3,942 matches
-
mai are atîta nevoie de speculațiile filosofiei sociale, care totuși i-a folosit cîndva ca bază. Încă din secolul al XVIII-lea (Senior, J.S.Mill) a existat o separare conștientă între economia politică și etică. De aici a rezultat principiul neutralității etice a economiei. În germană i se spune Wertfreiheit, adică neutralitate axiologică. Însă Myrdal, în opoziție cu Keynes, spunea că nu există vreo știință socială dezinteresată, n-a existat niciodată și, din punct de vedere logic nici n-ar putea
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
a folosit cîndva ca bază. Încă din secolul al XVIII-lea (Senior, J.S.Mill) a existat o separare conștientă între economia politică și etică. De aici a rezultat principiul neutralității etice a economiei. În germană i se spune Wertfreiheit, adică neutralitate axiologică. Însă Myrdal, în opoziție cu Keynes, spunea că nu există vreo știință socială dezinteresată, n-a existat niciodată și, din punct de vedere logic nici n-ar putea să existe. Aprecierile valorice ale principalelor noastre concepte reprezintă de fapt
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
fost niște buni liberali... Totuși, în A Theory of Justice, John Rawls propune un set de virtuți, din care nu trebuie să lipsească sensul justiției, echitatea, toleranța, spiritul civic, disponibilitatea pentru compromis și dialog ș.a., cam abstracte și bazate pe neutralitatea Statului și pe considerarea individului ca monadă creatoare și vehicul purtător de virtute. Către un liberalism per-fecționist pretinde a se îndrepta și Joseph Raz34, alt liberal virtuos, în vogă în SUA. Un alt tip de abordare aparține comuni-tarienilor americani (Michael
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
unei activități pa care subiectul o are de îndeplinit (în timp ce el soluționează o problemă, sau face, execută ceva i se pot pune tot felul de întrebări). J. Piaget care a folosit mult această metodă în cercetările sale, insistă asupra necesității neutralității cercetătorului, acesta nu trebuie să dirijeze sau să corecteze în vreun fel mersul gândirii copilului, să-l distreze sau să-l amuze. Convorbirea trebuie să se desfășoare în condiții absolut normale pentru că numai așa vor putea fi surprinse mecanismele psihice
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3064]
-
drepturilor Principatelor și îndeosebi a autonomiei lor în cuprinderea vechilor Capitulații încheiate cu Înalta Poartă, unirea Principatelor într-un singur stat sub numele de România, prinț străin dintr-o familie domnitoare europeană care să-și crească moștenitorii în religia țării, neutralitatea și inviolabilitatea teritoriului noului stat, adunare legislativă și guvern constituțional sub garanția colectivă a Marilor Puteri .“ După realizarea unirii îl găsim prezent alături de domnitorul Alexandru Ioan Cuza. Considerat cel mai important guvern din această perioadă pentru activitatea sa reformatoare, acest
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
învinuiește Turcia pentru actele samavolnice săvârșite în țările balcanice, declarând că, armata noastră este gata să parte la luptă. Mai mult, câteva zile mai târziu într-o nouă notă diplomatică, el precizează că guvernul va fi nevoit să renunțe la neutralitate în cazul în care nu se va de câștig de cauză cerințelor de independență cuprinsă, în nota trimisă la 16 iunie 1876. În aceste condiții, Kogălniceanu a fost înlocuit din funcția de ministru de externe. Această măsură este însă temporară
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
permisiunea trecerii armatelor rusești prin România, pe baza respectării drepturilor suverane ale țării. În acele zile, turcii de la hotarele țării, au primit ordin să atace orașele și satele românești de pe malul stâng al Dunării. Situația aceasta determină încetarea stării de neutralitate a țării și intrarea României în război. În perioada, de la încheierea convenției româno-ruse și până la participarea efectivă a armatei române la război, se pot contura mai multe etape în acțiunea diplomatică întreprinsă de Mihali Kogălniceanu: 1. Prima etapă este cea
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
război. 17 Acțiunea diplomatică a lui Mihail Kogălniceanu până la votarea convenției, a fost aceea de a convinge guvernele puterilor garante că trecerea trupelor ruse este reglementată de anumite condiții, dar că aceasta nu aduce nici o schimbare în atitudinea noastră de neutralitate față de Turcia, și că este cu totul lipsit de sens de a da ascultare guvernului otoman, ca armata română să atace armatele rusești. Ministrul de externe insista ca reprezentații puterilor garante, să intervină pe lângă Poartă, ca atunci când trupele ruse vor
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
propunere precisă în acest sens. Mihail Kogălniceanu se arăta potrivnic oricărei acțiuni militare, și sfătuia pe Carol să aștepte mai întâi să vadă care va fi atitudinea Europei față de convenția româno-rusă. Guvernul otoman, era departe de a cunoaște starea de neutralitate pe care noi o invocam, de a nu ataca țărmul stâng al Dunării, în caz de trecere a trupelor ruse în România. El înțelegea prin neutralitatea României, interzicerea atât din partea Turciei cât și a Rusiei, de a nu invada teritoriul
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
atitudinea Europei față de convenția româno-rusă. Guvernul otoman, era departe de a cunoaște starea de neutralitate pe care noi o invocam, de a nu ataca țărmul stâng al Dunării, în caz de trecere a trupelor ruse în România. El înțelegea prin neutralitatea României, interzicerea atât din partea Turciei cât și a Rusiei, de a nu invada teritoriul românesc. La demersul Porții din 10/22 aprilie 1877, pe lângă guvernul român de a-și uni forțele armate cu cele turcești împotriva celor țariste, în caz
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
convenției româno-ruse din 4/16 aprilie 1877, Kogălniceanu este prezentat ca un mare orator, care da citire expunerii de motive prin care arată că toate stăruințele puse pe lângă marile puteri pentru a recunoaște și pentru a pune sub ocrotirea Europei neutralitatea teritoriului român au rămas zădarnice 67. O altă lucrare apărută în 1878 este și Tratatul de la Berlin. Această lucrare tratează pe larg 19 dezbaterile care au avut loc și hotărârile luate. Pentru a înțelege dezbaterile de la Berlin trebuie amintite evenimentel
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
această dată ca parte la discuții. După îndelungate și repetate cereri, reprezentanții săi, Mihail Kogălniceanu și Ion C. Brătianu, au expus doleanțele țării noastre, fiind doar ”auziți” și nu ”ascultați”. Ei au pledat pentru recunoașterea independenței și integrității naționale, garantarea neutralității țării, acordarea unor indemnizații pentru efortul de război. Cu toate că s-a apreciat de către unii diplomați participanți efortul armatei române și dăruirea reprezentanților români, hotărârile Congresului s-au înscris în același cadru politic în care Marile Puteri decideau pe seama statelor mici
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
a se pronunța asupra liniei politice ce urma să o promoveze țara, doar cei doi oameni politici Ion C. Brătianu și M. Kogolniceanu s-au declarat pentru perfectarea unei înțelegeri cu Rusia . Șeful statului a fost și el adversar al neutralității. La 4 aprilie 1877, ministrul de externe a primit împuternicirea de a semna convenția românorusă. Ea a fost semnată în aceeași zi de Kogălniceanu și baronul Dimitrie Stuart. T.C. Văcărescu este de părere că odată cu venirea lui în fruntea ministerului
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
convenția românorusă. Ea a fost semnată în aceeași zi de Kogălniceanu și baronul Dimitrie Stuart. T.C. Văcărescu este de părere că odată cu venirea lui în fruntea ministerului de externe dă un impuls puternic stăruințelor diplomatice pentru dobândirea independenței. Cu toată neutralitatea ce România și-o impusese, se arată în Istoricul războiului din 1877-1878 , volumul I, guvernul otoman îndată după declararea războiului de către Rusia, fără cea mai mică provocare din partea României și oarecum în schimbul atitudinii ei binevoitoare și rezervate,, pe de o
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
Războiul ruso-turc din 1877-1878, apărută în 1902 în care se prezintă pe larg atât stăruințele puterilor de a înlătura războiul, cât și desfășurarea războiului ruso turc. Mihail Kogălniceanu este prezentat ca afirmându-și voința de a practica o politică de neutralitate și de respect a tratatelor. Eforturile depuse pentru a salva neutralitatea statului român, aveau aprobarea Rusiei care nu voia ca popoarele din Peninsula Balcanică să se elibereze fără intervenția sa militară. Politica lui Kogălniceanu apare ca o politică de neutralitate
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
pe larg atât stăruințele puterilor de a înlătura războiul, cât și desfășurarea războiului ruso turc. Mihail Kogălniceanu este prezentat ca afirmându-și voința de a practica o politică de neutralitate și de respect a tratatelor. Eforturile depuse pentru a salva neutralitatea statului român, aveau aprobarea Rusiei care nu voia ca popoarele din Peninsula Balcanică să se elibereze fără intervenția sa militară. Politica lui Kogălniceanu apare ca o politică de neutralitate, dar în realitate era o politică de sprijinire a mișcării revoluționare
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
neutralitate și de respect a tratatelor. Eforturile depuse pentru a salva neutralitatea statului român, aveau aprobarea Rusiei care nu voia ca popoarele din Peninsula Balcanică să se elibereze fără intervenția sa militară. Politica lui Kogălniceanu apare ca o politică de neutralitate, dar în realitate era o politică de sprijinire a mișcării revoluționare bulgare și acțiunii sârbilor. Agravarea crizei otomane îl determină pe ministrul de externe să întreprindă două acțiuni diplomatice importante: prima a fost neutralizarea Dunării pe distanța Vârciorova - Negotin, pentru
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
mare orator și grație autoritarei voci a lui I. C. Brătianu convenția fu primită cu mare majoritate. Kogălniceanu, spera se arată în lucrarea lui Gheorghe Damian, Războiul rusoromâno-turc - că politica Porții se va schimba față de statul român, având în vedere respectarea neutralității în evenimentele care se desfășurau în sudul Dunării. El pretindea să fie apreciată această situație la Constantinopol și în consecință să fie satisfăcute doleanțele prezentate de români. 14 S.C. Schelleti în, Adevărul istoric asupra Plevenei (1877-1878), ni-l prezintă pe
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
provincii ale Turciei, amintește de ororile din Bulgaria”. Și diplomația română încerca să vorbească așa în 1876. „Strigătele de indignare și de protestație se aud din toate părțile și lumea creștină orientală ne acuză cu glas tare că sancționăm prin neutralitatea noastră și prin tăcerea noastră aceste crime hidoase care se comit la porțile noastre”. Astfel rechema Kogălniceanu, Europa la datoria ei față de creștinătatea care suferea la granițele țării noastre. Este cel mai mândru act al României vasale. Actul face cea
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
străinătate despre luarea ministerului de externe de dânsul: „împrejurări grave au făcut că am cedat stăruințelor prințului nostru și guvernului său de a primi portofoliul ministerului de externe. Trecutul meu e cea mai bună garanție a politicii prudente și a neutralității” - deci ca la 1876 - și el continua spunând că dacă războiul izbucnește „ trebuie să consacrăm toate silințele noastre pentru România să nu devină teatrul războiului. Dar la 5 aprilie, el înștiința puterile că o invazie turcească va aduce România la
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
Cea din urmă era susținută de unii liberali moderași și marii proprietari funciari. Vasile Borescu sau Gheorghe Costaforu au apreciat, astfel că războiul din 18701871, dintre Franța și Prusia, putea crea condițiile pentru a se putea conferi României statutul de neutralitate și independență, sub garanția Marilor Puteri. Lascăr Catargiu considera că doar o apropiere de Germania, Austro-Ungaria și Rusia putea aduce independența țării noastre. La 27 aprilie/ 3 mai 1873 Carol I a pus în discuția guvernului, în mod deschis problema
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
noua conjunctură internațională România putea acționa în vederea modificării poziției sale internaționale. Generalizarea conflictului 35 din Balcani și implicațiile sale pentru țara noastră au fost dezbătute pe larg de către factorii de decizie de la București . Astfel, România a adoptat tactica expectativei, a neutralității și s a străduit să evite transformarea teritoriului său în teatru de război. Exista primejdia ca Rusia să profite de situație pentru a anula clauzele Tratatului de la Paris din 1856, ce retrocedau țării noastre cele trei județe din sudul Basarabiei
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
retrocedau țării noastre cele trei județe din sudul Basarabiei. La 4/16 ianuarie 1876 a fost emisă de către primul ministru Lascăr Catargiu o notă diplomatică adresată reprezentanților diplomatici ai României în străinătate, în care se sublinia că România adoptă tactica neutralității și este hotărâtă să-și apere integritatea teritorială. Activitatea diplomatică s-a intensificat începând cu primăvara anului 1876, o dată cu formarea unui nou cabinet dintre reprezentanții coaliției de la Mazar-Pașa și în care portofoliul externelor era deținut de Mihail Kogălniceanu. Acesta a
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
în Balcani. S-a mai decis autonomia Bulgariei și preluarea de către Serbia și Muntenegru a unor teritorii deținut de Poartă. Aceasta a constituit prologul războiului cu Imperiul Otoman. Ion C. Brătianu și Mihail Kogălniceanu au continuat eforturile diplomatice pentru a obține recunoașterea neutralității teritoriului românesc, în condițiile în care Poarta tindea tot mai mult să considere România, alături de alte zone din Peninsula Balcanică, provincie turcească. În august 1876 premierul român i-a salutat la Sibiu pe Frantz Iosif și l-a asigurat de
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
București. Calea armelor rămânea, deci, singura modalitate eficientă pentru obținerea independenței de stat a țării noastre. Evenimentele s-au precipitat prin semnarea Convenției secrete de la Budapesta, din 3/15 ianuarie 1877, între Rusia și Austro-Ungaria prin care, asigurându-se de neutralitatea celei din urmă, Rusia căpăta mână liberă pentru războiul cu Poarta. Problema independenței a suscitat interesul istoricului Nicolae Iorga. Printre numeroasele sale lucrări se numără și lucrarea, Războiul pentru independența României, din 1927. Relatând evenimentele pe larg, Nicolae Iorga îl
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]