2,511 matches
-
din casierul I.V. Cojocaru, I. V. Cazan, Th. Pricop, Ion D. Dascălul. Este amintită parohia „nou Înființată” Frenciugi, comuna Drăgușeni. D. Săvuc și Vasile T. Coșovanu sunt atestați În 1947. Parohia Frenciugi era inclusă În 1951 În comuna Drăgușeni, Protopopiatul Negrești, Raionul Negrești. La 16 februarie 1952 sunt atestați Maxim Comișescu, cântăreț bisericesc, D. Săvuc și T. Pricop, consilieri, V.T. Coșovanu, epitrop. Consiliul parohial la 2 februarie 1953 era format din: D. Săvuc, M. Gherghelac, Vasile M. Grâu și C. Grâu
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
I.V. Cojocaru, I. V. Cazan, Th. Pricop, Ion D. Dascălul. Este amintită parohia „nou Înființată” Frenciugi, comuna Drăgușeni. D. Săvuc și Vasile T. Coșovanu sunt atestați În 1947. Parohia Frenciugi era inclusă În 1951 În comuna Drăgușeni, Protopopiatul Negrești, Raionul Negrești. La 16 februarie 1952 sunt atestați Maxim Comișescu, cântăreț bisericesc, D. Săvuc și T. Pricop, consilieri, V.T. Coșovanu, epitrop. Consiliul parohial la 2 februarie 1953 era format din: D. Săvuc, M. Gherghelac, Vasile M. Grâu și C. Grâu. Alegerile pentru
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Țibichi și Gh. V. Țibichi (oameni de Încredere) . În 1957 adunarea parohială număra 134 de membri, sub președenția preotului Constantin Popescu, secretar fiind Maxim Comișescu, iar bărbații de Încredere Constantin Grâu și D. Săvuc . În 1958 adunarea parohiei Bâcu-Frenciugi, raionul Negrești, era condusă de preotul Constantin Popescu, ajutat de V. I. Ungureanu (secretar) și doi barbați de Încredere, anume Neculai Zmău și Ioan Dugan . În 1962 din consiliul parohial al parohiei Bâcu Frenciugi fac parte: Vasile T. Coșovan, Gh. N. Păduraru
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
ți-o mai poți face și singur. A.B.Pentru cei mai tineri, amintim că v-ați fost născut la 1 aprilie 1945 în satul Sârbi, com. Banca. Sunteți membru al Uniunii Scriitorilor din România, membru al Societății Scriitorilor "C. Negri" din Galați, membru al Academiei Internaționale "M. Eminescu" din India cu sediul la Calcutta, membru al Centrului Academic Internațional "M. Eminescu" din Chișinău, Republica Moldova, un reputat cercetător în literatura beletristică, istorie și critică literară, publicistică, istorie, filosofie. Este extrem de cunoscută
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
fraze. A.B.Aveți modele literare? Ați primit numeroase premii, medalii, distincții: Medalia jubiliara Eminescu 150, acordată prin brevet și decret prezidențial semnat de președintele Emil Constantinescu în anul 2000; Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova și Premiul Societății Scriitorilor "C. Negri" din Galați pentru volumul "Modelul ontologic eminescian"; Premiul Național "M. Eminescu" Suceava, 2000, pentru volumul "Dubla sacrificare a lui Eminescu"; Premiul revistei "Literatura și arta" din Chișinău, anii 1998-2000; Premiul pentru critică al Uniunii Scriitorilor, Filiala Iași, pentru vol. "Complexul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
vreme era și un cenaclu literar vestit în Galați, o adevărată școală de literatură, pe str. Gamulea, numit "13 iunie 1916", pe care îl frecventam cu Tia Chiper, cu un mare prieten, doctorul Viorel Dumitriu, care a murit, cu Ștefan Negrea, care a murit în închisoare, eu fiind, mă gândesc acum, unul din puținii supraviețuitori. Eram niște tineri frumoși, entuziaști, plini de bucuria poeziei, a literaturii, de mirosul teilor de pe strada Domnească, de frumoasa Dunăre... Păcat că la vârsta aceasta nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
câmp lângă o cișmea. Știu ce ne așteaptă de aici Înainte, În localuri tixite, În care se consumă numai Înghețată si coca-cola. La Blyteville. Un student mărinimos Am trecut În statul Arkansas. Poposim În orașul Blyteville. Majoritatea populației o formează negrii. Seara pe străzi, Îmbrăcați de preferință În alb, le strălucesc doar dinții și ochii. Sunt În general liniștiți și respectuoși. Populația albă Îi evită pe cât posibil. În tramvai au vagonul lor. În cabinetele medicale au săli aparte. Dar nu am
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
de 53 ani, George Crețeanu - de 56 ani, Anton Pann - de 60 ani, Costache Negruzzi de 60 de ani și Donici de 60 de ani. În vârstă de la 60 la 80 de ani au murit: Sion - de 63 ani, Costachi Negri - de 64 ani, Cezar Boiliac - de 67 ani, Vasile Alecsandri - de 69 ani, Eliade Rădulescu - de 70 de ani, episcopul Melhisedec - de 70 ani, A.Tr. Laurean - de 71 ani, Conache - de 72 ani, Grigore 95 Alexandrescu - de 73 ani
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
originea tuturor relelor, a neînțelegerilor și învrăjbirilor între membrii uneia și aceleiași națiuni” că „partidele politice au fost cele care au zădărnicit reformele sociale benefice.” În Renașterea mai semnau: Artemie Nastasi („Armonizarea salarială și noua încadrare a funcționarilor publici”), T. Negrea („O nedreptate fără precedent - neplata sporurilor cuvenite prin gradații și definitivarea corpului didactic”), Mihail D. Bottez („Cine are urechi să audă - neorganizarea încă a funcționarilor publici ca grup social și de interese”). Se insista pe reducerea chiriilor, a impozitelor și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Tribuna, cotidian de informație și educație cetățenească de la 19291930 semnau: Grigore Rațiu, dr. Ovid Topa, C. Loghin, Lorin Popescu, Em. Cososchi,George Voevidca, Costache Plugaru, Ion Bucovineanul, G.S. Stupcanu, I.D. Ursescu, V. VelicuAdam, E. Jemna, P. Jitariu, C. Frunză, T. Negrea, Costachi Duhovnicu, dr. S. Fâșcu, G.M. Zamfirescu - unii materiale politice ori pe teme economice și gospodărire, alții literatură - proză ori poezie... Și, de la 3 noiembrie 1929, în afara articolelor politice, economice, de informare, săptămână de săptămână, Tribuna are pagina sa literară
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
avut Vasile Alecsandri. În această Foae și-a publicat un fragment din Jurnalul de călătorie în Maroc - Africa, vodevilul „Florin și Florica”, comedia „Arvinte și Pepelea”, „Cânticele comice”, „Barbu Lăutaru”, „Surugiul” etc. Lucrări ale lui Alexandru Russo, C. Negruzzi, C. Negri au fost publicate aici de V. Alecsandri, însoțite de note bibliografice întocmite de poet. Poezii de M. Pompiliu, Gh. Tăutu, V. Gr.Pop, Maria Rosetti, L.S. Bădescu, doine în stil popular semnate de V. RantaButicescu și fabule de Gh. Sion
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
poată continua drumul. Fie chiar cu riscul unei devieri din programul ei propriu. Deviere impusă de aceeași bântuire a vremii, în care mai întâi se cer salvate documente unice, ca cele publicate azi (cu privire la Ciprian Porumbescu, C. Morariu și C. Negri).Oricum, înalta culturalitate bucovineană nu ne iartă să stăm locului!” * Fond și formă, critică generală și specială. Specificul și pitorescul limbii - director Leca Morariu. Redacția și administrația Cernăuți, strada Munteniei nr.14 e o publicație program și ca atare, urmărește
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
impusă de „vitregia vremuirii”, întrucât se cer salvate de cine știe ce alte bântuiri anumite documente unice ale vremii. Din seria acestor documente dl. Leca Morariu publică în continuare scrisori ale lui Ciprian Porumbescu către părinții săi, ale lui C. Negre (nu Negri) către Iracle Porumbescu, dar și studiul său de stilistică. (C.L. din Revista Bucovinei nr.11/12 - 1944) * Fulgerul Fulgerul, revistă independentă. Apare la Cernăuți între 19 ianuarie 1924 - 31 martie 1924, bilunar; proprietar și editor Pavel Vacariuc; redactor responsabil Nistor
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
nu-i putea suporta, dar pe care-i invitase când se afla într-o dispoziție pasiv-agresivă; dar n-am zis nimic). A doua tentativă de protest a lui Jayne împotriva petrecerii: să nu poarte nici un costum, doar niște pantaloni Tuleh negri și o bluză Gucci albă. „Fără accesorii din paie sau mere pescuite cu gura“ au fost celelalte condiții, iar când m-am plâns în timpul stagiilor de pregătire că Jayne nu se conforma spiritului de Halloween, concesia ei a fost să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
am oprit pentru că nu mai era nevoie. La început am crezut că fața reflectată era a mea. Pentru o fracțiune de secundă înregistrarea îmi spunea că fusesem acolo în noaptea respectivă. Dar fața nu era a mea. Ochii lui erau negri, fața îi aparținea lui Clayton. Trecuseră ani de zile din acea noapte. Aproape un deceniu. Dar fața lui Clayton nu era deloc mai tânără decât fața pe care o văzusem în biroul meu de la facultate în ziua de Halloween, când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
întăreau mai multe sălașe de țigani. La 15 octombrie 1491, Ștefan cel Mare cumpăra 16 sate, pe care le alipea la ocolul târgului Vaslui. Printre satele cumpărate de domn sunt și cele trei sate de pe Racova, pe care boierul Negru (Negrea) le dăruise mânăstirii în 1415: Crăstoae, Bălcarii și Curtești. Grigore, egumenul Bistriței, vindea cele trei sate cu 200 de zloți tătărești. Aceste sate nu au figurat nici în privilegiul din 1462, nici în cel din 1467, ceea ce înseamnă că ele
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Bistrița cele trei sate și viile de pe dealul Hârlăului. La 22 martie 1500, Ștefan dă ultimul privilegiu mânăstirii Bistrița. Egumenul și călugării de la Bistrița schimbau cu domnul cinci sate: Caucelești, altul pe Siret, anume Gâdinți, unde a fost curtea lui Negrea, trei pe Bistrița: satul lui Birai, satul lui Vlăcsan și satul Manuilești. Mânăstirea avea pe aceste sate uric de la Alexandru cel Bun. Domnul dăruia în schimb “satele noastre drepte și proprii, patru sate pe Bistrița: un sat Slugani, al doilea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
acordate locuitorilor din satele mânăstirilor ne dau posibilitatea să aflăm ce cumpărau și ce vindeau țăranii. Ceea ce înseamnă că aveau posibilitate de mișcare, nu erau legați de glie așa cum fuseseră șerbii de pe moșiile feudalilor apuseni. Dăruindu-i Episcopiei Romanului satul Negrești, în 1466, Ștefan cel Mare statua prin privilegiul său ca nimeni să nu îi judece sau să le ia vamă, pentru că “acela ne este potrivnic nouă și curții noastre și asupra aceluia va fi pedeapsa noastră și marea urgie a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pentru motivul alesului, eroul demonstrează consangvinitatea cu elementele superioare prin receptarea momentului de criză.: „Nime-n lume nu s-a-flat-u/ Nu s-afla nici 'devara/ Făr-de Toma, el voinic-u,/ El pe acolo că-m trecea/ Și pe măr îl auzeară” (Costache Negri - Galați). Deși fata este absentă în colinda citată, am putea accepta ideea vocii sale „reclamante” printr-o paralelă cu colindele care au un vădit caracter marital și unde fata este cea care provoacă flăcăul să-i supună armăsarul ori să
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
iar flăcăul, ca expresie a naturii dinamice, solare, înfruntând animalul totem, fapt ce înscrie gândirea mitică românească în tiparul oriental al lui yin și yang. În două colinde din Dobrogea apare și o comparație frecventă în imaginarul folcloric: „Ochi-și negri ca și mura”; dincolo de conotația telurică, imaginea câștigă și o sugestie a vegetalului și a rodului. Cea de-a doua notă cromatică, mai puțin răspândită, exprimă statutul de neofit: „Numai Lina, fată dalbă” (Mada - Hunedoara), „Ea ședea și chindisea/ Cu
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
de zeitate atmosferică a bourului s-a suprapus cerbul, imaginea nucleu fiind identică: „Printre brazi, printre molifți/ Înoată, înoată, cerb-o înoată,/ Coarne-și poartă;/ De vârful cornițlor,/ Leagăn verde de mătase,/ Dar în leagăn cine șade?/ Șade Ioana, d-ochi-și negri” (Coconi - Ilfov). Mihai Coman explică această mutație printr-o interferență „a două straturi diferite de civilizație: aceea a vânătorilor și aceea a societăților de păstori și agricultori”. Cerbul ține evident de îndeletnicirea virilă a vânătorii, iar prezența lui în bestiarul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
îndemnat de ea pune stăpânire pe apele revărsate și le ordonează prin reintegrarea în social, figurat aici prin adverbul acasă. Porunca intonată pentru cerb valorifică, într-un text cules de G. Dem. Teodorescu, puterile solare ale animalului: „Șade (...), ochii-și negri,/ De-mi coase și-mi chindisește,/ Cu fir d-aur împletește,/ Cu mătase isprăvește/ Cămășuță nunului,/ Sangulie mirelui,/ Și cântă d-un cântecel:/ - Boii noștri, cerbilor,/ Răsfirați cornițele,/ Să-ntind sanguliele,/ Să răsară soarele”. Coarnele maiestuoase au deci o mobilitate
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
telurică: „Pe luncile soarelui,/ Flori vinețioare de măr!/ Grele ploi plouatu-mi-au,/ Luncile s’au noroit,/ Prin noroiu flori au ieșit;/ Fete flori au d’oblicit/ Și la ele dusu-s’or./ Tot aleg și îmi culeg,/ Numai Stanca, ochii-și negri,/ Tot alege/ Și culege,/ Și de loc nu mai alege”. Singularizarea fecioarei în grupul său constituie preambulul pentru portretul ei superlativ, ce folosește metale nobile în descrierea fizionomiei. Culesul ei este diferit prin recoltarea unitară a florilor, fără o distincție
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
al XIX-lea din munții Apuseni așază coerciția la nivel cognitiv: „«ține acest inel și cându-i gândi la părintii tei, atunci îndată vei fi acasă, dar la mine să nu cugeți de loc că va fi reu de tine»”. Fata negra poartă aici emblema sacrului, cromatica fiind un indiciu al tărâmului infernal din care vine. Puterea gândului capătă valori motrice, el produce translarea instantanee a spațiilor și hybris-ul comis aici provoacă amestecul planurilor sacru și profan. Smulgerea miresei din tărâmul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
a purces la vânat” (RâmnicuSărat). Scena pregătirii vânătorii este familiară, fiind „ritualul de purificare cunoscut din colinde, descântece și plugușoare (deșteptatul devreme, spălatul feței albe, pieptănatul și îmbrăcarea straielor noi)”. Atât în orații, cât și în colinde, ochii sunt întotdeauna negri și fața albă. În textele ceremoniale de nuntă apare și mai mult negru, cu referire la păr: „Tânărul nostru împărat/ Dimineața s-a sculat,/ Față albă și-a spălat/ Chică neagră-a pieptănat,/ În straie noi s-a îmbrăcat” (Cașin
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]