491,562 matches
-
ce trecea drept vorbire aleasă, ori discurs adecvat în înaltă societate, cum își alegeau cuvintele în așa fel încît să placă dar și să convingă, să impresioneze și să obțină ce voiau? Altfel spus, reconstituirea trecutului prin intermediul limbajului sau, al normelor lui de exprimare eficientă, politicoasa, ingenioasă, așa cum o oferă Baltasar Gracian în această carte tradusă de Sorin Mărculescu pentru Editură Humanitas. Emily Post în sutana Cărțile lui Baltasar Gracian au o vocație pedagogica în sensul grav al termenului, toate construiesc
Gratia de altădată by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17820_a_19145]
-
cel mai insensibil public. Ascuțimea și ingeniozitatea sînt termenii generici, aleși de Gracian pentru a desemna știință exprimării elegante, potrivirea fericită a vorbelor, percutanta mesajului, elegantă și capacitatea să de a convinge. Spre deosebire de alte cărți ale lui Gracian, care prescriu norme de comportament interior și exterior, în Ascuțimea și arta ingeniozității Gracian nu își dădăcește direct cititorul cum să vorbească ales, ci îi oferă exemple celebre, pilde ale unor mari scriitori și oratori din trecut. Reflectînd la aceste vîrtuți retorice, spaniolul
Gratia de altădată by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17820_a_19145]
-
a intrat în umbră și știința gîndirii. Gracian era conștient, si cu el întreaga intelectualitate a secolului al XVII-lea, că nu gîndim logic dacă nu o putem și demonstra în vorbirea noastră. De la hidalgo la businessman Care sînt însă normele vorbirii coerențe, logice și elegante, așa cum le înțelegea Baltasar Gracian? Nu cred că mai e nevoie să previn cititorii că vorbirea unui hidalgo nu seamănă cu a noastră. Dacă noi ne orientăm, de cele mai multe ori, în comunicarea publică, după principiul
Gratia de altădată by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17820_a_19145]
-
carne și oase. Femeile erau arbitri indirecți ai elegantei exprimării în secolul al XVII-lea, pentru că multe dintre saloanele de conversație erau patronate de o doamnă din înaltă societate, chiar dacă nu lor le este recunoscut privilegiul de a fi stabilit normele exprimării. Elegantă vorbirii presupune, pentru Gracian, adîncă erudiție. Oratorul lui nu e niciodată direct și simplu în exprimare pentru că trebuie să parcurgă întotdeauna un tur de forță prin citatele din opere celebre ale anticilor, prin pildele filozofilor și ale altor
Gratia de altădată by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17820_a_19145]
-
întotdeauna un tur de forță prin citatele din opere celebre ale anticilor, prin pildele filozofilor și ale altor învățați de demult. Fiecare enunț se sprijină pe un munte de autorități, individului rămînîndu-i prea puțin spațiu de manevră personală. Astfel văzute, normele stabilite de Baltasar Gracian sînt foarte constrîngătoare, în măsura în care reduc sever libertatea și inventivitatea individuală. Pentru un ins modern (se-ntelege, omul obișnuit, nu cărturarul adîncit în studii de bibliotecă) vorbirea baroca e greu de urmărit, complicată pînă la confuzie sau
Gratia de altădată by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17820_a_19145]
-
inoportunitatea. Dacă spunem că sîntem optimiști, se înțelege de la sine că mințim. Că exageram. Căci nicăieri nu se văd, nu se simt încă semnele, fie cît de firave, ale vitalității. Ale normalității. Ale decentei. Ale firescului/.../ Săpăm oricum, eroi fără normă, fîntîni în deșert". Că nu e deșertul chiar așa deșert și dracul atît de negru, ne-o dovedesc chiar paginile Faclei, pline de vitalitate literară, de culoare și nuanțe, de bucurie a literaturii și de proiecte de anvergură. Între ele
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17838_a_19163]
-
să pledeze alături de el pentru anchetarea lagărelor sovietice. A profita cu adevarat de experiență trecutului e posibil dacă ajungem la general, daca transcendem nivelul factual al întîmplării singulare pentru a o putea integra într-o categorie în care ea e normă, nu singurul candidat. Autentică, și totodată gravă, tulburătoarea lecție a Holocaustului este aceea a universalizării suferinței, tocmai pentru a o putea preîntîmpină în viitor. Abia prin această universalizare ea va putea fi cu adevărat și vindecată. Nu-mi fac iluzii
Pildele amintirii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17853_a_19178]
-
în ultimul exemplu, asimilarea cu numele proprii e evidentă. Acolo unde articolul nu e necesar, pentru că forma pronominală este deja în genitiv, prezența sa exprimă mai ales extinderea unei mărci de oralitate necultivată, intenția de a vorbi altfel decît cer normele: "ni se făcuse dor de mișto-urile lu' matale" (EZ 2326, 2000, 10). Confruntînd situația actuală cu descrierea dată de Iorgu Iordan, în Limba română actuală (1943), fenomenul pare în esență același, dar exemplele sînt cu siguranță mai ușor de
"...lu' matale" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17180_a_18505]
-
citatele în care apar cele două construcții se observă și mai bine diferența fundamentală dintre ele: ca omu' funcționează, în contextul unor premise negative, ca scuză sau ca explicație, în timp ce formula ca oamenii e folosită în recomandări, asociindu-se unor norme pozitive. Situații prototipice de uz mi se par, așadar, pentru prima formulă A greșit și el, ca omu' - iar pentru cea de-a doua, de exemplu: Mănîncă și tu ca oamenii!. De aici pot începe, evident, speculații: la singular, semnificația
"Ca omu'" sau "ca oamenii"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17215_a_18540]
-
a doua, de exemplu: Mănîncă și tu ca oamenii!. De aici pot începe, evident, speculații: la singular, semnificația pare mai curînd psihologică, antropologică ori chiar religioasă (omul e inevitabil păcătos); la plural, în schimb, e o semnificație preponderent socială, evocînd normele de comportament valabile la un moment dat. E semnificativ faptul că definiția care trece de la un dicționar la altul adoptă pentru explicarea formulei ca omul o construcție impersonală, în care omul are rol pasiv, de simplu receptor al unor întîmplări
"Ca omu'" sau "ca oamenii"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17215_a_18540]
-
Vulgaritatea a devenit un fenomen general, iar soluțiile nu pot fi individuale. De aceea, nu cred că cenzura e utilă. Nu numai fiindcă eu sînt împotriva cenzurii, dar și fiindcă n-ar da rezultate "eliminarea" ori "interzicerea" unor abateri de la normele exprimării civilizate. La mijloc e o chestiune de educație a gustului. Cauza abaterilor se află în încredințarea unor artiști că, flatînd gustul unui anumit public, needucat el însuși, obțin un mare succes de casă. Dacă e ceva de făcut, aici
Democrația lingvistică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17239_a_18564]
-
mine și bunul meu coleg Al. Săndulescu. Cum era redactor șef la Gazeta literară, s-a înțeles cu Mihai Gafița, atunci secretar al Uniunii Scriitorilor, să ne angajeze pe un singur post de corector, adică fiecare cu o jumătate de normă. Diferența de bani - ne-a prevenit - o scoateți din recenzii pe care mă oblig să vi le public. Ne-am apucat conștiincioși de treabă avînd drept colegi de corectură, la tipografia Universul, unde se tipărea revista, pe confrații Matei Călinescu
Paul Georgescu epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17230_a_18555]
-
temelie, dacă nu distrus. Satul românesc, așa cum l-am cunoscut eu în Câmpia Bărăganului, nu are nimic de invidiat și nici de transmis. Oamenii trăiesc ca în epoca de piatră, fără cel mai mic confort, departe de cele mai elementare norme de igiena și de civilizație. Așa ceva nu trebuie perpetuat; bătrâni care mor dintr-o simplă răceală pentru că nu au acces la un medic, canceroși care își dau duhul acasă în chinuri înfiorătoate, bărbați alcoolici, neveste bătute și alungate de acasă
Identități si succese bidimensionale. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_234]
-
Cât timp aceste trei condiții elementare nu sunt îndeplinite, nu e nimic de reabilitat în satul românesc în care am trăit. 5. Îmi permit să spun că sunt și zone, precum Câmpia de Vest, unde tradițiile se împletesc bine cu normele moderne de trai. Te-ai caracterizat drept «fată de la țară», în sensul de ființă obișnuită cu o anumită tenacitate, disciplina a muncii și rezistența în fata asperităților vieții Te rog să dezvolți puțin acest aspect care te-a ajutat să
Identități si succese bidimensionale. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_234]
-
unul și ceilalți... Prin ce se caracterizează producția poetică a lui Șerban Foarță? Printr-o calofilie fanatică, dusă pînă la o delirantă pedanterie. Dacă, așa cum s-a afirmat (Hermann Helmers: Lyrischer Humor, 1971), umorul e rezultatul genetic al integrării (asimilarea normei) și al emancipării (critica normei), aci "emanciparea" se produce printr-o părelnică fetișizare a normei. Autorul pare obedient față de aceasta pînă-n pînzele albe. "Critica" e învăluită în iluzia manieristă a respectării ei fără crîcnire. O notă așezată în fruntea volumului
Poezia lui Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17261_a_18586]
-
se caracterizează producția poetică a lui Șerban Foarță? Printr-o calofilie fanatică, dusă pînă la o delirantă pedanterie. Dacă, așa cum s-a afirmat (Hermann Helmers: Lyrischer Humor, 1971), umorul e rezultatul genetic al integrării (asimilarea normei) și al emancipării (critica normei), aci "emanciparea" se produce printr-o părelnică fetișizare a normei. Autorul pare obedient față de aceasta pînă-n pînzele albe. "Critica" e învăluită în iluzia manieristă a respectării ei fără crîcnire. O notă așezată în fruntea volumului dă asigurări de integră supușenie
Poezia lui Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17261_a_18586]
-
calofilie fanatică, dusă pînă la o delirantă pedanterie. Dacă, așa cum s-a afirmat (Hermann Helmers: Lyrischer Humor, 1971), umorul e rezultatul genetic al integrării (asimilarea normei) și al emancipării (critica normei), aci "emanciparea" se produce printr-o părelnică fetișizare a normei. Autorul pare obedient față de aceasta pînă-n pînzele albe. "Critica" e învăluită în iluzia manieristă a respectării ei fără crîcnire. O notă așezată în fruntea volumului dă asigurări de integră supușenie în fața literei: "Revăzută și adăugită, noua ediție a acestei cărți
Poezia lui Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17261_a_18586]
-
folosite pentru sugestie, nu pentru exactitate. (E drept că fragmentele sînt reproduse în format mic, devenind aproape ilizibile, ca pentru a descuraja confruntarea versiunilor.) Operația de rescriere este în sine interesantă, pentru că ilustrează deopotrivă tendințele, greșelile tipice, dar și presiunea normei; de altfel, în cazul dat, rezultatele reviziei sînt din punct de vedere lingvistic foarte corecte. E vorba de fapt de mai multe situații destul de diferite: cele mai multe privesc corectarea unor erori indubitabile de ortografie, de punctuație sau de gramatică; altele, omiterea
Scriere și rescriere by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17300_a_18625]
-
ori comentat din punct de vedere lingvistic și care a trezit reacții contradictorii: de la satisfacția în fața expresivității, a vivacității inventive și a pitorescului pe care le aduce în scris registrul colocvial, pînă la iritarea produsă de neglijențele exprimării, de încălcarea normelor, de prezența unui lexic considerat de obicei vulgar. Invazia oralității familiare mi s-a părut de la început semnificativă și utilă mai ales prin aspectul ei subversiv: în măsura în care contrasta cu dominația publicistică a tonului serios-birocratic sau a celui liric-sămănătorist, dinamitîndu-le clișeele
Scriere și oralitate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17318_a_18643]
-
standard, o greșeală evidentă; extinderea unor convenții de punctuație din alte limbi (cea mai probabilă e influența unei reguli de introducere a citatului în scrierea englezei) nu e posibilă, deoarece contrazice o regulă gramaticală puternică și deoarece pentru această situație norma autohtonă impune folosirea altui semn: doua puncte.
Scriere și oralitate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17318_a_18643]
-
Andrei Ionescu) este un text dens, inegal și plin de neașteptate revelații. Substituiți cuvîntul Spania cu România și actualitatea, relevanța devin de-a dreptul stupefiante. Chestiunea formelor fără fond, a inspirației după modele occidentale, a rezolvării crizei, a adaptării la norme europene, a stabilirii unei noi misiuni a învățămîntului superior - toate acestea sînt reperele argumentației lui y Gasset. Presupun, sper că sînt și reperele reformei învățămîntului din România. Să fim precauți, însă: să nu ne lăsăm seduși de o asemenea remarcabilă
Întrebări complicate by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17324_a_18649]
-
ei a purtat o instructivă discuție privitoare la valoarea cărților intrate în concurs, așa cum o vedeau aceștia, firește, cele mai mari șanse de reușită, dar și, la modul general, despre criteriile de judecată ale publicului englez și ale specialiștilor, despre norme de gust și orizonturi aperceptive. O mică șuetă pasionantă, fără jargon, fără morgă, cu unele contraziceri, destul de intense, cu enorm aplomb și cu evidentă plăcere de partea vorbitorilor. Categoric, cei trei sînt, înainte de orice, cititori. Pentru nimeni nu a fost
Fantasticul de pretutindeni by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17341_a_18666]
-
uneori evoluțiile istorice ale țării, comportamentele de ieri și de azi ale multora dintre conducătorii noștri (vezi, printre altele, radiografiile necruțătoare din cărțile recente ale unor Sorin Alexandrescu sau Alexandru George!). Mă mai gândesc și la un alt aspect: dacă norma morală a aleșilor noștri din Parlament presupune și sancționarea "civilă" (nu știu cum altfel să-i spun) a oricărui autor care aduce vreo atingere cât de mică a ceea ce se închipuie a fi intangibil, atunci, în mod sigur, categoria autorilor respinși se
Cabala mediocrilor by Costache Olăreanu () [Corola-journal/Journalistic/17387_a_18712]
-
comunitari","au devenit "cîini de casă"" ("România liberă" = RL, 1680, 1995, 20). Din lista citată, cea mai interesantă și mai nouă formulă este cea a "cîinilor comunitari": sintagmă de sursă oficială, cum o demonstrează, chiar în articolul respectiv, citarea unor norme ale administrației locale, redactate în pur limbaj birocratic: "reîntoarcerea acestora în teritoriu se va face la cererea comunităților sociale, animalele avînd statutul de cîini comunitari ocrotiți de lege". Urmînd să desemneze o realitate specifică (pe care conceptul vagabond o falsifica
Comunitari by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17406_a_18731]
-
mesajului mi se pare a se manifesta într-un anunț care propune "transport săptămînal de persoane în Croația" -sfîrșind cu asigurarea optimistă "Trecerea garantată!". Anunțurile excesiv de persuasive recurg tot mai mult la argoul contemporan ("băiat marfă") și la setul de norme și valori în circulație neoficială: "Lasă-te de muncă și fă bani!". în aceeași categorie, rămîne surprinzătoare ușurința cu care se oferă, superlativ și nedeterminat, o alegere totală: "personal calificat în orice domeniu", "locuri de muncă pentru toate meseriile". în
Triumful inteligenței by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17393_a_18718]