2,074 matches
-
timbru, debit, intonație), cărora li se rezervă trăsătura paraverbal, și nici fenomenelor care însoțesc situația de comunicare, dar în mod clar disociabile de producerea enunțului (de exemplu, ostilitatea interlocutorului care stă cu brațele încrucișate), pentru care se preferă trăsătura de nonverbal. Studiul fenomenelor coverbale și paraverbale evidențiază complementaritatea în raport cu limba, dar și propria specificitate. De fapt, acestea relevă o codificare de o altă natură decît cea a semnelor verbale, din cel puțin trei perspective: locul lor în raport cu referentul este de natură
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
gradual, asociindu-se, combinîndu-se sau condensîndu-se într-o manieră fluidă, și, în fine, ele sînt codificate într-o manieră intrinsecă, în măsura în care fac parte din referentul pe care-l semnalează (de exemplu, violența gestului exprimă mînie). Din aceste motive, funcția semnelor nonverbale în raport cu semnele verbale, în planul semantic, este de a face să varieze intensitatea (amplificare, atenuare, contrazicere), iar, în plan pragmatic și cognitiv, de a juca un rol de evaluare și de retroacțiune (de a informa asupra reacției interlocutorului); spre deosebire de cuvinte
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Un concept fundamental enunțat de Școala de la Palo Alto (care s-a ocupat de studiul comunicării paradoxale) este cel de "dublă constrîngere" și se manifestă printr-un paradox pragmatic care se regăsește în interacțiunile umane la nivelurile verbal, paraverbal și nonverbal. Dubla constrîngere este un tip special de conflict care generează o situație de tip no win, în care unul dintre protagoniști este condamnat la două situații antagonice: dacă face și, totodată, dacă nu face un anumit lucru. Inițial, Gregory Bateson
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
deoarece astfel poate avea acces la resursele interne (Sînt nesigur și confuz. Vreau să am mai multă încredere în mine); 2) detectarea injoncțiunilor contradictorii este necesară pentru a putea recunoaște dubla constrîngere: atenția trebuie îndreptată către indiciile verbale, paraverbale și nonverbale semnalate în primele două ordine și, în funcție de nivelul de abstractizare la care se situează acestea, să se emită un mesaj nou, eliberator (Tu nu ai înțeles ordinul dat - mesajul este transmis la nivelul identității; Tu nu ai înțeles ordinul dat
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
ai; etc.) Ca fenomen sintactic, specific codului oral, elipsa se manifestă prin absența (in)voluntară a unor componente dintr-o construcție, în general, recuperabile semantic (subînțelese), ca efect al principiului economiei în actul de comunicare lingvistică. Contextul verbal și cel nonverbal contribuie și favorizează reconstituirea relativă ori absolută a structurii integrale inițiale. În comunicare, pot fi eliptice cuvinte, grupuri de cuvinte, propoziții sau fraze. Brahilogia, o specie a elipsei textuale, constă în omiterea componentelor exprimate anterior în context, operație generată de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
ei, succedînd în ordine ontologică facultății limbajului și decurgînd din aceasta, poate constitui obiectul metacomunicării (verbale), realizate ca instrument similar metalimbajului. Deși sfera comunicării include și mijloacele non-verbale (gestică, mimică, vestimentație etc), metacomunicarea, ce permite interpretarea sau comentarea semnelor verbale/nonverbale, nu se poate materializa decît prin funcția metalingvistică, adică aceea specifică ipostazei verbale a comunicării. Interacționismul american, teorie de orientare psihologizantă a comunicării, dezvoltată începînd cu deceniul al cincilea al secolului trecut, consacră (prin G. Bateson, apoi prin Școala de la
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
1993; DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; VARO - LINARES 2004. RN MODALIZARE. Modalizarea este un proces continuu ce se înscrie în problematica enunțării. Ea desemnează atitudinea subiectului vorbitor cu privire la propriul său enunț, atitudine care lasă urme de variate tipuri: morfematice, prozodice, nonverbale etc. În legătură cu modalizarea există o concepție largă și una restrînsă. Viziunea extinsă are tendința de a suprapune conceptele "modalizare" și "enunțare", cea din urmă fiind definită drept atitudine a subiectului vorbitor față de propriul său enunț. Perspectiva restrînsă, cea care separă
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
verbală, luarea în considerare a contextului, dimensiunea materială a vorbirii și construcția subiectivității în limbă. V. dialectică, practică, praxem, producere a sensului. DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001. RN PRAXEOGRAMĂ. Termenul praxeogramă a fost propus pentru a denumi schema acțiunilor verbale și nonverbale ce corespund reprezentării cognitive interiorizate care se derulează într-o interacțiune, (de exemplu, diferitele etape ce sînt urmate într-un aeroport internațional pentru a lua avionul) și care servește într-un anumit mod ca directivă în rezolvarea unei situații stereotipe
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Schimbul este alcătuit în opinia majorității analiștilor din minimum două intervenții, una inițiativă și una reactivă. C. Kerbrat-Orecchioni distinge însă și schimbul trunchiat, adică schimbul alcătuit dintr-o intervenție inițiativă care nu atrage după sine o intervenție reactivă verbală sau nonverbală. Schimbul poate fi format din una, două sau trei intervenții ale partenerilor, în ultimele două cazuri interacțiunea evaluativă avînd menirea de a repara ofensa adusă feței negative a interlocutorului prin intervenția inițiativă și restabilindu-se astfel echilibrul interacțional. Evaluativ aici
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
ca atunci cînd, în interiorul discursului liturgic scris, de exemplu, sînt inserate indicații tehnice în legătură cu anumite gesturi sau activități ce însoțesc rostirea textului. În sfîrșit, o specie a sincopei discursive poate fi considerată construirea comunicării prin apelul la mijloacele unor limbaje nonverbale (simbolice, iconografice sau de altă natură). Asemenea situații relevă faptul că sincopele discursive, considerate ca fiind incidente în raport cu dominanta discursivă și cu tipul de discurs, sînt totuși specializate în raport cu această dominantă și, implicit, în raport cu tipurile și genurile discursive care o
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
ficțiunea hipertextuală. d. Totul în roman se realizează prin intermediul limbajului scris (incluzînd reprezentările vorbirii și gîndirii, prezentarea și relatarea emoțiilor). Dar în film există un amestec între diferitele modalități: reprezentare vizuală (descrierea cadrelor, a personajelor, a acțiunilor...); reprezentări auditive nonverbale (muzica, efecte sonore, indicații de platou); zgomote umane nonverbale (ale degetelor pe tastatură, ale cuiva spălîndu-și dinții etc.); vorbirea; și chiar scrierea (ca o sub-clasă distinctă a reprezentării vizuale noniconice). Alegerile în ceea ce privește "cum să spui” în roman se află între
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
intermediul limbajului scris (incluzînd reprezentările vorbirii și gîndirii, prezentarea și relatarea emoțiilor). Dar în film există un amestec între diferitele modalități: reprezentare vizuală (descrierea cadrelor, a personajelor, a acțiunilor...); reprezentări auditive nonverbale (muzica, efecte sonore, indicații de platou); zgomote umane nonverbale (ale degetelor pe tastatură, ale cuiva spălîndu-și dinții etc.); vorbirea; și chiar scrierea (ca o sub-clasă distinctă a reprezentării vizuale noniconice). Alegerile în ceea ce privește "cum să spui” în roman se află între formulările scrise diferite, contradictorii. Dar alegerile în ceea ce privește modul de
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
textura narației (care se îndepărtează de personaj, dialog, cadru și evenimente), ca în romanul lui Beckett sau în povestirea lui John Barth. În cea din urmă imposibilă "conversie”, istorisirea esențială trebuie să se insereze în acele modalități vizuale și auditive, nonverbale, care nu pot fi reprezentate în cuvinte (de exemplu, experiența povestită a unei bătălii devastatoare sau a unui dezastru copleșitor). h. Înregistrarea verbală a cadrului și a personajelor la începutul romanului trebuie înlocuită (sau scoasă) în orice film. Dacă este
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
o serie de descrieri (nu citite) ale Emmei care face, vorbește și poate gîndește. Și din aceste descrieri spectatorul trebuie să ajungă la concluzii interpretative. Dar, în afara reprezentării filmice a vorbirii și gîndirii personajelor, materia spectatorului este în mare parte nonverbală. Din această fuziune a vorbirii personajelor și a descrierilor nonverbale, spectatorul trebuie să ajungă la concluzii interpretative. l. În ce măsură filmul și novelizările la, de exemplu, Trainspotting sau Like Water for Chocolate trebuie să aibă obiective diferite și, de fapt, să
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
vorbește și poate gîndește. Și din aceste descrieri spectatorul trebuie să ajungă la concluzii interpretative. Dar, în afara reprezentării filmice a vorbirii și gîndirii personajelor, materia spectatorului este în mare parte nonverbală. Din această fuziune a vorbirii personajelor și a descrierilor nonverbale, spectatorul trebuie să ajungă la concluzii interpretative. l. În ce măsură filmul și novelizările la, de exemplu, Trainspotting sau Like Water for Chocolate trebuie să aibă obiective diferite și, de fapt, să nu fie aceeași narațiune? Este redarea unei cărți în film
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
cel al verbelor inergative, rolul Agent. Niculescu (2008) adoptă teoria formulată de Moro (1997)10, conform căruia enunțurile cu verbe inacuzative conțin două predicații, o predicație matrice și una incompletă. Predicația situată într-un nod inferior în derivație, de obicei nonverbală, se încorporează în predicatul situat într-un nod mai înalt, deoarece acesta conține categorii funcționale specifice verbului, rezultând astfel un verb ergativ. Deși nu există o descriere de tip monografic a verbelor inacuzative din limba română, în bibliografia românească există
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
dăruită. Atrageți simpatia și respectul publicului prin actualitatea abordării și interesul acordat problematicii, prin cultura copleșitoare, ușurința cu care realizați corelații diverse și divagații pertinente, de un înalt nivel științific, prin tonul și subtilitatea discursului, arta exprimării para verbale și nonverbale, prin îndemn la cunoaștere, înțelegere și acțiune. Înzestrat cu toate calitățile, deschis provocărilor, ambițios, neobosit, riguros, exigent în primul rând cu dumneavoastră, având ca scop găsirea și atingerea perfecțiunii, ați reușit și în toate funcțiile de conducere. AȚi fost directorul
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
le este caracteristică o anumită flexibilitate, natura indirectă a angajării în comunicarea interpersonală. în structurile interdependente Sinele și "celălalt" nu sînt separați, iar tipul interdependent înclină spre comunicarea indirectă, e mai atent la trăirile și gîndurile neexprimate ale celorlalți (comunicarea nonverbală, paraverbală). Desigur, cadrul ideal pentru dezvoltarea unei astfel de structuri este cultura colectivistă. Hui și Triandis (1986) descriu o structură personală tridimensională, și anume: 1. Eul personal, ce include comportamente și stări ale persoanei; 2. Eul social, ca imagine generală
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
considerabil de la o cultură la alta (apud Smith, Bond, 1993, p. 63). W. Gudykunst și colaboratorii (1988) au examinat modul în care indivizi ce aparțin unor culturi naționale diferite se exteriorizează în fața autorității. Autorii au constatat că reacțiile verbale și nonverbale ca indicatori ai exteriorizării unor emoții cu tonalități diverse în interacțiune cu o autoritate simbolică sînt semnificativ mai puternice în culturile naționale cu un individualism crescut. Tot astfel, M. Argyle și colaboratorii (1986) au observat că regulile care restrîng exprimarea
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
vedere al exteriorizării emoțiilor, căci în aceste culturi întîlnim o nevoie sporită de informații sociale valide, care ghidează reacțiile față de "celălalt". în schimb, în culturile naționale colectiviste contextul joacă un rol important, furnizînd limitele expresivității emoționale. 12.3. Expresivitatea comunicării nonverbale Comunicarea nonverbală a devenit și ea obiect de studiu al cercetărilor de factură interculturală. Rezultatele studiilor tematice au indicat existența unei relații semnificative între comunicarea nonverbală și factorii culturali (Moscovici, 1998). Dacă ne gîndim la modalitatea în care fiecare dintre
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
exteriorizării emoțiilor, căci în aceste culturi întîlnim o nevoie sporită de informații sociale valide, care ghidează reacțiile față de "celălalt". în schimb, în culturile naționale colectiviste contextul joacă un rol important, furnizînd limitele expresivității emoționale. 12.3. Expresivitatea comunicării nonverbale Comunicarea nonverbală a devenit și ea obiect de studiu al cercetărilor de factură interculturală. Rezultatele studiilor tematice au indicat existența unei relații semnificative între comunicarea nonverbală și factorii culturali (Moscovici, 1998). Dacă ne gîndim la modalitatea în care fiecare dintre noi ne
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
colectiviste contextul joacă un rol important, furnizînd limitele expresivității emoționale. 12.3. Expresivitatea comunicării nonverbale Comunicarea nonverbală a devenit și ea obiect de studiu al cercetărilor de factură interculturală. Rezultatele studiilor tematice au indicat existența unei relații semnificative între comunicarea nonverbală și factorii culturali (Moscovici, 1998). Dacă ne gîndim la modalitatea în care fiecare dintre noi ne exprimăm emoțiile, ne vom întreba cu siguranță ce tipuri de informații ne sînt transmise și, totodată, ce fel de informație transmitem noi prin intermediul expresivității
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
diferit (ținta fiind propria persoană, și nu "celălalt"), reconfirmînd într-un chip specific ipoteza frustrare-agresiune, testată de psihologii sociali (Dollard, 1939/1998). Insulta constituie o altă specie de comportament agresiv, caracterizat de o raportare brutală expresivă (în registrul verbal și nonverbal) față de partenerul de rol și înregistrează, de asemenea, importante variații culturale. Așadar, agresivitatea, ca resursă psihologică internă, se exprimă diferit în societăți și culturi diferite. Ce comportament, în fond, este considerat agresiune? Fără dubii, crima poate fi inclusă în categoria
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
trecut să mă salute. În momentul în care m-a văzut, după ce m-a privit sus-jos rapid de câteva ori, a reacționat vizibil dezamăgit. "A, dar nu am știut că sunteți atât de tânără!" Evident am răspuns la mesajul lui nonverbal și i-am spus că nu sunt atât de tânără, dar el a insitat că sunt. Am răspuns din nou ferm că nu sunt, din păcate, chiar atât de tânără, insistând la rândul meu! Nu știu dacă a înțeles că
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
și pe care l-am evitat ori de câte ori am putut. Un conferențiar ar fi trebuit obligatoriu să apară business, părea să strige prin toți porii colegul respectiv! Nu sunt de acord cu părerea Dvs., i-am răspuns eu pe același canal nonverbal de comunicare! În aceeași perioadă, o colegă mi-a relatat următoarea povestioară. Știa că femeile nu au o coeziune de grup la fel de mare ca a bărbaților. Dar cum să o aibă când ieșirea lor în spațiul public de-a lungul
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]