2,225 matches
-
continuu” (p. 244). El nu știe ce e discontinuitatea, fiind supus permanent ubicuității controlului, a cărui expansiune nu mai cunoaște limite: controlul definește condiția vieții moderne. Întreprinderile care-i furnizează material prosperă, serviciile de informații îl practică fără restricții. Ceva neliniștește însă: vidul legislativ. Cine decide și cine permite acest control? Ni se dau asigurări că, pentru moment, controlul nu urmărește sancțiunea, ci doar prevenția. Am putea uita totuși că, dacă statul are din ce în ce mai puțină putere economică, el deține încă atributele
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
Dar acest tip de vis poate fi și un avertisment, previnindu-l pe subiect că a luat-o pe un drum greșit. Dincolo de eroarea reală, rătăcirea este legată și de teama de a se rătăci a celui ce visează. Este probabil neliniștit cu privire la drumul pe care îl urmează, la deciziile pe care le-a luat sau pe care le va lua. Visul este mărturia angoaselor sale profunde și, în funcție de derularea sa și de celelalte elemente onirice, arată o concluzie fericită sau, dimpotrivă
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
fugi; furie; greu; iar; idol; imediat; iubit; asta; iubita; în drum; în gară; încă; îndelung; întîmpina; ce întîrzia; înțelege; înțelegere; liniște; liniștit; întîlniri; loc; lumini; pe mama; meditează; merge; metrou; pe mine; minune; momentul; mult și bine; muncitori; nădejde; neamuri; neliniștit; nemurirea; neplăcere; nepunctual; nervos; niciodată; nimic; oaspete; oaspeți; obositor; un ochi; odihnă; orar; parc; patos; părinți; pensie; pentru ce?; persoană; petrece; pierde timp; a pierde timp; pierdere de timp; pleacă; a te plictisi; plictisit; plutonic; poartă; politețe; poposi; porni; prietenul
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
hapsîn; harnic; hîrtie; hîtru; ideea; ideal; iluzie; impozit; influență; intelectual; interlop; invidie; isteț; împlinire; împlinit; închisoare; încredere; îngîmfat; îngîndurat; îngrijorat; jigodie; laudă; libertate; liniște; magnat; manele; mare; măreț; miliardar; milioane; mincinos; miniștri; mîndrie; Monaco; monede; mulțumit; muncă; necinstit; neinteresant; neîndurare; neliniștit; nepăsător; nepriceput; nesimțire; fără nevoi; norocos; nouț; nu; nu eu; Barack Obama; oligarh; om de afaceri; om puternic; omul; oraș; parlamentarii; parșiv; pădure; pămînt; perfid; perioadă; persoană; plictisitor; politicieni; popă; posibilități; prieten; probleme; proprietar; proprietăți; prostie; cu punga plină; pustiu
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Iuda; îndrăcit; îndrăzneț; înfiorător; înfricoșător; înger căzut; un înger căzut; înjurătură; înspăimîntat; înspăimîntător; întîlnim; josnic; laicitate; libidinos; lipsă; loc; lopată; lucifer; lucru rău; mac; Mefistofel; mic; miel; mizerie; mînă; naiba; năzbîtii; neastîmpăr; nebunie; necunoștință; necurățenie; neființă; nefolositor; negativ; neghiob; neliniște; neliniștit; nenorocire; neplăcut; nerv; nervi; nesfințenie; nesuferit; obraznic; ocolire; om rău; parșiv; Paul; păcate; păcătos; penibil; pericol; pierdere; povara; poveste; povești de copii; prieten; prost; pui; puternic; cel rău; răufăcător; răul; răutăcios; răutăciune; roșiu?; roșu și negru; sarcastic; satanic; sărac; sătana
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
bătrînel; bine; bună; casier; ce persoană; ceas; cineva de respect; cinste; cîntați; curiozitate; demnitate; deșteaptă; deștept; dînsa; dînsul; domnișoară; dumnealor; dus; educat; eficient; ego; ei; excelență; formal; formalitate; geniu; gînd; inginer; Ion; lui; maturitate; mergeți; misiune; mister; mîndrie; moș; neata; neliniștit; niciodată; nimeni; noblețe; oameni în vîrstă; oameni; oficial; om inteligent; om mai în vîrstă; om străin; oricine; partener de viață; patriot; patru; păr; părinți; perfectă; persoana; persoană importantă; persoană mai mare; persoană matură; persoană responsabilă; personal; politicoasă; prestigiu; președinte; prioritate
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
inițiativă; intelect; inteligență; intimitate; ironic; în; început; închipuire; închisoare; încordare; îngrijorare; înșelător; înțelegător; întotdeauna; liber; limbă; limpede; lucid; lumină; luminare; lung; maiou; fără margini; mereu; mic; mint; mintea; miraj; mîna sub barbă; moment; de mult; munte; muzică; nebunesc; nedumerire; neliniște; neliniștit; nematerializat; nemijlocire; nervos; neterminat; neuron; neuroni; nimicitor; noapte; nostalgie; obicei; ochi; ocuparea minții; om; opinie; optimist; păru; de pace; pasiune; pauză; permanent; persoană; pierdere de timp; planuri; ploaie; poem; prodecan; propoziție; propriu; putere; rapiditate; reacție; repede; reușită; schimbător; secundă; sentimente
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
înviere; a învinge; jos; judecată; lacrimă; lipsă; a lipsi; lumînări; mama; mă înspăimîntă; mister; mîncare; motan; mulți; mure; un soi de mure; muri; muritor; a se naște; natură; neamț; neașteptat; necaz; neclintit; necunoscut; neexistent; neexistență; neființă 15 min; negre; neliniște; neliniștit; nemuritor; nepăsare; neputință; noapte; normalitate; nu exista; nuu; odihnă; a se odihni; om în vîrstă; omenirea; orb; ortul popii; Pa; pace; pasărea Fenix; pașnic; a părăsi; părere de rău; pe veci; pe vecie; pericol; pica; pierde; pierderi; plante; pleacă; plecare
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
înțelept; John; tra-la-la; liber; liniștit; lipsă de minte; lună; majoritatea; măscărici; ca mine; mintal; minte; Mircea Badea; mod; la modă; Monica; ca noaptea; nenormal; neadaptat; neastîmpărat; nebunie; neclar; necontrolat; neconvențional; necugetat; nedumerit; nefolositor; negînditor; neîndemînatic; neînțeles de societate; nejudecat; neliniște; neliniștit; nepăsător; netrebnic; nevinovat; nevroză; aproape normal; ochi bulbucați; ochi; om fără minte; om normal; omenesc; papițoi; paranoia; pastilă; păcat; păsărică; pedeapsă; pericol; periculos; pian; pică; pierdut; piesă de șah; pion; plecat; președinte; prihănit; profesorul; profund; și prost; prostie; psihic; psiholog
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
înfățișa; înfățișare; înger; îngîndurat; îngrijorat; însemna; însușiri; înșeală; a înșela; înșelat; înșelăciune; înșelătorie; întrezărește; întruchipa; înțelege; înțelepciune; judec; liniște; liniștită; lovea; lumină; luna; masca; mască; mea; mergea; minciunos; minți; mirare; a năluci; năzărea; nebunie; neclar; necunoaștere; nedumerit; nefericire; neîncredere; neînțelegere; neliniștit; neobișnuit; nervos; nu; oare; oarecum; obișnuit; obosit; observa; om bun; onest; oponență; opunere; ora; orizont; o pată pe cer; păr; perete; persoană; pesimist; pică; plăcut; plouă; posibil; posibilitate; de poveste; prăpastie; a preface; preface; previzibil; prin; privire; probabilitate; prostuță; psihologie
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
eliberare; energie; etern; a face nani; facultate; fior; frisoane; gras; grătar; Guvern; ideal; important; inel; insuficient; iubesc; iubire; împrospătare; închid ochii; îndeplinit; întrerupt; întuneric; lemn; leneveală; lenevie; liniști; liniștitor; lipsește; mărțișor; mereu; mort; Moș Ene; mult; muncă; mustăți; neajuns; necesar; neliniștit; obligatoriu; foarte obosit; obositor; odihnire; odihnit; ora două; pauză; perfect; perne; peste; pești; pierde; pierdut; plapumă; profund; puțin; mai puțin; recuplare; reenergizare; refacere; refacere vitală; regenerare; relaxat; repaos; reverie; scaun; după sex; sforăit; somnoros; somon; stele; încă nu sunt la
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
înfurie; îngîmfare; îngrijorări; întristare; întristează; înțeapă; înțepa; a înveseli; înveseli; jale; jignește; lacrima; leneș; liniștește; a liniști; lume; mod; merci; mereu; minciuni; minte; a mînia; mînios; moft; mofturos; morocănos; mult; mulțumit; necazuri; necăjea; a necăji; necăjire; de nedreptate; neglija; neînțeles; neliniști; nemulțumit; neplăceri; nerăbdător; nesupărat; nevoi; nervozitate; pe nimeni; din nimic; oameni; oamenii; obijdui; a obijdui; obosi; ocărî; a ocărî; a ofensa; ofensare; ofticat; omul; orgoliu; oribil; părinți; părinții; pe; persoane; pisică; a plînge; plîngere; plîns; plînset; posomorî; prietena; priveliște; problemă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
îmbufnare; încetare; încruntare; încruntat; îngîmfare; îngrijire; jenă; jignire; limba italiană; limită; îi lucru mare; mamă; măcinare; meci de fotbal; melancolie; mereu; minciună; mini descurajare; minte; mîhni; mîhnit; a se mînia; mînie; moment neplăcut; multă; neagră; necăjeală; nedreptate; negativ; negru; neîncredere; neliniști; nemulțumire; nenorocire; neplăcut; nerealizare; nereușită; nervozitate; Nicoleta; nostalgie; obosit; ofticat; orgoliu; pană; părinți; persoană; pesimist; posomorît; rană; răcire; război; rea; refondată; retragere; riduri; scîrbă; scurt; sex prost; sfadă; sinucidere; somn; stare; tare; teamă; temporar; tensiune; timp; de tot; tot timpul
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
capră; carne; carte; cădere; copac; criminal; curea; dezgust; dinți; drac; dubios; dușmani; energie; Eva; fiară; frica; fricos; frig; frunze; gras; grădină; greață; groapă; groază; hoț; indispoziție; invidie; iuda; încolăci; încolăcire; înfiorător; limbă; lipicios; lungime; mamba; mic; mișel; mușcături; muzeu; negru; neliniștit; neplăcut; nevertebrat; nevertebrată; ondulat; oribil; ou; ouă; pantof; parșiv; pere; perfid; piatră; piele rece; piton; politică; pradă; prădător; prieten; prudență; pustiu; rai; rană; rîu; Satana; scîrboșenie; sfoară; simbolic; singurătate; sînge rece; subțire; suge; sunet; șerpișor; șiretenie; șmecher; șoarece; tîrîit; tîrîre
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
deprimare” și „frică”). Tristețe/Deprimare Frică Funcționale Disfuncționale Funcționale Disfuncționale trist item 2 nefolositor item 5 preocupat item 10 anxios item 8 mâhnit item 15 deprimat item 12 îngrijorat item 6 îngrozit item 16 amărât item 7 deznădăjduit item 26 neliniștit item 24 panicat item 20 melancolic item 3 fără speranță item 4 încordat item 14 înspăimântat item 11 necăjit item 13 depresiv item 9 alarmat item 19 înfricoșat item 25 supărat item 21 distrus item 22 tensionat item 1 nervos
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
ani, ne putem da seama că era în mare măsură utopic, atât structura social-politică a țării, cât și circumstanțele de politică mondială ducând la un eșec sigur al întregii acțiuni” (Stahl, 1981, p. 393). Un program „utopic”, dar capabil să neliniștească cercurile guvernante, iritate de amploarea planurilor și desfășurarea de forțe a acestei acțiuni de cultivare a poporului. Nu putea exista acest program alături de regimul de dictatură instituit de Carol al II-lea. Nu mult după înființarea sa, în octombrie 1939
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
să se aștepte ca aproximativ 40% dintre participanți să fie deschiși și dispuși să își împărtășească părerile și alți 40% să fie mai introvertiți și să fie dispuși să vorbească doar atunci când se ivește ocazia. Pe restul de 20% îi neliniștește această experiență și rareori își împărtășesc punctul de vedere (Kelleher, 1982). Această poziționare strategică a participanților se obține în felul următor: echipa de moderare va deține o listă cu participanții pe care îi așteaptă să apară la întrunire și va
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
Research, Sage, Thousand Oak, California, 1998. Metoda cercetării academicetc "Metoda cercetării academice" Deși interviul de tip focus grup a fost creat în mediul academic, această metodă nu a fost acceptată la început de către comunitatea universitară. O vreme, pe universitari îi nelinișteau interviurile de acest gen din cauza dificultăților în analiză și a aparentei contaminări a procesului de intervievare. Cei din mediul academic erau îngrijorați din cauza faptului că oamenii vorbeau între ei în cadrul interviurilor de tip focus grup. Ascultau opiniile celorlalți. De asemenea
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
care-l urăște în același timp” (III, 283). Despre Cioran s-ar putea spune exact același lucru, deși ura e mai degrabă dispreț. În schimb, la fel de bine am putea spune că Cioran e sedus de anonimat, chiar dacă anonimatul îi produce neliniști. Orgoliul umilește, anonimatul sperie. „Mi-am dorit întotdeauna în chip superficial succesul și în chip profund eșecul” (II, 283) e o afirmație care trebuie citită și prin prisma orgoliului care însoțește orice eșec. Dar până unde merge acest orgoliu, născut
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
Dumnealor li s-a dat cîte un exemplar din regulamentul de bloc? Vecin 2: Sub semnătură. Vecin 1: Vedeți! Treburile dumneavoastră, așa scrie în regulament, sînt și ale noastre... Dacă dumneavoastră sînteți fericiți, sîntem și noi fericiți, dacă dumneavoastră sînteți neliniștiți, sîntem și noi la fel, cînd dormiți dumneavoastră dormim și noi, cînd vă treziți ne trezim și noi și așa mai departe... Irina: (către Val, speriată, năucită) Val, te rog, ciupește-mă, vreau să știu dacă visez sau nu! Val
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
se face greață. Dar, poate că alegoria nu-i o zădărnicie. Poate că, mărunt, pidosnic, "Salonul" e un soi de purgatoriu. Dincolo de orizontul tulbure și incert, dramaturgul arcuiește o speranță. O speranță în care, prin încețoșările care persistă, se insinuează neliniști. Și poate chiar spaime. Dar spaima poate duce la o trezire de conștiință. Florin Faifer Singurătatea plurală din "Salonul nr.6 bis" În fiecare zi, cinci personaje vin într-o clădire ce seamănă cu cea a CNSAS. Nu au nume
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Duhul pietrelor", Editura Albatros, 1970;"Cantilene", Editura Junimea, 1970; "Camera de recuzită", Editura Junimea, 1973; "Anotimpul încrederii", Editura Eminescu, 1974. Ca și Nicolae Ioana și Mircea Ciobanu, C. Sturzu își face portretul pe nisip, sugerând ideea de efemeritate: "Mereu schimbătoare,/ neliniștită mereu/ după respirația felurită a luminii". Poemele lui C. Sturzu vorbesc despre echilibru, despre salt, despre demnitate, despre Columna lui Traian și despre legenda lui Manole cu seriozitate, epuizând problematica poezie civice și militante. Pe C. Sturzu, în volumul de
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
explice noua artă: "Obscurele imagini care au fost odată/ și luminează astăzi ca un reflector/ Cu miros de pădure, de ambră și de nor/ în floare grea de săruri saturată." Și poemul devine aspru, cald, transparent, iar poetul se întreabă neliniștit dacă "unghiul va fi adiacent cu ceea ce se cheamă poezie. Poetul va scrie o poezie civică, va contempla istoria, va încerca o mitologizare a cotidianului, revenind din când în când Ia suprarealism, ca în ciclul "Capricii". Ca toți poeții din
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
El a aliat drumul teatrului cu acela al vieții în moduri diferite, dar fără a abandona, nici trăda, ceea ce revela demult, în seara în care, uimit, descopeream Cartofi prăjiți la orice. Această distorsiune m-a preocupat și, sincer, m-a neliniștit până când mi s-a revelat sensul "ascuns" al unui parcurs nu simptom de neîmplinire, ci doar de mutație esențială: aceea de trecere de la lumina scenei la umbra pedagogiei. Alexa, ca acest alter ego al său care e Radu Penciulescu, s-
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
care o simt în nări este una rusească. Cu infinite ipostaze. De la frigul nemilos din Siberia, la căldura învăluitoare a ochilor cuiva, a misterului de necomentat al tăcerilor sau al lacrimilor. Imaginile sînt învolburate. Ca și personalitatea lui Alexa. Neastîmpăr. Neliniști. Spectacolul cu O noapte furtunoasă de la Teatrul Giulești, pe care îl am fixat pînă în detalii și subtext, este, pentru mine, luciditatea unui cititor luminat. Acolo nu există linii blînde, jumătăți de măsură, "perdele". Caragiale vorbește în primul rînd despre
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]