2,409 matches
-
dobrogeni cu ceilalți locuitori ai țării, se va ocupa personal de toate nevoile populației din Dobrogea"3036. În privința dezvoltării orașului Constanța, domnul Take Ionescu "a promis solemn că va da tot concursul domniei sale pentru îndeplinirea programului de lucrări proiectate de neuitatul Ion Bănescu, în special pentru a aduce la îndeplinire lucrarea de consolidare a malurilor"3037. Liderul clubului conservator democrat din orașul Constanța era doctorul și colonelul Alexandru Zissu iar printre membrii se aflau domnii: doctor Virgil Apostolescu, A. Șerbănescu, domnul
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
tot pini. Oh! strigară japonezii într-un glas. Alergară în crângul de pini, rupseră câteva frunze și le sorbiră mirosul cu nesaț. Unii strângeau în palmele transpirate acele de pin și se bucurau de atingerea lor. Pinii răspândeau mireasma de neuitat a Japoniei. La noi în vale, strigă Ichisuke către Daisuke, cam pe vremea asta se alungă gângăniile. Ochii samuraiului se încețoșară ca și când ar fi privit spre un tărâm îndepărtat. Alungatul gângăniilor era un obicei prin care se îndepărtau bolile din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
uneori, bunicii rămâneau singuri. Nu pentru mult timp, doar câteva zile. Acum, însă, curtea și casa sunt cuprinse de o însuflețire deosebită. Toată lumea ia parte la pregătirile ce se fac pentru ca ziua ce va veni să fie o zi de neuitat. Și pentru bunicul, și pentru bunica, și pentru toți ai lor, cei mai mici, nevoind a se lăsa mai prejos, ajută după puterile lor: cară apă cu gălețile lor mici de plastic sau merg să aducă lemne pentru foc. Deodată
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
dar nici mânia naturii nu e mai puțin impresionantă. Mai ales când norii întunecați se lasă pe drumul apelor, brăzdați de fulgere, iar tunetele nasc ecou prelung în labirintul munților, pe când unde te afli seninul te apără, e un tablou neuitat al naturii, când încruntată și mânioasă, când surâzătoare, fețe ale veșniciei vieții, distrugere și zămislire, fecunditate și podoabă, într-o ritmică alternanță, unitară prin continuitate. Munte, floare și om au aceeași soartă. Trăsnetul care dărâmă Detunata, gerul care macină bolovan
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
de-ajuns. Cu toate acestea, nu eram nemulțumită de cum arătam - În fine, când eram mai mică, da, foarte nemulțumită. Dar odată ce-am devenit o tânără femeie, mi-am dat seama că e mai bine să ai o aparență de neuitat decât una insipidă. Am Învățat să-mi transform defectele În efecte. Mi-am făcut sprâncenele dese și mai negre, mi-am pus inele cu pietre mari pe degetele boante. Mi-am vopsit părul cânepiu În șuvițe lungi aurii, roșii și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
Wendy și Wyatt nu mai erau un cuplu. Dar ați ghicit asta deja. Wyatt a plecat pentru o primire triumfală În Mayville și nu s-a mai Întors niciodată. I-a scris doar cât să-i mulțumească pentru „excursia de neuitat În Birmania“, spunându-i că speră să se Întoarcă În curând pentru a lua parte la acele reuniuni despre care au tot vorbit. Wendy a plâns o zi Întreagă și apoi cu Întreruperi, timp de câteva săptămâni. În cele din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
bogate, mai civilizate, dar a știut să rămână cu locurile natale în suflet, adesea un adevărat creuzet sentimental din universul nobil al trăirilor aprinse și situate la cote înalte. Poezia sa vorbește cu noblețe despre Tanacu, la polul opus față de „neuitatele aprecieri moderne” care au adus un alt fel de faimă localității. Fire sensibilă la tot ceea ce este frumos și pozitiv se apleacă, din când în când, asupra datului lumii, nuanțările de clar-obscur, dar și irizările izvoarelor, pădurilor și plaiurilor însorite
Regăsirea by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91647_a_107362]
-
fim toți la un loc, declarând că nu admite nici o împotrivire. Când a pornit trăsura, și-a trecut brațul pe sub al meu, ca să câștigăm spațiu și să nu cădem jos. În stil romantic curent, s-ar zice: un drum neuitat. De fapt, nimic romantic: eram intoxicat. Simțeam în sânge otrava. Și mă lăsam în stăpânirea ei cu plăcerea de a nu putea rezista. Cealaltă realitate, restul universului vizibil, se încerca în zadar să-mi intre prin simțuri. Abia dacă mai
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
de frumoasa lui asistentă, Olga Tocilescu, de care îl despărțea un mare număr de ani. Însă acțiunea romanului este situată în 189..., adică în perioada când Ibrăileanu o cunoscuse pe Elena Carp și în apropierea căreia petrecuse câțiva ani de neuitat. Adela este o tristă și delicată poveste de dragoste și, într-un anume sens, proiecția unei obsesii. Roman de analiză, Adela situează pe autorul său printre principalii reprezentanți ai prozei analitice romî-nești: Camil Petrescu, Hortensia Papadat-Bengescu, Anton Holban. Ion BĂLU
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
reflecta docilă prezența. Pentru cine și de ce? Eram tânăr, bărbat la intersecția decadelor de vârste, ce se refuzau neantului devorator ce începuse și continua... În 1945 încetase războiul, dar cu un an înainte, în august 1944, în noaptea aceea de neuitat pentru mine și generația mea ascultasem, la aparatul de radio, gâtuit de emoție mesajul tânărului rege prin care anunța națiunii armistițiul și trecerea țării alături de Națiunile Unite, spre care tânjisem încă de pe băncile liceului, când frontierele fuseseră negate și aruncate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
la fața locului". Pe seară am ajuns la Copiapo, morți de osteneală, dar bucuroși că am străbătut cea mai inospitalieră zonă a globului fără să ne lăsăm oasele pe undeva. Fusese din nou, ca și în Sud, o experiență de neuitat, care merita trăită. Generalul care ne-a primit a doua zi, comandantul regiunii, era informat, prin protocolul Ministerului de Externe, despre vizita noastră și scopurile ei. Ne-a întrebat cum am călătorit, cât timp rămânem la Copiapo, ce planuri avem
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
feregeaua primei lor nopți. Între două scoarțe de matasă, îi întindea leșul uscat și vechi al unei flori rare. —Ce-i asta? a întrebat împăratul. —E floarea care a fost martoră a bucuriei mele dintăi, doamne. De atuncea, din noaptea neuitată, o păstrez. Cu sângele meu să înflorească din nou. I se desfăcu feregeaua, i se luminară sânii. Avea spre domnul său avântul cu care îl biruia totdeauna în luptele intimității. Venețiana calculase și abstinența împăratului în răstimpul tristei lui expediții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
care Vitellius îl trimisese la Cremona chiar în ziua aceea. În Ludi, pe care soldații Legiunii a treisprezecea le construiseră în apropiere de Cremona, lângă amfiteatru, se aflau destui gladiatori, astfel încât împăratul le putea oferi supușilor săi cremonezi munera de neuitat. Îi expuse împăratului ordinea luptelor. Îi sugeră să-l pună pe Skorpius să lupte cu un secutor formidabil, care se ridica la înălțimea campionului lui Vitellius. Secutor-ul venea dintr-o provincie a Illiriei. Șiret, Manteus îl alesese fiindcă știa cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
curajului și puterii de a îndura oboseala și greutățile, dar și a pasiunii cu care soldații și ofițerii își înfruntau destinul. Faptele și aventurile povestite în roman îi prezintă cititorului, cu un realism deosebit, contextul istoric al acestui an de neuitat din istoria Imperiului Roman. Glosar și note istorice Acies: termen latin ce denumea frontul. Înseamnă, de asemenea, „lamă“, indicând funcția tactică a alinierii romane care, prin sistemul de manipul, putea să separe, să izoleze și să „taie“ în bucăți mici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
oglinda larg-ovală încadrată în argint... Alb Orchestra începu cu-o indignare grațioasă, Salonul alb visa cu roze albe - Un vals de voaluri albe... Spațiu, infinit, de o tristețe armonioasă... În aurora plină de vioare, Balul alb s-a resfirat pe neuitatele cărări - Cântau clare sărutări... Larg, miniatură de vremuri viitoare... Nervi de toamnă La toamnă, când frunza va îngălbeni, Când pentru ftizici nu se știe ce noi surprize vor veni, - Alcoolizat, bătut de ploi, cum n-am mai fost cândva, Târziu
Plumb. Cu voi. Scântei galbene. Stanțe burgheze by George Bacovia [Corola-publishinghouse/Imaginative/295560_a_296889]
-
era convins că românii lui Ceaușescu se deprinseseră să fumeze în mod curent havane, după ce, an de an, zeci de ani, brigăzi entuziaste de tineri făcuseră stagii de câte o lună sau chiar mai mult la tăiat trestie-de-zahăr în Cuba. Neuitatele zafra cu care lagărul socialist ținea Cuba la sân. Au amenajat atunci un local cu specific cubanez, pe Bulevard, în localul fostului C.E.C. pe care plănuiam să-l jefuiesc în reveriile mele din înserările de la „Colombo“ (era și o agenție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
200 Sticks. Made in India...” Noimann transformase havuzul Într-un altar Închinat lui Buddha... Prin urmare, folosise și bețigașe parfumate. Poate aprinsese lumânărele și torțe sau comandase un foc de artificii, creând din această „ieșire” a sa o sărbătoare de neuitat. În timp ce sta Întins În havuz ca un nabab, fumându-și trabucul, mesenii Îl cinsteau, ridicând paharele În sănătatea lui. Cardul EuroLine fusese un „pește gras”. O parte din cont se dusese, probabil, pe apa sâmbetei. Dar el avea să fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
cu sângele albastru să țâșnească prin bluza albă cu dantele macramate* și mă îmbiai să îi privesc, să îi ating, să îi rețin veșnic, să mă hrănesc cu viziunea lor și să-i apuc într-o încleștare vremelnică dar de neuitat, până îmi venea rău de-atâta gelozie. Regret și plâng acele timpuri când aveai motive întemeiate să îți expui sânii în public, dar care numai între noi vibrau! Planuri, iluzii, proiecte, eșecuri! Dar sunt bolnav și am murit și-am
Iubiri proscrise by Aurel Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83732_a_85057]
-
murături ai găsit pătlăgele pârguite, felii și frunze de țelină, garnisite cu morcovi, conopidă crestată... și pe mine făcut maioneză! Râdea bucuros Verde Împărat! În magazinul de prospături te-am găsit ducând gânduri brumate, purtate în noi de milenii. Idei neuitate zburdau de fericire nepământeană spărgându-se în spume! Scrâșnea afânat Verde Împărat! În magazinul de abțibilduri se vindeau la solduri iubiri veșnic noi aflate la concurență cu însetatele buze, flămânde de-atâtea bunătăți, dornice de mulțumiri ricoșate în timp! Elipsele
Dans haotic by Aurel Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83734_a_85059]
-
cumplit, Cu mare dragoste, în dar, ți-am oferit Un buchet de trandafiri, Un buchet de ispitiri Și fiorul primei mele iubiri... Un buchet de flori ți-am dat, Din tot sufletul curat, Într-o zi din viața mea, de neuitat... Mă însoțești, la orice pas Și de atunci, mai tot mereu, sunt fericit, Am depășit primul impas, C-am reușit și în sfârșit, te-am cucerit... Mi-am regăsit liniștea, dar Iubirea ta în viață m-o călăuzi Și voi
BUCHETUL by Ioan Știfii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83751_a_85076]
-
ne-am unit destinul vieții într-o zi, C-un buchet de trandafiri, Un buchet de ispitiri Și fiorul primei mele iubiri... Un buchet de flori ți-am dat, Din tot sufletul curat, Într-o zi din viața mea, de neuitat... Vor trece luni, vor trece ani, Vom împărți necazuri dar și bucurii Când ne-om plimba, pe sub castani, Nu vom uita c-am fost și noi cândva copii... Dacă vreodată, soarta vieții De lângă mine, pe furiș, te va lua, La
BUCHETUL by Ioan Știfii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83751_a_85076]
-
chipul tău, în orice zi l-oi aștepta, C-un buchet de trandafiri, Un buchet de ispitiri Și fiorul primei mele iubiri... Un buchet de flori ți-am dat, Din tot sufletul curat, Într-o zi din viața mea, de neuitat...
BUCHETUL by Ioan Știfii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83751_a_85076]
-
foarte curând, că Ioana aparținea unui tărâm inaccesibil, la care doar puteam visa din când în când. 7 ODISEEA PRIMEI ÎNTÂLNIRI În anii ’70, când Sergiu Celibidache a venit să dirijeze Filarmonica din București, am mers la câteva concerte de neuitat. Mi-au rămas în suflet două piese, Rapsodia I de Enescu și Moartea Isoldei a lui Wagner, care puneau în alternanță umorul, verva și pofta de dans ale dirijorului cu înclinația profundă spre contemplație, spiritualitatea și puterea sa transfiguratoare. Ascultând
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
întins pe canapea, lung de nu se mai termina, o minu năție. Când eram la Paris, mergeam sâmbăta la atelierul lui unde se adunau zece-doisprezece scriitori, pictori și actori, iar eu eram singura femeie admisă. Se crea o atmosferă de neuitat. — Ce pictor ți-a displăcut? — L-am detestat pe Salvador Dali, ca om. Îl întâl nisem în Spania, la Figueras, lângă Cadaques, unde avea o vilă. Noi locuiam în apropiere. Se plimba cu barca pe mare împreună cu iubita lui, Gala
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
nouă dimi neața, iau mătura și o bună jumătate de oră dansez fără oprire pe ritmul nebun al vreunui rock. Nu mă mir că pe urmă tensiunea mi se urcă la douăzeci și doi. — Povestește-mi despre un dans de neuitat. — Am dansat odată cu un italian foarte frumos, par fumat și elegant. Ținând să facă pe vedeta, el a trans format un twist îndrăcit într-un passo doble, care e un dans sen zual, nu mai ai nevoie de cuvinte, spui
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]