KorAP: Find »[drukola/base=nobilime & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...57 58 59 ...110 >

2,731 matches

Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469

hotărît să întărească autoritatea centrală și să facă uz de puterea lui și de cea a aparatului birocratic imperial în vederea introducerii unor schimbări sociale și politice. Această atitudine a făcut din Joseph al II-lea un adversar pe față al nobilimii și al privilegiilor ei istorice exercitate prin intermediul dietelor; el a criticat totodată atît scutirea de impozite a nobililor cît și dominarea țărănimii de către aceștia. Curînd după moartea mamei sale, cînd a fost mai liber să-și pună în aplicare propriile

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
echivalente cu circa 30% din venitul țăranului. Nu numai nobilii s-au împotrivit acestei idei, ci și țăranii, care nu erau în măsură să facă față transformării plății în natură în plată în bani. Reformele din agricultură au învrăjbit desigur nobilimea; biserica catolică, ale cărei interese ca deținătoare a unor mari întinderi de pămînt erau și ele afectate, a obiectat și împotriva altor aspecte ale programului. Pînă în acel moment, ea avusese cea mai mare influență asupra educației și fusese scutită

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
tot cuprinsul imperiului, germana era cea mai logică alegere, problema aceasta a constituit un focar de controverse și dispute în rîndul tuturor naționalităților pînă la dizolvarea imperiului. Joseph al II-lea a subminat deci două dintre instituțiile fundamentale ale monarhiei: nobilimea provincială, a cărei forță consta în dominarea administrației locale și a țărănimii, și biserica catolică, cea mai puternică organizație ecleziastică. Din nefericire, împăratul nu dispunea de sprijinul efectiv al unei părți de populație suficient de numeroasă. Marea masă a societății

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
Croația și Slavonia De-a lungul lungii perioade de dominație otomană, majoritatea ținuturilor locuite de o populație de etnie maghiară au fost organizate ca pașalîc cu centrul la Buda. La sfîrșitul secolului al șaptesprezecelea, după izgonirea armatei și administrației otomane, nobilimea maghiară era decisă să restabilească controlul deținut de ea asupra tuturor ținuturilor cunoscute sub numele de "posesiunile coroanei Sfîntului Ștefan" și să-și reafirme poziția politică dominantă. Puterea ungurilor nu era bazată pe marii proprietari funciari și pe magnați, ci

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
era decisă să restabilească controlul deținut de ea asupra tuturor ținuturilor cunoscute sub numele de "posesiunile coroanei Sfîntului Ștefan" și să-și reafirme poziția politică dominantă. Puterea ungurilor nu era bazată pe marii proprietari funciari și pe magnați, ci pe nobilimea de jos, cea rurală, și pe controlul ei asupra comitatelor, unitățile administrative de bază. Acestea aveau propriile lor adunări, care controlau guvernele locale și alegeau reprezentanții în dietă. În 1687, acest organism, întrunit la Pozsony (Bratislava), l-a acceptat pe

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
și alegeau reprezentanții în dietă. În 1687, acest organism, întrunit la Pozsony (Bratislava), l-a acceptat pe împăratul habsburg Leopold I ca rege ereditar al Ungariei, dar numai cu condiția ca acesta să asigure menținerea drepturilor și privilegiilor istorice ale nobilimii maghiare. Să observăm că titlul de conducător habsburgic era cel de rege în această parte a domeniilor lui; cel de împărat se aplica teritoriilor incluse în Sfîntul Imperiu Roman, din care Ungaria nu făcea parte. Ulterior, dieta maghiară a continuat

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
ale Vienei. Această adunare, care putea fi convocată de rege sau de palatin (vicerege al Ungariei medievale n.t.), reprezentantul regelui, era împărțită în două camere, cea dintîi reprezentînd interesele marilor moșieri, iar cea de a doua pe cele ale nobilimii rurale. Prima cameră se întrunea sub președinția palatinului și era compusă nu numai din marii proprietari funciari, ci și din demnitarii bisericii, în frunte cu primatul catolic (capul bisericii catolice n.t.), arhiepiscopul de Esztergom și principalii oficiali ai regatului

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
răscoale țărănești. Situația aceasta, alături de opoziția permanentă a unei părți din nobilii unguri, a dus la izbucnirea în 1703 a unei revolte majore împotriva dominației habsburgice. Condusă de Ferenc Rákoczy, mișcarea avea drept obiective rezolvarea problemelor evident conflictuale ale opoziției nobilimii față de Viena și dorința țărănimii de a-și îmbunătăți statutul și eventual de a pune capăt iobăgiei. Nobilul și țăranul erau deci uniți împotriva dominației habsburgice. În ciuda faptului că armata habsburgică putea învinge forțele rebelilor, prin Pacea de la Szatmár (Satu-Mare

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
de Croația Civilă și Slavonia Civilă, au devenit două unități despărțite de un sector al Frontierei Militare. Centrul vieții politice croate era Croația Civilă, a cărei dietă își avea sediul la Zagreb. Aici, influența principală se afla în mîinile unei nobilimi mijlocii și mici de naționalitate croată și de religie catolică. Marii proprietari funciari erau atît croați cît și unguri. Ca și în Ungaria propriu-zisă, puterea nobilimii consta în controlul exercitat de aceasta asupra comitatelor. Nobilii croați se confruntau cu o

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
dietă își avea sediul la Zagreb. Aici, influența principală se afla în mîinile unei nobilimi mijlocii și mici de naționalitate croată și de religie catolică. Marii proprietari funciari erau atît croați cît și unguri. Ca și în Ungaria propriu-zisă, puterea nobilimii consta în controlul exercitat de aceasta asupra comitatelor. Nobilii croați se confruntau cu o situație dificilă. Ei erau atît împotriva dominației Vienei cît și a celei a dietei ungare, dar doreau să-și păstreze intacte privilegiile feudale asupra domeniilor și

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
să aibă o influență decisivă asupra relațiilor cu sîrbii. Conducerea Croației Civile avea în frunte un ban, adică un guvernator, care era numit de coroană și era de obicei ungur. Parlamentul unicameral, sabor-ul, era format din marii moșieri, din reprezentanții nobilimii de jos aleși la nivel național, din prelații catolici, din delegați ai orașelor libere și dintr-o serie de alți cetățeni aparținînd altor categorii. Acest organism trimitea reprezentanți în dieta maghiară. Trei dintre aceștia deveneau membri ai camerei inferioare, unde

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
adunările comitatelor, care alegeau și reprezentanții în dieta de la Zagreb, și răspundeau de administrația locală. Dificultatea de a duce o existență fără controlul direct al ungurilor și austriecilor a constituit permanent o problemă majoră a Croației. Din nefericire, din rîndurile nobilimii croate nu s-a ridicat niciun lider reprezentativ. În 1671, după dejucarea unei conspirații bazate pe ajutorul otomanilor, Fran Krsto Frankopan și Peter Zrinski au fost decapitați, punîndu-se astfel capăt influenței celor două familii croato-ungare de frunte. Pe tot parcursul

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
pe ban a înlocuit dieta ca organ principal de guvernare. Contribuția pe termen lung a acestuia a constat în restructurarea sistemului de învățămînt și în înființarea Academiei Regale, devenită mai tîrziu Universitatea din Zagreb. Consiliul acesta, care era urît de nobilime, a fost desființat în 1779, și atît Croația Civilă cît și Slavonia Civilă au fost subordonate Consiliului Regenței Ungare. Odată cu această schimbare, banul și saborul croat și-au pierdut autoritatea. Cele mai radicale măsuri au fost luate în timpul domniei lui

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
de dincolo de granița otomană. Diferențele fundamentale dintre Croația și Slavonia Civilă pot fi deduse din faptul că în Croația existau circa 9000 de nobili, în vreme ce în Slavonia erau doar 314. Slavonia, un ținut format din moșii întinse și avînd o nobilime puțin numeroasă de origini naționale amestecate, se confrunta totuși cu multe din aceleași probleme ca și Croația vecină. În 1745, odată cu instituirea unei administrații efectiv civile, o parte a teritoriului a fost atribuit Frontierei Militare și Ungariei, dar cea mai

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
singură și era mîndru de statutul lui. Cu toate acestea, sistemul de organizare a frontierei a dus la apariția unor probleme specifice. Principalul motiv de fricțiune era conflictul permanent cu dieta Croației. Pe măsură ce granița Austriei înainta în fostele ținuturi otomane, nobilimea croată voia desigur să dobîndească controlul asupra acestora și să reinstituie ordinea feudală din timpurile anterioare cuceririi. Puterea habsburgică a luat însă în stăpînire teritoriul și l-a organizat conform intereselor ei. În ciuda faptului că s-a stabilit o zonă

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
populația provinciilor istorice ale Croației și Slavoniei și era legată de organizațiile de frontieră asemănătoare din Banat și Transilvania. După cum am afirmat, centrul vieții politice croate era Croația Civilă, o regiune în care administrația locală se afla în mîinile unei nobilimi croate. La sfîrșitul secolului al optsprezecelea, acest grup a renunțat de bunăvoie la cea mai mare parte a autonomiei lui în favoarea dietei ungare, care era dominată de nobilimea rurală maghiară. Această acțiune se datora temerii ca nu cumva reformele de

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
Civilă, o regiune în care administrația locală se afla în mîinile unei nobilimi croate. La sfîrșitul secolului al optsprezecelea, acest grup a renunțat de bunăvoie la cea mai mare parte a autonomiei lui în favoarea dietei ungare, care era dominată de nobilimea rurală maghiară. Această acțiune se datora temerii ca nu cumva reformele de centralizare ale Vienei să priveze clasele privilegiate de statutul lor special, inclusiv de scutirea de impozite și de controlul asupra țărănimii. Biserica catolică a sprijinit această atitudine și

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
Bistriței (Bistritz) (vezi harta 15). Clujul (Kolozsvár, Klausenburg), cel mai mare oraș din Transilvania, era în mare parte maghiar în secolul al optsprezecelea. Împărțirea după religii a provinciei era de asemenea semnificativă. Reforma a înregistrat un succes considerabil în rîndul nobilimii maghiare, care o considera drept o mișcare îndreptată împotriva habsburgilor. Ea a fost acceptată și de sași, care au devenit luterani. Începînd din această perioadă, ungurii erau atît catolici cît și luterani, iar secuii catolici, luterani și unitarieni. Către sfîrșitul

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
care a fost mărit ulterior, precum și alte dări. Ea nu a fost totuși niciodată redusă la statutul de pașalîc și nici sistemul funciar otoman nu a fost pus în aplicare pe teritoriul ei. Ca și în Moldova și în Valahia, nobilimea autohtonă rămînea pe poziții și era foarte sensibilă în privința drepturilor și privilegiilor ei. În 1688, după înfrîngerea armatelor turcești, dieta a declarat sfîrșitul dominației otomane. Ca și în alte părți, trecerea la dominația habsburgică nu a fost ușoară. Nobilimea se

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
Valahia, nobilimea autohtonă rămînea pe poziții și era foarte sensibilă în privința drepturilor și privilegiilor ei. În 1688, după înfrîngerea armatelor turcești, dieta a declarat sfîrșitul dominației otomane. Ca și în alte părți, trecerea la dominația habsburgică nu a fost ușoară. Nobilimea se temea că sistemul politic existent va fi perturbat. În 1691, Leopold I a emis un act prin care era confirmată continuarea sistemului guvernamental bazat pe cele trei națiuni și pe cele patru religii; vechile legi și instituții erau deci

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
ținuturi ale coroanei ungare. Totuși, existența unei mase de țărani ortodocși lipsită de drepturi politice sau religioase oferea autorităților centrale anumite posibilități binevenite de a încerca să-și întărească poziția. Principala opoziție față de controlul habsburgic asupra Transilvaniei era constituită de nobilimea locală maghiară, care era în mare parte protestantă. Protestanții dețineau majoritatea și în dieta Transilvaniei. Apariția unui grup numeros de noi convertiți la catolicism dependent de Viena și opus nobilimii maghiare era evident în avantajul statului. În plus, mulți oameni

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
Principala opoziție față de controlul habsburgic asupra Transilvaniei era constituită de nobilimea locală maghiară, care era în mare parte protestantă. Protestanții dețineau majoritatea și în dieta Transilvaniei. Apariția unui grup numeros de noi convertiți la catolicism dependent de Viena și opus nobilimii maghiare era evident în avantajul statului. În plus, mulți oameni de stat habsburgi cu funcții de răspundere erau de acord cu premisa populară în perioada Reformei că era preferabil ca un popor să aibă aceeași religie ca și cea a

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
care erau indiferenți față de astfel de probleme. Cauza fundamentală a slăbiciunii mișcării unitariene era probabil incapacitatea religiilor recunoscute de a accepta biserica aceasta ca fiind egală cu ele. Așa cum am menționat deja, clerul maghiar avea interese identice cu cele ale nobilimii maghiare, care se opunea creșterii influenței habsburgice sau românești. Mișcarea a avut totuși o serie de rezultate concrete neașteptate și pozitive pentru români. Oficialii habsburgi încurajau eforturile educaționale ale uniaților, dîndu-și seama că astfel de strădanii vor duce la mărirea

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
în Transilvania se refereau în primul rînd la statutul țărănimii, la organizarea administrației și la biserici. Chestiunea țărănească are o importanță de prim ordin pentru studiul nostru întrucît românii formau elementul component major al populației iobage. În secolul al optsprezecelea, nobilimea alcătuia în toată Transilvania un mic procentaj din masa locuitorilor, care era de 4,4 % la începutul secolului și de 6,7 % prin 1867. Majoritatea țăranilor, 73,2%, erau iobagi, doar 20,5% fiind țărani liberi. Din rîndul restului populației

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
și mai mult afectată de măsurile luate de guvernul central în 1762, care vizau extinderea Frontierei Militare în Transilvania. Acestea aveau mai curînd o motivație politică decît militară. Zona de frontieră oferea guvernului imperial o bază fermă de control asupra nobilimii locale; erau de așteptat avantaje și din faptul că zona respectivă era o sursă de venituri din taxe și de forță de luptă. Trasarea frontierei nu era însă o chestiune ușor de rezolvat. Regiunile slovenă și croată fuseseră create în

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]