1,827 matches
-
s. Zărnești, jud. Cohul, s. Rezeni, jud. Chișinău (1904-1916ă. Aceste frecvente transferări se datorau faptului că preotul Vasile Balan, nefiind cunoscător al limbii ruse, era mereu acuzat de tendința de românizare a populației pentru care fapt, școlărița părintelui avea multe neplăceri atât din partea învățătorilor rusofoni cât și a școlarilor alogeni. Încă din copilărie i s-a întipărit în suflet conștiința apartenenței sale etnice, sentiment care l-a purtat toată viața și i- a determinat viitoarea orientare politică. Motivul pentru care Dr.
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
de fapt, nici un pericol, dar care sunt percepute ca fiind purtătoare de posibile sau reale situații, stări, trăiri negative (copilul nu poate anticipa corect ce se întâmplă în anumite momente, conjuncturi, pe care le percepe ca fiind generatoare de necazuri, neplăceri și pericole). Anxietățile întâlnite la copilul cu dizabilități sunt, cel mai frecvent, mai puțin intense, fiind doar stări reactive; frustrarea familială concretizată adesea în atitudinea de victimă a societății, nedreptățită și marginalizată. Din cauza experienței de viață anterioare, adesea traumatizante, a
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
a ignora distincția dintre modelul liberal al dreptății distributive și dreptatea pe care Rawls o numește "alocativă". Aceasta din urmă se inspiră din viziunea utilitarismului clasic și încearcă să echilibreze satisfacția generală plecând de la considerații cu privire la ceea ce creează plăcere sau neplăcere într-o situație dată, fără nici un fel de preocupare pentru "vălul de ignoranță". "Concepția celor două principii nu interpretează problema dreptății distributive ca fiind una de dreptate alocativă [spune Rawls]. Dimpotrivă, concepția alocativă a dreptății pare să se aplice în
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
se testează atitudinea elevilor față de diferite materii. Analizând răspunsurile elevilor observăm preferința netă a acestora în studierea istoriei, urmată de geografie și limbă română. De cealaltă parte, religia pare a fi obiectul la care se învață din obligație sau cu neplăcere. Totuși, întrebați care discipline sunt importante pentru carieră, elevii plasează istoria pe ultimul loc, considerând mult mai utile materii din domeniul limbilor străine sau al științelor exacte 28. Fără a insista mai mult în această direcție, concluzionăm că imaginea școlii
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
adesea referiri mai mult sau mai puțin consistente asupra spațiilor imaginate și create de ei. Rezultatul acestei trăiri a fost conștientizarea copiilor În ceea ce privește importanța cadrului construit al școlii și chiar și al orașului; ca dovadă, ei s-au referit la neplăcerea de a trăi „În cuburi―. Experimentul a pus În lumină și anumite aspecte ale relației copil - spațiu arhitectural, deși În privința calităților arhitecturale ale spațiilor construite de copii se pot manifesta unele rezerve. De exemplu, s-a remarcat faptul că acești
Polarităţile arhitecturi by Ana-Maria Pătroi () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92986]
-
și periculoase pentru ființa poporului român, teorii ce sunt cultivate, în ultimele decenii, de o serie de așa-ziși istorici, dar și de oameni politici cetățeni ai statului dintre Prut și Nistru și nu numai. Ne referim aici, cu deosebită neplăcere, la afirmarea existenței unui popor moldovenesc de sine stătător, a unei limbi moldovenești, limbă est - romanică distinctă de limba română, la individualitatea statului moldovenesc de-a lungul întregii sale istorii. Întemeierea Țării Moldovei în urmă cu 650 de ani este
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
fi dispărut din conștiința colectivă. Desigur, ea nu era evocată oficial, nici măcar ca personaj negativ. Astfel imaginea ei era supusă unei forme anume de uitare. Perioada inițială a instalării regimului comunist poate fi considerată un traumatism psihologic colectiv prelungit 61. Neplăcerea provocată de evocarea ei pentru cei care au trăit-o a dus la evitarea confruntării cu amintirea evenimentelor politice și a personajelor lor principale. Prin refulare, reprezentarea situației traumatice este separată de afectele care o însoțesc, ceea ce favorizează uitarea. Fiind
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
fetelor din acei ani. Sprijinul tacit al familiei le-a însoțit întreaga viață, iar educația școlară sau profesională nu a făcut decât să consolideze valorile sale, mai ales că, în ciuda succesului profesional, era în continuare necesar. În cazul doamnei A., neplăcerile navetei au fost cert atenuate de locuirea cu părinții (care continuă), iar în cazul doamnei B., proximitatea fizică a părinților a contribuit efectiv la ușurarea sarcinilor gospodărești, inclusiv la creșterea copiilor (mama sa a fost întotdeauna casnică). Dincolo de aspectele materiale
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
împreună moartea semenului lor. Pe cine dorea Chapman să convingă? O prietenă care îl însoțise la Coatesville pentru a îi fi alături? O persoană de culoare, de sex feminin, suficient de în etate pentru a fi văzut și trăit multe neplăceri datorate efectelor celor trei secole de sclavie americană? Un bărbat care venise, pur și simplu, în calitate de observator? Nu. Nici gând. Black ne îndrumă, treptat, ajutându-ne să ne clarificăm gândurile cu care ne frământăm, deja, de suficient timp: contextul adresei
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
scrisă în 1945-1946 și apărută abia după două decenii (1965). Povestea acestei cărți, la fel de neplăcută, poate cu altă ocazie. Aproape că regret că am scris această carte despre Mircea Eliade, căzută în total contratimp și care mi-a produs mari neplăceri, conflicte morale interioare și iritări. Reacția pare, la prima vedere, greu de înțeles. Totuși evocarea contextului în care a fost concepută, scrisă, publicată și tradusă explică totul. O astfel de analiză spune ceva și despre ambianța epocii, care nu poate
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
fost, în esență, situația reală. Mai ales în așa-zisele perioade de liberalizare, generatoare de duplicități, aparențe, false speranțe etc. Noi înșine (dar nu am fost, nici pe departe, singurii în această situație) am făcut, ne reamintim (și cu extremă neplăcere) o astfel de experiență. Ea a fost revelatoare, traumatizantă și tristă din multe puncte de vedere. Este vorba de publicarea (după mari eforturi) a Hermeneuticii lui Mircea Eliade (1980), caz amintit anterior. Regimul, în scopul seducerii și captării exilului, după
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
totuși, că, în toate cazurile, acest personaj nu are, măcar în parte, noțiunea culturii alternative. Dar i se pare o poziție mult prea riscantă, periculoasă și, mai ales, nerentabilă, ca s-o îmbrățișeze pe față. S-a și observat, cu neplăcere de altfel (Alina Mungiu), ceea ce se vede și cu ochiul liber. De unde groaza de a recunoaște nu numai că intelectualul poate fi cumpărat, dar chiar că poate fi cumpărat cu ușurință. Căci intelectualul nu are nimic dintr-un ascet 25
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Micea Eliade e l'Italia. A cura di Marin Mincu Roberto Scagno (Milano, Jaka Book, 1986), pp. 187-193. Adrian Marino îmi scria, printre altele, la 4 iunie 1992, despre cartea D-sale Hermeneutica lui Mircea Eliade: Am avut extrem de multe neplăceri extraliterare, care aproape m-au făcut să regret că am scris această carte. Cu plăcere enormă, aproape cu entuziasm, repede, exact într-o sută de zile, grosolan apoi răstălmăcită. Iată de ce m-am ocupat de Hermeneutica lui Mircea Eliade: 1
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
care i-a periclitat însăși existența, că Poarta recunoaște un Guvern Provizoriu și că ei, boierii, ar face bine săl întărească, în loc să-i paralizeze eforturile printr-o serie de intrigi pe care Guvernul Otoman le vede cu cea mai mare neplăcere”. Suleiman a cerut lui Nicolae Golescu, în timpul unei alte întrevederi, să-i furnizeze o listă de persoane „nemulțumite”, dar acesta a refuzat să-și dea conaționalii pe mâna turcilor, precizând că „guvernul este suficient de puternic pentru a se proteja
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
nu poate fi recomandată o dietă unică pentru toți pacienții. Este indicat ca pacienții cu sindromul colonului iritabil să țină un jurnal În care să Înregistreze meniurile consumate la fiecare masă și simptomele apărute, pentru a identifica alimentele care provoacă neplăceri digestive. Astfel vor fi eliminate alimentele alergene și netolerate de organism. La Început se vor consuma cartofi fierți sau piure, fasole verde, conopidă, spanac, brânzeturi nefermentate, unt și margarină, ouă moi, pește slab, carne fiartă de vită și de pui
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
curând, aceste oștiri vor continua să fie semnalate și în Moldova, ca o perpetuare a acelora formate și înarmate în timpul simbiozei cu pecenegii și cumanii. Deocamdată, însă, izvoarele străine vorbesc de supărătoarea prezență a tătarilor la gurile Dunării, care cauzează neplăceri până și Imperiului Bizantin. Autoritatea lui Nogai era un fapt la sfârșitul anului 1260 și peste Vicina, deci și în Dobrogea. În 13 martie 1261, prin Tratatul de la Nymphaion, aproape de Smirna, încheiat între Mihail al VIII-lea Paleologul (1259-1282), refugiat
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
de înstăriți, ca să nu aibă nevoie de mine spre a continua să prospere. Al doilea - biroul meu se afla peste drum de hotel, pe Benjamin Franklin. Al treilea, și cel mai important - serviciul la hotel Lido era ireproșabil. O singură neplăcere a întunecat acele șederi la Lido. Uneori, în zori de zi, se auzeau niște uși trântite cu nesimțire. Prin ele se prelingeau târfe aproape de lux și domni cu false aere de gentlemeni. Într-o dimineață, am dat nas în nas
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
fost o simplă întâmplare. Nu-i pot împiedica, însă, pe alții să se îndoiască de asemenea imense coincidențe. Al doilea - sper că, după citirea acestei mărturii edificatoare pentru eforturile unui clasic agent de influență, dl Breban mă va scuti de neplăcerea să-i amintesc, public, și alte episoade de aceeași natură. Nu cred că e nevoie de alte argumente spre a demonstra scopul acțiunilor dlui Breban în situații de felul celei de mai jos. Relatarea vorbește de la sine: „Un alt vizitator
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
șoricel”. Răspund: 1) Dorin Tudoran s-a născut la 30 iunie, 1945, la Timișoara. Este scriitor și gazetar. La 24 iulie 1985, a trebuit să părăsească România tovarășului Nicolae Ceaușescu, după ce-i cauzase acestuia, Dânsei și Securității un șir de neplăceri intolerabile. De atunci locuiește în Statele Unite. A lucrat câțiva ani la Vocea Americii, a lansat două reviste în limba română - Agora și Meridian - în care a avut bucuria să-l publice și pe dl Cornea, pe care-l prețuiește. În
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
posibilitatea deliberată de a avea curajul să ne confruntăm în mod lucid, prin adoptarea unei poziții clare, în vederea unei dezvoltări mai bune a fiecărui participant la schimb”. e. A ne face înțeleși Nu suntem înțeleși, iată cea mai mare dintre neplăcerile vieții noastre. Când ajungem la constatarea aceasta este destul de rău, fiindcă renunțăm să ne mai luptăm, nu mai căutăm argumente, nu mai ținem seamă de adversari. Argumentul că este imposibil să ne facem înțeleși are, psihologic vorbind, și un efect
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
catedralei noastre din capitala Franței. În afară de gustul plăcut al mierii pentru cei care apreciază acest gen de aromă nu cred că există un medicament mai eficace pentru o mulțime de afecțiuni. În ce mă privește, cum se lasă iarna cu neplăcerile ei ORL-iste, dau năvală în borcanul cu miere de cimbru. Iar cînd s-a întîmplat să mă rănesc foarte rău la un picior, chiar înainte de o călătorie în țară, ca să nu mă mai duc pînă la Urgență să-mi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
ofițer și doi lopătari. Pe tăcute, după câteva minute, suntem pe un chei și puțin după asta, în gară, la unsprezece fără zece, în vagoane. Isprava asta, a celor cu vaporul, după câteva luni, la Roma mi-a adus oarecari neplăceri cu cei de la chestură. Plecăm. A doua zi dimineața, descindem în gara Roma, luăm o trăsură, dăm birjarului adresa scrisă pe o bucățică de hârtie, omul ne duce pe unde știe el, intrăm pe niște străzi înguste și ne lasă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
nu mi s-a părut strein, necunoscut. Cele mai neînsemnate locuri, cele mai puțin plăcute, ca și cele mai impresionante edificii și locuri mi se părea că le revăd după o absență îndelungată. Și ce lume ordonată și prevenitoare! Singura neplăcere ce am avut a fost cu un șofer pungaș, ce nu era francez, era o spurcăciune de prin răsăritul Europei. Într-o duminică, am fost și la Versailles și nici acolo nu m-am simțit străin. Această stare de spirit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
în dreapta și în stânga, a fost proximitatea, timp de șase secole, de frontiera cu un alt stat, deși pe ambele versante ale Carpaților s-a vorbit întotdeauna aceeași limbă. Chiar dacă respectiva frontieră separa persoane de același neam, ea exista și genera neplăceri periodice locuitorilor de lângă graniță, adică, atât românilor din Transilvania, cât și românilor din Muntenia, mai ales atunci când vicisitudinile istoriei îi puneau în situații limită, cum a fost în prima parte a întâiului război mondial din secolul trecut. Revenind la documente
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
frâne bune. Dacă te lăsai furat de viteză, nu cunoșteai curbele și nu aveai atenția sporită, cum se întâmpla adesea militarilor, care nu conduceau de plăcere, pericolul era destul de frecvent. Din păcate, și acum, când Drumul Carului a devenit spre neplăcerea localnicilor un traseu uzual al traficului greu, sunt foarte dese cazurile de accidente, uneori tragice. Dar ceea ce este mai dureros pentru localnici și pentru turiștii iubitori de frumos constă în distrugerea mediului ambiant, prin poluare multiplă. DRUMUL CARULUI, DUPĂ AL
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]