1,553 matches
-
tipic: prezența masivă, insistentă, culturală, în sensul larg, a poeziei și publicisticii. Știm foarte bine că o astfel de constatare este profund nepopulară. Dar ea trebuie făcută, pentru a ne explica un întreg mecanism în plină desfășurare. Apar un număr neverosimil de mare de volume, plachete, culegeri de poezii și versuri (noțiunile nu trebuie, firește, confundate) și, bineînțeles, reviste de Poezie, precum și extrem de multe publicații, mai mult sau mai puțin efemere. Ele cuprind incredibil de multe materiale publicistice, de orice categorie
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
postre voluționar. Între cele două ipostaze ale Forței și Slăbiciunii, în acest mit contemporan, întâlnirea nu putea fi decât sexuală, ei neavînd altfel nici o legătură unul cu altul, venind de pe planete diferite. Sexul este acel element capabil să provoace coliziuni neverosimile din perspectiva stereotipurilor generale. Și să nu uităm că drama nu ar fi completă fără apariția virginală și zâmbitoare a Sublimei Soții, de neclintit la brațul soțului preaiubit. Sincer, am avut mereu o reală admirație pentru această jurnalistă frumoasă, deșteaptă
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
nebunii intime întîlnește vîrtejul istoric și aruncă o mulțime de ochiade corozive și amuzate unei epoci întregi, unui climat cultural complex. "Doar Legenda e mai puternică decît Legea." Putem spune că sub acest semn evoluează, ușoară, malițioasă, scăpărătoare, generoasă și neverosimilă, istoria celor patruzeci de ani de pasiune sucită, dar neclintită dintre Gabriel și Elisabeth, pe care o după-amiază de iarnă i-a reunit provizoriu la Grădina Botanică din Paris. El, botanistul care se destina normalității, fuge într-o clipă din
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
este platonic îndrăgostit din copilărie, stingîndu-se treptat de-a lungul aventurilor sentimentale trăite cu alții, înainte de a-l regăsi, de a aluneca cu el în improbabilul miraj al iubirii și al zămislirii, pentru a dispărea apoi la fel de brutal și de neverosimil cum reînviase. Cît despre Christiane, buna și mămoasa naturistă a tuturor spațiilor posibile, care cu tandrețe și o schiță timidă de perspectivă familială aproape că îl întremase și-l vindecase pe inconsistentul Bruno (undeva, în carte, Michel se întreabă în ce măsură
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
trupelor speciale în teatrul de la Dubrovka, unde teroriștii ceceni luaseră ostatic publicul. Limonov e o ființă halucinantă, cum numai țara lui Neciaev și a lui Cehov putea produce, un personaj care, dacă ar fi fost inventat, ar fi părut complet neverosimil. În formidabila sa energie întruchipează toată confuzia politică, ideologică și morală a Rusiei contemporane, dar și misterul unui popor neîmblînzit. Probabil că nimeni nu știe dacă opțiunile sale diverse și contradictorii, uneori simultane, sunt autentice sau dacă ne aflăm în fața
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
America centrală. Prin urmare, atunci cînd ne plimbă, alături de Yersin, între Europa și Asia, prin păduri virgine sau pustiuri sălbatice, răvășite de epidemii, îl urmăm cu încîn tare și convingere, pentru că totul "sună" autentic. Nimic nu pare inventat sau adăugat, neverosimilul destin al lui Yersin cucerind prin naturalețe. Și romanesc involuntar. Relatările peripețiilor sunt cu atît mai suculente și veridice cu cît autorul a petrecut multă vreme răsfoind miile de scrisori schimbate între ei de "banda pasteurienilor" și arhivate cu grijă
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
întrebările copilăriei (și nu numai) prin care am trecut cu toții, gen: "ce este Dumnezeu?", "cine plouă?", "unde apune soarele?", sau "de ce au elefanții trompă?" etc., capitolele volumului premiat se înșiruie după o logică doar de ele știută, purtînd falnic titluri neverosimile: "Cum să lași să plutească fetițele?", "Friedrich Nietzsche o fi Halal?", sau "Cum să faci patul unui bărbat non schizoid și nealienat?"... De fapt însă, în ciuda aparențelor derutante, ni se spune o poveste. Și ca orice poveste, ea trebuie așezată
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
Greu de spus ce-ți place, sau ce nu-ți place la această scriitoare, dar vraja pogoară cu subtilă insistență chiar și asupra celor mai lucizi, care se scutură încercînd să scape prin acuze brutale: romane de gară, scriitură facilă, neverosimil, redundant etc. Nu-ți trebuie mai mult de două-trei ore ca să citești un text de Amélie Nothomb, dar îți trebuie mult mai multe ca să te eliberezi (evident, dacă o dorești) de o senzație stranie, fluidă și persistentă, aceea că ai
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
al formulelor narative inovante, ceea ce face din el, după părerea noastră, mult mai mult decît un prozator juvenil. De pildă, personajul principal al romanul său Mon père est un fantôme, Mina Kemper, o tînără ce traversează o sumă de aventuri neverosimile, află în cele din urmă, odată cu noi, că de fapt este o creație virtuală, o eroină de joc interactiv, un "avatar", cum se spune, ale cărui coduri sunt înscrise într-un program pe care toți utilizatorii internetului îl pot descărca
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
că dezbaterea este între voi și străini, acești străini barbari, Dumnezeu să-i blesteme, și care vor în mod evident să vă exploateze oferindu-vă tranzacții perfide, pe care sunteți liberi să le acceptați sau să le respingeți. Nu este neverosimil ca un astfel de discurs, asezonat în mod convenabil cu sofisme privind numerarul, balanța comercială, munca națională, agricultura hrănitoare a statului, perspectiva unui război etc. etc. să obțină cel mai mare succes și să aducă validarea decretului opresor chiar de către
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
gulerul, atârnă o enormă lavalieră neagră. Se culcă devreme, se scoală cu găinile, iarna, vara, merge numai în surtuc sau cu o pelerină pe umeri, vara își pune opinci în picioare și cu bocceaua la spinare și într-un costum neverosimil o ia la picior spre munți. În proza sa nesigură și genială se văd urmele profesorale, poncifele. Toate figurile din poetică sunt puse la contribuție, dar mai ales se recurge la elementul livresc. Gluma miroase a catedră, și prietenii de la
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
prozator remarcabil în Geo Bogza, autor mai înainte de poeme brutal priapice. În Țări de piatră, de foc și de pământ, autorul procedează ca un fotograf de artă, intuind o notă dominantă și scoțând, prin apropiere și depărtare, clișee fantomatice, aproape neverosimile. Hotinul, oraș al imensității dezolate, plutind pe câmpii, Bălți, oraș al miasmelor uriașe ("Închipuiți-vă un câmp pe care s-ar afla o sută de mii de cadavre de cai intrate în descompunere"), sunt imagini afară din comun. Cartea Oltului
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și maternă. Această versiune a fost asimilată, peste secole, de Voltaire. Așadar, poetul ar fi văzut scena de dragoste dintre împărat și Iulia Maior sau dintre împărat și Terentia, și pentru acest fapt ar fi fost pedepsit. Ipoteza e însă neverosimilă întrucât poetul a fost relegat, cum am spus, după trei decenii. Alți exegeți, mai prudenți, s-au referit la tăinuirea relației dintre Iulia Minor (fiica Iuliei Maior cu Emilius Paulus) și aristocratul Decimus Iunius Silanus. Această ipoteză este susținută de
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
s-a terminat printr-un scandal divorțul lui Caesar de soția sa Pompeia, fiica lui Quintus Pompeius, nepotul lui Sylla (vezi Suetonius, Caesar, 6). La ceremonia zeiței Bona Dea, poetul ar fi văzut-o pe împărăteasa Livia goală. Ipoteza e neverosimilă, căci Livia avea peste șaizeci și șase de ani și nu mai putea ispiti pe Ovidiu, iar edictul relegării, inopinat, a fost dat în decembrie, după mai bine de o jumătate de an12. Altă ipoteză, susține S. Reinach 13, în
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
eveniment familial (harmlos), ci pare să dezvăluie că, tocmai atunci, Fabius, din motive dinastico-politice mai profunde (tiefere dynastisch-politische Motive), s-a decis să intervină pentru rechemarea lui Ovidiu". Pentru Groag, însă, întreaga tradiție în jurul morții lui Paulus pare a fi neverosimilă, incredibilă, pentru că a luat naștere pur și simplu când s-a constatat că Paulus și Augustus au murit în aceeași perioadă în care a fost ucis și Agrippa. Procedeul "hipercritic" al lui Groag ni se pare cu totul inadmisibil: în
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
VII, p. 183. 23 Cf. E. RIPERT, op. cit., p. VI-VII; C. NARDI, op. cit., p. 747; DE JONGE, op. cit., p. 8, dar consideră că și Ellis "coniunxit errorem Ovidii cum delicto Iuliae minoris". 24 O asemenea idee ni se pare neverosimilă, pentru că se opune tuturor informațiilor despre istoria augustană și despre viața lui Ovidiu! 25 E. RIPERT, op. cit., în care face trimitere la lucrarea sa precedentă Ovide, poète de l'amour, des dieux et de l'exil. A. Colin, 1921. 26
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
e "purificată de toate reziduurile prin impersonalizare", se transformă într-un veritabil "fapt estetic"3. Când realitatea se dovedește neconvenabilă, scriitorul caută mai abitir în imaginație, inventând documentele (înțelege: anecdotele, poveștile) de care are nevoie, astfel încât "personajul" încondeiat, oricât de "neverosimil" ar fi părând, să reprezinte convingător ideea lovinesciană de personalitate, cu acea psihologie negociată invariabil între temperament (aprioric determinat) și voință (afirmată prin liber arbitru). În același sens, Marian Papahagi sublinia că Lovinescu "nu izbutește să se desprindă din viața
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
totodată o distribuție triunghiulară a rolurilor (al treilea personaj e întotdeauna o femeie), pe fondul unei povești de dragoste complicate, cu multe răsturnări de situație și întâmplări senzaționale, cu grele încercări și cu mult suspans, dar cu final fericit (și neverosimil, firește, ca orice happy end)43. Tributar încă în mare măsură discursului critic și reflexiv din "romanul" anterior, excedentar în raport cu "vulgarele" deziderate ale melodramei (ce urmărește să trezească emoția, patosul, și nu fiorul intelectual), Firu'n patru se remarcă dintru
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
de confesia ușor poetizată, cel de-al doilea de analiza pur cerebrală, ultimul ființând exclusiv pe ingeniozitatea intrigii"), motivând de ce Diana lasă impresia "unei regizate comedii, în jurul lui (Bizu, n.n.), cu scheme de oameni, cu năluci de fapte și cu neverosimil de naive încercări de mistificare. Căci toată comedia țesută împrejurul noii ipostaze a lui Bizu, de persoană cu autoritate administrativă și iluzorii inițiative, are nu știu ce aer vodevilesc, de glumă, cam sinistră, dar în tot cazul de glumă"53. Chiar dacă nu
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
care l-am resimțit în momentul refuzului... Mă simt altul, limpezit, generos, renăscut". Nereceptivi la asemenea tip de discurs, exegeții au sancționat unanim "episodul-cheie"56, îndelung pregătit pentru a produce un efect de șoc, o spectaculoasă și, de bună seamă, neverosimilă răsturnare de situație. Lovinescu știa însă foarte bine ce face atunci când își punea eroul într-o postură ridicolă. Bizu cade, firesc, în capcană, pentru că e înclinat mereu să privească viața ca pe un spectacol de teatru. El citește și interpretează
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
cu asemenea exemplare jalnice ale umanității, sortite unui întristător anonimat, romancierul imaginează în Mili ("Bârzulica", așa își alintă el personajul în paginile de confesiune) o eroină cu personalitate puternică, modelată după chipul și asemănarea sa (și a lui Bizu, firește). Neverosimilă, desigur, schimbarea radicală a comportamentului acestei ființe vegetative și frigide ("natură moartă", cum îi spunea Lică) respectă însă logica estetică a melodramei, în care tranziția dintre diversele episoade ale narațiunii, cum și succesiunea faptelor nu-și găsesc o motivație cauzală
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
e exclusivă și egoistă"), ce-i alteraseră grav simțul realității, făcându-l să-și piardă încrederea în sine, adică "ultimul refugiu al sentimentului personalității". Drept urmare, iată că Bizu trece de la o stare sufletească la alta (într-un mod cu totul neverosimil, repet, dar foarte în spiritul teatrului), despărțindu-se fără explicații de Silvia, femeia iubită așa de înflăcărat, și nu atât din remușcare față de Mili (pe care o vizitează la spital mai curând din politețe decât din compasiune), cât din orgoliul
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
prea mult asupra reușitelor sale "tehnice" în evoluția spre "epicul pur". Principalul motiv de reproș l-a constituit, de data aceasta, "eroarea psihologică" a prozatorului (semnalată de Călinescu, am văzut, și în primul roman), care ar fi confecționat un Eminescu neverosimil, cu o memorie afectivă controlată rațional, după principiile unei logici elementare, fără nicio legătură cu "metoda" lui Proust, luată implicit ca "model". Trebuie menționat însă că și aici, ca și în Bizu, e vorba despre o aceeași inadecvare (de formă
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
simple, binare, și pe compararea efectelor pe care aceste alegeri le-ar fi făcut cu putință. Evident, multora dintre noi o asemenea interpretare le-ar putea părea utopică, ireală, științifico-fantastică. Ar ține de ceea ce italienii numesc a fi "fantascienza" - povestire neverosimilă. Numai că, observă cu îndreptățire loan Petru Culianu, un asemenea scenariu fantapolitic are mult mai multe șanse de a se apropia de adevăr decît multe variante "serioase", oficiale și amplu mediatizate. În concluzie, fantapolitica ar putea fi cheia adevărată a
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
de frustrare a milioanelor de români în raport cu stereotipurile negative intens fabricate de mașina de propagandă a PSD-ului. A contat masiv și proasta organizare a votului în străinătate. În concluzie, românii au votat masiv cu Klaus Iohannis și au întors neverosimil scorul. În cele din urmă au confirmat puterea magiei în acțiune: un neamț lutheran a devenit președinte al României. Manipularea politică și religioasă a sacrului. Cazul Charlie Hebdo 175 1. Filmul iranian despre viața Profetului Mohamed În luna februarie 2015
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]