura domeniului flexionar al acestei forme nonfinite. V. discuția din §3.3 infra. 59 Nu ne propunem o discuție aprofundată a negației propoziționale în limba română, ci ne concentrăm doar asupra interacțiunii dintre negație și deplasarea verbului. Pentru discuții aprofundate asupra comportamentului negației în română, v. Dominte (2003); lucrările din volumul editat de Ionescu (2004); Zafiu (2008); Manea (2013). 60 Excludem din
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
diagnosticată prin encliză pronominală, este independentă de structura domeniului flexionar al acestei forme nonfinite. V. discuția din §3.3 infra. 59 Nu ne propunem o discuție aprofundată a negației propoziționale în limba română, ci ne concentrăm doar asupra interacțiunii dintre negație și deplasarea verbului. Pentru discuții aprofundate asupra comportamentului negației în română, v. Dominte (2003); lucrările din volumul editat de Ionescu (2004); Zafiu (2008); Manea (2013). 60 Excludem din discuție negația de constituent, asociată cu focalizarea (Zafiu 2008): [Nu Ion] a
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
flexionar al acestei forme nonfinite. V. discuția din §3.3 infra. 59 Nu ne propunem o discuție aprofundată a negației propoziționale în limba română, ci ne concentrăm doar asupra interacțiunii dintre negație și deplasarea verbului. Pentru discuții aprofundate asupra comportamentului negației în română, v. Dominte (2003); lucrările din volumul editat de Ionescu (2004); Zafiu (2008); Manea (2013). 60 Excludem din discuție negația de constituent, asociată cu focalizarea (Zafiu 2008): [Nu Ion] a venit; L-am văzut [nu pe Vasile], ci pe
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
în limba română, ci ne concentrăm doar asupra interacțiunii dintre negație și deplasarea verbului. Pentru discuții aprofundate asupra comportamentului negației în română, v. Dominte (2003); lucrările din volumul editat de Ionescu (2004); Zafiu (2008); Manea (2013). 60 Excludem din discuție negația de constituent, asociată cu focalizarea (Zafiu 2008): [Nu Ion] a venit; L-am văzut [nu pe Vasile], ci pe Ion, realizată întotdeauna prin nu (chiar și pentru gerunziu: Nu citind are să reușească). Un alt tip de negație care nu prezintă
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Excludem din discuție negația de constituent, asociată cu focalizarea (Zafiu 2008): [Nu Ion] a venit; L-am văzut [nu pe Vasile], ci pe Ion, realizată întotdeauna prin nu (chiar și pentru gerunziu: Nu citind are să reușească). Un alt tip de negație care nu prezintă interes în analiza deplasării verbului este negația profrază, care substituie și neagă întregul conținut propozițional, constituind ea însăși o propoziție simplă nonanalizabilă (Dominte 2003: 20): A venit? Nu. / Cred că nu. Ne concentrăm exclusiv asupra negației propoziționale
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
2008): [Nu Ion] a venit; L-am văzut [nu pe Vasile], ci pe Ion, realizată întotdeauna prin nu (chiar și pentru gerunziu: Nu citind are să reușească). Un alt tip de negație care nu prezintă interes în analiza deplasării verbului este negația profrază, care substituie și neagă întregul conținut propozițional, constituind ea însăși o propoziție simplă nonanalizabilă (Dominte 2003: 20): A venit? Nu. / Cred că nu. Ne concentrăm exclusiv asupra negației propoziționale, care inversează polaritatea întregii propoziții și este sensibilă la fenomenele
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
de negație care nu prezintă interes în analiza deplasării verbului este negația profrază, care substituie și neagă întregul conținut propozițional, constituind ea însăși o propoziție simplă nonanalizabilă (Dominte 2003: 20): A venit? Nu. / Cred că nu. Ne concentrăm exclusiv asupra negației propoziționale, care inversează polaritatea întregii propoziții și este sensibilă la fenomenele de concordanță negativă ((* Nu) a venit nimeni). 61 Al patrulea verb latinesc cu infinitiv scurt (ferre 'a purta, duce, conduce', imperativ: fer) nu s-a moștenit în română. 62
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
219). 65 Concluzia nu se extinde la participiile prefixate cu ne- (e.g. necitit; nevăzut); în situația participiilor, ne- este un prefix lexical care formează antonime (Dominte 2003: 162-171; Iordăchioaia 2004). 66 Contra Barbu (2004), care consideră că nu marcă a negației propoziționale este un afix, nu un cuvânt autonom. Între argumentele aduse în sprijinul acestei interpretări, ideea că nu este un afix pentru că nu legitimează elipsă (p. 77-78) (e.g. Ion să plece, dar Maria *să nu) este eronată: instrucțiunea de legitimare
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
veni), deși încorporarea lorîn structura infinitivului verbal fără a nu este exclusă (OK va mai veni, ar mai veni); imposibilitatea încorporării semiadverbului în structura infinitivului în configurația modală indică faptul că ASPP nu se proiectează. Incompatibilitatea dintre infinitivul scurt și negația propozițională (*Poate nu veni) și realizarea negației propoziționale exclusiv în domeniul verbului modal (OK Nu poate veni) verifică ipoteza că NEG selectează IP și că negația propozițională nu este disponibilă atunci când domeniul flexionar nu se proiectează. 72 Chomsky și Lasnik
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
fără a nu este exclusă (OK va mai veni, ar mai veni); imposibilitatea încorporării semiadverbului în structura infinitivului în configurația modală indică faptul că ASPP nu se proiectează. Incompatibilitatea dintre infinitivul scurt și negația propozițională (*Poate nu veni) și realizarea negației propoziționale exclusiv în domeniul verbului modal (OK Nu poate veni) verifică ipoteza că NEG selectează IP și că negația propozițională nu este disponibilă atunci când domeniul flexionar nu se proiectează. 72 Chomsky și Lasnik (1977: 446): "[...] at least one of the
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
configurația modală indică faptul că ASPP nu se proiectează. Incompatibilitatea dintre infinitivul scurt și negația propozițională (*Poate nu veni) și realizarea negației propoziționale exclusiv în domeniul verbului modal (OK Nu poate veni) verifică ipoteza că NEG selectează IP și că negația propozițională nu este disponibilă atunci când domeniul flexionar nu se proiectează. 72 Chomsky și Lasnik (1977: 446): "[...] at least one of the elements of COMP must be deleted. That is, we have the filter (53) [...]: 73 Koopman și Szabolcsi (2000: 4
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
veche este redusă: (i) a. ca-l va-l vrea (PH.1500−10: 17r) b. iară din temeiul ei au fost-o început-o Barnovschie-vodă (NL.~1750−66: 36) 13Pentru o descriere generală a structurilor negative și a mărcilor de negație în româna veche, v. Ciompec (1969), Rizescu (2007), Manea (2016). 14 Negatorul ne, calc după slavă, este ocazional atestat în alternanță cu nu în unele traduceri (Manea 2016). 15 V. Zafiu (2016) și bibliografia pentru cronologia atestărilor formelor de subjonctiv
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
FINP. 38Un exemplu explicat doar parțial prin influență străină este următorul (pronumele encliticizat nu este reflexiv): Nu pomeni fă<ră>delegile noastre întăile, currundu se afle-ne cruțarile tale (PH.1500−10: 67v) 39Cel puțin pentru româna modernă, ipoteza că negația rămâne in situ și nu se deplasează la focus (după cum a fost de multe ori propus în bibliografie, v. Hill și Alboiu 2016 și referințele) este confirmată de interogativele totale la subjonctiv (cu interpretare dubitativă), unde se observă că negatorul
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Hill și Alboiu 2016 și referințele) este confirmată de interogativele totale la subjonctiv (cu interpretare dubitativă), unde se observă că negatorul nu continuă să apară la dreapta complementizatorului să (deși, după cum s-a arătat în §III.3.3, adverbul de negație nu ocupă poziția de specificator, deci ar putea să se deplaseze la stânga complementizatorului să, care este element X0, i.e. centru - condițiile de localitate a deplasării și de Minimalitate Relativizată nu s-ar încălca sub nicio formă): Să mergem sau sănu
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
ci se petrece dinspre centrele superioare către centrele inferioare (Ledgeway 2012) (v. §II.2.3). 45În §III.3.1.1 se aduc argumente pentru natura completivă a "mărcii" a de la infinitiv (direct verificată prin distribuția la stânga cliticelor pronominale și a negației propoziționale) și pentru ideea că, spre deosebire de alți complementizatori care se generează nonambiguu într-una dintre proiecțiile completive ale domeniului C (că în FORCE 0, să în FIN0), a infinitival amalgamează centrele FORCE 0 și FIN0 (un efect, între altele, imposibilitatea
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
chiar dacă nu a vorbit sau nu le-a dezbătut niciodată în public. Poate că i-a fost teamă că o asemenea atitudine ar fi fost interpretată de credincioșii săi nu ca o dovadă de realism, ci mai degrabă ca o negație a propriilor sale eforturi depuse pentru a sprijni pelerinajul după derutantul an 1989. Pentru moment, constat doar un efort de „disciplinare” fizică a pelerinajului : din ce în ce mai multe forțe de ordine, din ce în ce mai multe garduri metalice, un control strict al distribuirii de hrană
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
care a împrumutat dialectica dar pe care a transpus-o din planul abstract, ideatic, "idealist", cum îl numește el, al autorului ei, în plan material concret valoarea de întrebuințare este "negată", devenind valoare de schimb. Pasul următor îl constituie "negarea negației": valoarea de schimb este la rândul ei negată de către valoarea de întrebuințare a cumpărătorului. Între valoarea de întrebuințare (individuală, concretă) și cea de schimb (socială, abstractă) există o permanentă contradicție pe care numai surmontarea modului de producție capitalist o va
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
vorba despre instrumentarea trecutului pentru a servi prezentul (partidul) și implicit viitorul (comunismul), dar și pentru a stabili atât de necesara conexiune dialectică între trecut, prezent și viitor. Pentru romantici însă, "trecutul are valoare prin simplul fapt că este o negație a prezentului", ceea ce nu echivalează totuși cu o retragere în "neant, ci într-o realitate", imanentă, "pe care o idealizează" (Râmbu: 2001, 25). Se observă aici anumite tangențe între conceptul de realitate prezentă a romanticilor, respectiv cea a leniniștilor. Ambele
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
un ritual de pasaj și tranziție întro existență spirituală și eternă. Se poate vorbi însă de un contrast izbitor între înțelesul ritualului și modalitatea sa de interpretare, aceasta din punctul de vedere al funcției sociopsihologice sau ceea ce nu este o negației a primului aspect valoarea religioasă a ritualului ca o expresie specifică a realității transcendente. Sintaxa și semantica ritualului Viața eternă constă tocmai în a produce etern opoziția și a o împăca etern. Cunoașterea unității în opoziție înseamnă cunoașterea absolută 38
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]