3,829 matches
-
de partea a doua a poemului. Cuvîntul bătînd nu este atît o personificare a ciorilor sau a vîntului cît un mod ingenios de a transfera ironic o prestație umană În seama elementelor naturii. O prestație care-și restrînge semnificația, bătaia nucilor nemaiavînd rostul tonic al recoltării. Crengile nu mai sînt bătute cu prăjina, iar nucile trîntite de vînt lovesc sincopat pămîntul, provocînd tresăririle vreunui unui eventual observator. Tristețea este doar sugerată de părăsirea locului și de manifestarea cît se poate de
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
ciorilor sau a vîntului cît un mod ingenios de a transfera ironic o prestație umană În seama elementelor naturii. O prestație care-și restrînge semnificația, bătaia nucilor nemaiavînd rostul tonic al recoltării. Crengile nu mai sînt bătute cu prăjina, iar nucile trîntite de vînt lovesc sincopat pămîntul, provocînd tresăririle vreunui unui eventual observator. Tristețea este doar sugerată de părăsirea locului și de manifestarea cît se poate de firească a naturii. Bătînd nucile devine astfel un kigo de toamnă ce poate fi
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
recoltării. Crengile nu mai sînt bătute cu prăjina, iar nucile trîntite de vînt lovesc sincopat pămîntul, provocînd tresăririle vreunui unui eventual observator. Tristețea este doar sugerată de părăsirea locului și de manifestarea cît se poate de firească a naturii. Bătînd nucile devine astfel un kigo de toamnă ce poate fi canonizat fără rezerve pentru haiku-ul românesc. Din cele două cuvinte se revarsă În cuprinsul Întregului poem, dilatîndu l, toamna cu jalea dar și cu duioșia ei. Caier isprăvit Caier isprăvitmotanul
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
și mai mici îi mușcă, Și tot așa ad infinitum... JONATHAN SWIFT, „ON POETRY: A RHAPSODY“ Infinitul și neantul aveau puteri care i-au speriat pe greci. Infinitul amenința să facă imposibilă orice mișcare, iar neantul putea zdrobi coaja de nucă a universului în mii de fărâme. Respingându-l pe zero, filozofii greci au dat șansa viziunii lor asupra universului să supraviețuiască timp de două milenii. Doctrina lui Pitagora a devenit piesa de rezistență a filozofiei grecești: întreg universul era guvernat
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
țestoasa nu l-ar fi sărit. Ahile ar fi ajuns în cele din urmă țestoasa cea înșelătoare. O altă filozofie rivaliza cu teoria atomică. În loc să introducă concepte bizare precum vidul infinit, ea a transformat universul într-o confortabilă coajă de nucă. Nu exista infinitate, nu exista vid - doar sfere minunate care înconjurau Pământul, aflat, bineînțeles, în inima universului. Acesta era sistemul aristotelic, care a fost mai târziu perfecționat de astronomul alexandrin Ptolemeu, devenind filozofia dominantă din lumea antică greacă. Și, respingând
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
să existe o ultimă sferă. Sfera cea mai îndepărtată era albastră, încrustată cu punctulețe strălucitoare de lumină - stelele. Nu exista noțiunea de „dincolo de“ această sferă îndepărtată; universul se sfârșea brusc, în dreptul stratului marginal. Universul era conținut într-o coajă de nucă, instalat confortabil în sfera stelelor fixe; cosmosul avea dimensiunile finite și era umplut în întregime cu materie. Nu exista infinit; nu exista vid. Nu exista infinitate; nu exista zero. Aceste raționamente au mai avut o consecință - și de aceea filozofia
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
la fel cum a pierdut această luptă și dovada existenței lui Dumnezeu. Biserica mai avea o singură opțiune: să accepte conceptele de zero și infinitate. Bineînțeles, pentru evlavioși, Dumnezeu putea fi găsit ascuns în neant și în infinit. Coaja de nucă a crăpat O, Doamne! Aș putea fi închis într-o coajă de nucă și să mă socotesc un rege al văzduhului nemărginit, numai de n-aș avea visuri rele!... WILLIAM SHAKESPEARE, HAMLET, PRINȚ AL DANEMARCEI La începutul Renașterii nu se
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
mai avea o singură opțiune: să accepte conceptele de zero și infinitate. Bineînțeles, pentru evlavioși, Dumnezeu putea fi găsit ascuns în neant și în infinit. Coaja de nucă a crăpat O, Doamne! Aș putea fi închis într-o coajă de nucă și să mă socotesc un rege al văzduhului nemărginit, numai de n-aș avea visuri rele!... WILLIAM SHAKESPEARE, HAMLET, PRINȚ AL DANEMARCEI La începutul Renașterii nu se întrezărea faptul că zero avea să reprezinte o amenințare pentru Biserică. Era o
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
implica numai faptul că planetele - din ceruri - erau făcute din materie ușoară, eterică, ci și că toți oamenii aflați în ceruri ar fi trebuit în mod firesc să cadă pe Pământ. Astfel, oamenii nu puteau viețui decât în miezul de nucă din centrul cojii de nucă, reprezentată de cosmos. Ideea de alte planete pe care să existe forme de viață era la fel de ridicolă ca și cea a existenței unei sfere cu două centre. Când a declarat că Dumnezeul cel atotputernic ar
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
din ceruri - erau făcute din materie ușoară, eterică, ci și că toți oamenii aflați în ceruri ar fi trebuit în mod firesc să cadă pe Pământ. Astfel, oamenii nu puteau viețui decât în miezul de nucă din centrul cojii de nucă, reprezentată de cosmos. Ideea de alte planete pe care să existe forme de viață era la fel de ridicolă ca și cea a existenței unei sfere cu două centre. Când a declarat că Dumnezeul cel atotputernic ar putea crea vid, dacă ar
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
erau greșite, deși ideea heliocentrică era corectă -, el avea și avantajul de a fi mult mai simplu decât sistemul ptolemeic. Pământul se învârtea în jurul Soarelui. Terra non est centra mundi. Nicolaus din Cusanus și Nicolaus Copernic au spart coaja de nucă a universului lui Aristotel și Ptolemeu. Pământul nu se mai ascundea confortabil în centrul universului, iar cosmosul nu era închis în nici o carapace. Universul se întindea la infinit, presărat cu nenumărate lumi, fiecare dintre ele locuită de creaturi misterioase. Dar
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
Aristotel, precum cele ale Sfântului Augustin și Boethius, dar și la raționamentul aristotelic pentru demonstrarea existenței lui Dumnezeu. Cardinalii și clericii nu mai aveau voie să pună la îndoială vechile doctrine. Zero era un eretic. Universul ca o coajă de nucă trebuia acceptat; concepte de neant și infinit trebuiau respinse. Una dintre grupările cele mai importante care au răspândit aceste învățături a luat naștere în anii 1530: Ordinul Iezuit, format din intelectuali foarte bine pregătiți, tocmai buni pentru a ataca protestantismul
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
au constituit miezul problemei războiului filozofic defășurat în secolele al XVI lea și al XVII-lea. Neantul slăbise filozofia lui Aristotel, iar ideea unui cosmos infinit de mare a ajutat la zguduirea ideii de univers închis într-o coajă de nucă. Pământul nu putea sta în centrul creației lui Dumnezeu. Pe măsură ce papalitatea își scăpa din mână turma, Biserica Catolică a încercat să respingă conceptele de zero și neant cu mai multă înverșunare ca oricând, însă zero prinsese deja rădăcini. Chiar și
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
integrează nu pentru că înțeleg ceea ce fac, ci din pură credință, deoarece până acum rezultatele au fost totdeauna juste. FRIEDRICH ENGELS, ANTI-DÜHRING Zero și infinitatea distruseseră filozofia aristotelică; neantul și cosmosul infinit anihilaseră conceptul de univers închis într-o coajă de nucă și ideea că natura are oroare de vid. Înțelepciunea anticilor era înlăturată, iar oamenii de știință începeau să divinizeze legile fizice care guvernau natura. Cu toate acestea, revoluția științifică se confrunta cu o problemă: cea ridicată de zero. Adânc înfipt
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
1.1. Obținerea și caracterizarea cărbunelui activ din materiale reziduale și naturale 3.1.1.1. Obținerea cărbunelui activ prin activare fizică și chimică Cărbunii activi comerciali sunt de obicei obținuți din materiale naturale, cum ar fi lemn, coajă de nucă de cocos, lignit sau huilă. Aproape în toate cazurile se poate folosi un material carbonic drept precursor pentru obținerea adsorbenților pe bază de cărbune activ (Pollard și al., 1992; Rodriguez-Reinoso, 1997; Rozada și al., 2003). Cărbunele este cel mai des
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
Gîrnetul, Rast (sl. hvrastu, cf. srb. hrast, „stejar“), Rasnic, Stejarul, Tufani, Lunca, Măceșul, Mălini, Malnăș (magh. málnás, „zmeuret“), Poiana Mărului, Almaș (< magh. almás, „livadă de meri“), Iablanița (< sl. jablanŭ, „măr“) Nucet, Cozia (turcicul koz, „nuc“), Oravița, Rahova (< *Oreahovița < bg. orĕh, „nucă, de nuc“), Păltiniș, Păroasa, Crușeț, Crușovul (< sl. hrușa, krușa, „păr“), Pinet, Borovăț, Bilbor (< sl bĕlŭ, „alb“ + bor, „pin“), Plopi, Plopeni, Plopșor, Topolnița (< Topolna < topol, „plop“), Topolog, Topologeni, Prunet, Prunișor, Slivuța (< sl. sliva, „prun“), Salcia, Sălcuța, Răchita, Vărbilău (Verbilov < sl. vrba
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
bg. klĕn, „arțar“), Lăpușnic (< bg. lopuș < sl. lopuș, „brusture, captalan“), Gabrovița (cf. bg. gaber, „carpen“), Dranovăț (< sl. dren-, „corn, sînger“), Bucovăț (< sl. bŭkŭ, „stejar“), Isnovăț (< sl. Jasen, „frasin“), Breznița (< sl. brĕza, „mesteacăn“), Jablanița (< sl. jablanŭ, „măr“), Oravița (< Oreahovitsa < bg. orĕh „nucă, de nuc“), Crusovița (< sl. hrușa, „păr“), Borovăț (< sl. bor, „pin“), Topolovăț (gl. topol, „plop“), Slivuța (< sl. sliva, „prun“), Gîrbovița (< vrŭba, „salcie“), Suceava (< sl. soc, „soc“), Glogova (< sl. glogŭ, „păducel“), Tîrnava (< sl. trŭnŭ, „arbore spinos“), Lipova (< sl. lipa, „tei“), Breznița (< sl.
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
DR: 1598), germ. Bambus. Forma cu -s final arată că, pentru română, ultima „stație“ a fost germana, de unde a preluat și accentuarea cuvântului. Carambol este numele unei lovituri la jocul de biliard; cuvântul are, la originea îndepărtată, termenul malaez karambil „nucă de cocos“. Și acest cuvânt a fost adus în Europa tot de portughezi (1563) și preluat de spanioli (carambola, 1601). Ulterior, a fost folosit metaforic cu sensul de bilă, datorită formei fructului. Franceza l-a împrumutat în forma carambole și
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
occidentale nu există un termen moștenit din latină; în toate aceste limbi, s-a împrumutat un termen din latina medievală, nucha, care avea sensul „măduva spinării“, cuvânt luat din ar. nuhă, cu același sens, care a devenit it., sp., port. nuca, fr. nuque. Termenul a fost introdus în latina medievală, cu sensul său etimologic, de medicul italian Constantin Africanul, născut la Siracuza, în secolul 11, care preda medicina la celebra școală italiană de la Salerno. Noul sens „ceafă“ apare abia în secolul
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
sp. alaga, rom. alac, magh. alakor), vgr. γάλα, γαλακτος „lapte, suc lăptos”, sl. mleko „lapte”, lakatĭ „a fi însetat, a râvni” rom. lacom. Este apoi de remarcat alternanța l/r: fr. blé - rom. grâu; rom. alună - sl. oreh, alb. arrë „nucă”; rs. zlaki „cereale”, sl. zernó „grăunte”, engl. corn „cereale”, rom. jir; sl. glodati „a roade” - rom. a grojdi „a roade, a ronțăi”, ogrinji „resturi de nutreț, cotoare”. Aici se înscrie și grijă, pentru ideea de roadere în interior, de preocupare
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
aceste patru mari tradiții, merită pomenită și bucătăria regiunii Hunan; păsările au aici o savoare deosebită: marinate îndelung cu sare, miere și mirodenii (dintre care nu lipsește coaja de mandarină), ele sunt apoi afumate deasupra unui foc de coji de nucă și, la sfârșit, carnea este prăjită cu boabe de susan. Putem vorbi despre tendință către exhaustivitate? Cum să nu?!5 Este suficient să precizăm că se mănâncă destul de frecvent și melci, labă de urs ori broască țestoasă. Alte animale nu
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
vreunuia dintre acestea. Care ar fi bucatele cu „măduvă tracică“ pomenite de Radu Anton Roman? În primul rând, „oaia la groapă“... Animalul, jupuit și eviscerat, este umplut cu o tocătură făcută din măruntaiele sale, amestecată cu ceapă, usturoi, miez de nucă, prune uscate și condimente; la sfârșit, burta îi este cusută și totul se închide la loc în blana care fusese lăsată la uscat. Oaia, astfel reconstituită mai pe gustul gurmandului, este mai întâi „tencuită“ cu pământ înmuiat cu apă - pentru ca
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
pe teritoriul de azi al Republicii Elene probabil grație influenței bucătăriei venețiene din Evul Mediu, perioadă în care Veneția a jucat un rol important în viața politico economică a Greciei. Pe de altă parte, condimentele, anume cuișoarele și scorțișoara, precum și nucile și stafidele indică influențe turcești. Într-o tigaie, se topesc 3 linguri cu unt, la foc mediu; se rumenește carnea circa 5 minute, apoi se pune într-o terină unsă cu unt. Ceapa tocată și usturoiul se adaugă în tigaie
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
și se fierbe înăbușit timp de o oră, la foc mic. Se adaugă stafidele și cepele mici și se mai fierbe o oră, până când carnea se desprinde de pe oase (dacă s-au folosit costițe de vită). Se adaugă miejii de nucă și se fierbe încă 20 de minute. Se adaugă brânza telemea, se mai fierbe 5 minute, apoi se servește. 5 linguri unt nesărat 1 kg carne de vită dezosată, tăiată în cubulețe, sau 2 kg costițe de vită 1 ceapă
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
roșu sec 2 linguri oțet din vin roșu 2 frunze de dafin scorțișoară 4 cuișoare întregi 1 linguriță zahăr sare și piper negru, proaspăt măcinat, după gust 1 kg cepe albe mici, curățate 2 linguri stafide 1 cană miez de nucă 1 cană telemea fărâmițată JAGNJECA KAPAMA (Stufat sârbesc) Costițele se rumenesc în unt, se sărează și se piperează, apoi se pun și cepele uscate și se lasă pe foc până se înmoaie acestea din urmă. Se stinge cu un pahar
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]