2,642 matches
-
și iluminare, despre iluzoriu și plăcere, despre a fi și a poseda, în care demonia cărnii este raportată direct la multiplicitate, solitudinea și asceza la setea de nemurire, iar identitatea individuală la Marea Conștiință universală, într-un discurs saturat de notații succinte și austere, cu pregnantă notă aforistică ("Aparatul genital, privit ca un mic teatru al ororii, ca o clopotniță a deșertăciunii, pe orologiul căreia se învârt figurine aflate în extaz... La fiecare interval de-o oră, figurinele parcurg un întreg
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
a epata noul burghez neaoș (pe care, natural, tot cu vechiul comunist îl identifică), obsesia putridului/ drojdiei/ putregaiului, într-un cuvânt, a universurilor reziduale, tentația suicidului nu atât eliberator, cât demonstrativ ș.a.m.d. Iată, spre exemplificare, doar câteva dintre notațiile incriminante, prin a căror acumulare cinică se dă un relief colțuros dezastruoasei stări românești de fapt: "generații de avortoni/ nu, păsărilor acestora/ nu li s-au retezat picioarele ci aripile// dar tot păsări ale singurătății se numesc// deși umplu străzile
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Articolul celui din urmă din 'Corriere Padano' (17 septembrie 1931) plasa creația sicilianului în peisajul mării literaturi italiene, alegând că puncte de reper volumul montalian Oase de sepie și unele imagini ungarettiene. Ricciardi afirmă despre versurile autorului nostru că sunt notații ale stărilor de spirit, rodul unui fericit fragmentism și că se desprind de ariditatea și asprimea intelectualista a unor strofe din Oase de sepie prin limpezimea lor muzicală.224 Cuvintele se asociau într-o rețea de rezonante, procedeu ce amintește
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
trebuie căutată mai ales în natura însăși a conceptului din teoria textului: o prezență pe cât de certă, ca atare, pe atît de dificil de exprimat. Intertextul are ceva din "imposibilul de zis" al mitului: Pentru că mitul nu este niciodată o notație pe care să o traduci sau să o descifrezi, el este prezență semantică, formată din simboluri (ceea ce Cristophe Cusset numește, pentru intertext, locuri și semne), el conține și revelează propriul său sens" (Durand: 1992, 413). Fenomenul intertextual, în special prin
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
că ai văzut-o, că-i ții minte forma și că poți s-o imiți în zugrăveala pe hârtie ci aceasta trebuie citită și înțeleasă". Este anevoios să mergi până la capăt în citirea hieroglifei "pentru că mitul nu este niciodată o notație pe care să o traduci sau să o descifrezi, el este prezență semantică (s.n.), formată din simboluri, el conține și revelează propriul său sens" (Durand: 1992, 413). Dar înțelegerea hieroglifei ascunde o promisiune, fapt pentru care motivarea celui care încearcă
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
fasci nația pentru viața artistică neîngrădită, eliberată din prizonieratul normelor morale și mentalitare. Toți eroii bîntuiți de fiorii iubirilor interzise și Humbert Humbert, și Van Veen, și Phillip Wild sînt niște introspectivi, consemnîndu-și trăirile, acribic, în jurnale, memorii sau scurte notații autoscopice. Pentru ei, existența impulsului "bolnav" în sine pare mai importantă decît eliberarea de sub presiunea sa, mai semnificativă decît însăși tratarea lui, daca aceasta ar fi posibilă. Fiecare se hrănește, masochistic, din propria-i maladie spirituală, nedorind să o exorcizeze
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
interogațiile sale. De la elanurile cosmosului, transcrise în manieră ușor hiperbolizantă, la retranșarea din peisajul exterior în interioritate, poeții grupați în jurul revistei "Steaua" au reușit să dea dimensiuni și modulații noi lirismului, căci, după cum observa Petru Poantă, "construit din sugestii și notații fine, peisajul devine o stare mentală. Semnele vitalității lirice apar. Poetul se confesează prin peisaj și participă la ritmurile elementare ale naturii, având un real sentiment al geografiei și al istoriei, simțite ca spații vaste și timpuri imemoriale, precum la
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
în 1996, L'Anthologie du portrait. De Saint-Simon à Tocqueville (Antologia portretului. De la Saint-Simon la Tocqueville) este un volum special, căci nu e vorba propriu-zis de o carte de sfîrșit a lui Cioran. În Caietele sale, încă din 1960, găsim notația următoare: "Trebuie să mă apuc de o anthologie a portretului de la Saint-Simon la Tocqueville. Îmi voi lua astfel rămas bun de la om." Prin urmare, străbătînd vicisitudinile schimbării limbii de expresie, care se însoțește de o mutație existențială, începuturile devin operă
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
al distrugerii." (SA) Incapabil să-și trăiască contradicțiile în cotidian, se refugiază în cuvînt. Cuvîntul este, pentru Cioran, locul unde iluzia accesi bilității și a dialogului cu celălalt atinge punctul maxim, pînă la marginea nerostirii. Căci laconismul aforismelor sau al notațiilor fragmentare îl rătăcește pe cititor mai mult decît pesimismul exprimat. Funcția terapeutică a scriiturii este cu sens unic ; autorul este, poate, satisfăcut, dar cititorul rămîne flămînd. Acest posedat dostoievskian, care și-a impus cămașa de forță franceză a stilului secolului
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
obiectivitate" (p.743), ricanează el. Și atunci, se refugiază în cuvînt. Cuvîntul este, pentru Cioran, locul în care iluzia accesibilității și a dialogului cu celălalt atinge gradul cel mai înalt, pînă la marginea ne-spusului. Căci laconismul aforismelor sau al notațiilor fragmentare îl rătăcește pe cititor încă mai mult decît pesimismul exprimat. Caietele nu sunt un jurnal-confi dent, eul care vorbește acolo e tot atît de străin, tot atît de 'metec' față de sine ca și față de starea civilă, "căci ideile mele
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
Tabelul I.2 Puncte "tari" și puncte "slabe" ale instrumentelor financiare clasice (element original) Investitorii în valori mobiliare pot urmări în presa financiară de specialitate, evoluția titlurilor deținute. Datele sunt prezentate tabelar, în capul tabelului aflându-se o serie de notații standardizate. Astfel, pentru acțiuni, un cap de tabel complet cuprinde următoarele coloane: (1) (2) (3) (4) (5) (6) (7) (8) (9) (10) (11) (12) 52 weeks Stock Sym Div Yld (%) PE Vol 100s Hi Lo Close Net Chg Hi Lo
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
de punct cea mai mică care este utilizată în mod obișnuit este optimea (1/8 puncte = 0,125$). Există și prețuri exprimate în puncte și șaisprezecimi și treizecidoimi de punct. De la o publicație financiară la alta, dispoziția coloanelor sau abrevierile notațiilor acestora pot fi diferite, iar unele coloane pot lipsi (coloanele care arată prețul maxim sau minim al zilei, coloana care indică dividendul estimat, etc). Pentru exemplificare, să considerăm următorul fragment din tabelul prețului acțiunilor pe piețele americane, publicat în Financial
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
din sumarul de tranzacționare al acțiunilor înscrise la categoria I a Bursei de Valori București (BVB), din data de 8.05.2003. Se remarcă un cap de tabel care cuprinde 16 coloane, oferind o imagine completă asupra zilei de tranzacționare. Notațiile folosite fiind clare, vom lămuri numai aspectele care apar suplimentar față de cele precizate anterior. Semnul (*) atașat simbolului TER (coloana (1)) arată că acțiunea Terapia Cluj Napoca intră în cadrul indicelui BET al BVB. Coloana (3) cuprinde două secțiuni ale pieței: regular sau
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
observații ale seriei dinamice; rentabilitatea medie a titlului financiar pi probabilitatea de apariție a valorii ri. În calcule (n-1) se simplifică, iar pi se consideră echiprobabile și nu vor mai apărea în formule, fiind constante. Printr-un abuz de notație, putem considera formula simplificată a dispersiei: Abaterea medie pătratică este: Legea normală redusă de distribuție (cu media 0 și dispersia 1) ne permite să folosim următoarea relație între rentabilitatea medie, abaterea medie pătratică și rentabilitatea sperată (r1) a titlului financiar
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
și "n" covarianțe ale titlurilor cu indicele pieței. Se adaugă rentabilitatea și riscul pieței. În mod evident: Ca formule de bază, se folosesc ecuația dreptei de regresie și ecuația riscului titlului din modelul de piață 16. Pentru ușurarea calculelor (simplificarea notațiilor) se folosesc rentabilități medii în locul speranțelor de rentabilitate. Reamintim că notația "P" desemnează portofoliul și notația "p" piața. (10) și (11) Se determină mai întâi forma covarianțelor covi,j ținând cont de ecuația (10). (12) Reluăm calculul riscului total al
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
și riscul pieței. În mod evident: Ca formule de bază, se folosesc ecuația dreptei de regresie și ecuația riscului titlului din modelul de piață 16. Pentru ușurarea calculelor (simplificarea notațiilor) se folosesc rentabilități medii în locul speranțelor de rentabilitate. Reamintim că notația "P" desemnează portofoliul și notația "p" piața. (10) și (11) Se determină mai întâi forma covarianțelor covi,j ținând cont de ecuația (10). (12) Reluăm calculul riscului total al portofoliului. Se notează (numai pentru modelul diagonal) ponderile i ale titlurilor
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
evident: Ca formule de bază, se folosesc ecuația dreptei de regresie și ecuația riscului titlului din modelul de piață 16. Pentru ușurarea calculelor (simplificarea notațiilor) se folosesc rentabilități medii în locul speranțelor de rentabilitate. Reamintim că notația "P" desemnează portofoliul și notația "p" piața. (10) și (11) Se determină mai întâi forma covarianțelor covi,j ținând cont de ecuația (10). (12) Reluăm calculul riscului total al portofoliului. Se notează (numai pentru modelul diagonal) ponderile i ale titlurilor componente ale portofoliului, cu xi
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
depășesc vânzările totale) sau "Net de primit". Bursa intervine atât în stabilirea soldului pentru fiecare SVM cât și în decontarea propriu-zisă între două SVM-uri. Fig. III.5 Compensarea decontarea unei tranzacții la vedere (după Anghelache Gabriela, op. cit., p. 231) Notațiile cifrice semnifică: 1. Raport de tranzacționare; 2. Raport de compensare și raport de decontare; 3. Confirmarea rapoartelor de către SVM debitoare și transmiterea ordinului de plată; 4. Confirmarea rapoartelor de către SVM creditoare; 5. Remiterea ordinului de plată în favoarea SVM creditoare; 6
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
Desigur, numele Horla intră sub incidența ultimei categorii enunțate, fiind compus din morfemele hors (afară) și là (acolo). Este vorba, așadar, despre o entitate "de dincolo", despre o esență ontologică eludând percepția comună. Nuvela debutează in medias res, cu o notație (din 8 mai, an neprecizat) care înregistrează o "zi admirabilă"48. Simplitatea aproape dezarmantă a începutului este sugestivă pentru maniera în care naratorul își va conduce firul epic. De fapt, efectul general al unei proze este determinat de materialul descriptiv
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
de primul nod terifiant din romantism: capitolul Stafia din romanul Elena (1862)49 de Dimitrie Bolintineanu 50, autor considerat de Nicolae Manolescu "excepția onorabilă" (1999: 147) printre scriitori pașoptiști, care, mai toți, au eșuat atunci când au încercat să închege romane. Notațiile din acest roman scris, potrivit aceluiași Manolescu, "sub semnul discreției aristocratice" (2000: 76), sunt încă șovăielnice, naratorul fiind, previzibil, omniscient, însă acesta face uz de prerogativele sale într-un mod ostentativ, aproape supărător atunci când ni-l introduce în scenă pe
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
aștepta de atâta vreme. Și cu un avânt fără seamăn i se aruncă în brațele nevăzute". Celestul exultă la împlinirea unui destin îndelung pregătit: "toți ochii de diamant ai cerului clipiră atunci de fericire". Faptul cel mai neobișnuit este că notațiile auctoriale din finalul propriu-zis al nuvelei, scrise în cheie metaforic-analitică, par să anticipeze aserțiunile, selectate dintr-un interviu, ale celebrului actor de origine maghiară, dar născut în România Bela Lugosi, potrivit cărora "Femeile iubesc teroarea. [...] Subconștientul lor tânjește după îmbrățișarea
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
forma unei interogații în stilul indirect liber: Se ridică însă imediat, privind spre ușă. Nu se auziseră oare niște pași pe coridor?". Neprimind nici un răspuns, Costache se simte expus între murii conacului. Tensiunea epică devine de nesuportat, fiind completată de notațiile naratorului: "Ce groaznică spaimă de tăcere și de întuneric! Prezența mortului amplifica la nesfârșit întinderea tăcerii și adâncimea nopții". Mecanismele ordinii raționale intră în dezagregare: "Brumă avea impresia că dacă mortul va rămâne întins acolo, el nu se va mai
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
Ajunși la capătul expediției noastre, a venit timpul să formulez câteva rânduri conclusive. Am pornit această modestă cercetare de la ideea că anxietatea și, corelativ, plăcerea estetică sunt generate mai curând de aprehensiunea în sine, decât de obiectul acesteia (în favoarea acestei notații stau mărturie și multiplele fragmente selectate). Aspectul acesta paradoxal a fost observat foarte bine încă de acum aproape trei sute de ani de primul mare romancier modern, Daniel Defoe. Aventurierul său solitar Robinson Crusoe are, probabil, dreptate să afirme că "teama
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
grădinărit; 3) creșterea demografică, rezultată din inovațiile amintite, a dus la apariția orașelor, a diferențierilor sociale între preoți, nobili, scribi și înalți funcționari, meșteri, soldați, lucrători, care au complicat țesătura de instituții politice, economice, clericale, de învățământ etc. Scrierea și notația numerică, școlile de pe lângă temple, unificarea măsurilor și greutăților, moneda sunt legate tot de "revoluția urbană". (20 (b), pp. 105-110) Mai ales în cadrul orașelor au apărut instituțiile și organizările de activități științifice. Ele au menținut și legături cu activitățile religioase, politico-juridice
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
și a unor repere ale acesteia. Cele trei texte la care mă voi referi sunt Über das Programm der kommenden Philosophie (1918), Der Begriff der Kunstkritik in der deutschen Romantik (1920) și prologul la Ursprung des deutschen Trauerspiels (1928). Deși notațiile cu caracter epistemologic abundă, de fapt, în scrierile, fie ele și mai reduse ca dimensiuni, ale lui Benjamin, cele trei invocate aici prezintă cu precădere un discurs sistematic, construit în dialog cu autori și tradiții ale gândirii europene. Imposibil de
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]