1,437 matches
-
CRĂCIUN <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 281. footnote> (După C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Vaslui, f.59) Satul Crăciunești din comuna Drăgușeni, ținutul Vaslui își are numele de la un oștean pe care-l chema Crăciun. Aceste locuri i le-a dăruit Ștefan cel Mare ca răsplată pentru vitejiile lui.
Cr?ciun [Corola-other/Imaginative/83516_a_84841]
-
Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 280. footnote> (După C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Fălciu, f.49) Dealul Deleni din satul și comuna Deleni, ținutul Fălciului, și-a luat numele de la un căpitan de oșteni a lui Ștefan cel Mare, anume TOFIN DELEANU care, a avut în stăpânire acest deal.
Tofin Deleanu [Corola-other/Imaginative/83513_a_84838]
-
Plopeni și zic oamenii c-ar fi fost așezată mai în jos de unde se află astăzi. Numele de Grumăzoaia vine de la un vechi răzeș Andrei Grumază. Această moșie, spun oamenii că a dat-o Ștefan cel Mare -cu hrisoave - unui oștean pe care-l chema , în urma unei vitejii desfășurate într-un război.
Stan Posatnicul [Corola-other/Imaginative/83511_a_84836]
-
comuna Deleni, ținutul Fălciului, sunt răzeși vechi. Bătrânii spun că se trag din trei vădane și anume: MALA, MALINA și MARUȘCA, ai căror bărbați au murit într-un război de-al lui Ștefan cel Mare, precum și dintr-un alt oștean numit MICȘUNĂ a cărui parte de moșie se numește și astăzi Micșurești.
Mic?una [Corola-other/Imaginative/83515_a_84840]
-
un șanț. Unii spun că erau din vremea bejeniei, iar alții zic, că din timpul vreunui război. La Râpa Buftii, pe dealul Taberei, s-a ascuns odată Ștefan-Vodă și-n poienile pădurilor de-aici - Florești - și-au păscut odată caii, oștenii lui Ștefan-Vodă.
Tab?ra din Bogdana by Ioan Antonovici [Corola-other/Imaginative/83495_a_84820]
-
lui Ștefan cel Mare. l) Locuitorii satului Oșești, comuna Oșești, ținutul Vaslui, sunt răzeși din vremea lui Ștefan cel Mare. m) Satul Valea Satului din comuna Valea Satului, ținutul Vaslui, a fost dat de Ștefan cel Mare, ca răzășie, unui oștean de-al lui. n) Satul Dobrovățul-Ruși, din comuna Dobrovăț, ținutul Vaslui, își trage numele de la o ceată de Mazuri rusnaci aduși și așezați aici din vremea lui Ștefan cel Mare.
R?ze?ii lui ?tefan cel Mare ?i Sf?nt [Corola-other/Imaginative/83524_a_84849]
-
și fu primită în oaste de către căpetenia oștirii. În timpul războiului cu ungurii, la Baia, ea avu prilejul să ia parte la luptă și se deosebi prin curajul și îndrăzneala sa. În bătălia de la Racova era întotdeauna în fruntea oastei, încât oștenii tovarăși se plânseră căpeteniei oștirii, să o lase mai în urmă, pentru că-i mama unui copil, pe care trebuie să-l îngrijească. Dorința lor a fost împlinită și Maria rămase în urma oștirii. Aici ea se deosebi din nou, când
Maria Suta?ului by Maior Elefterescu [Corola-other/Imaginative/83498_a_84823]
-
Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 129-130. footnote> Din sus de târgul Vasluiului, la Podul Înalt, ce-i mai zice și al lui Ștefan-Vodă tăbărâse oștile turcești, multe ca frunza și iarba. Ștefan, cu puținii lui oșteni, le aține calea... Dar cum să se încumeteze el, să sfărâme o oaste atât de înfricoșătoare, când unui moldovean era să i se împotrivească trei turci? -„Doar o minune dumnezeiască mă va mântui”, grăi Ștefan inimoșilor săi oșteni din jurul
Postul lui ?tefan cel Mare ?i Sf?nt [Corola-other/Imaginative/83497_a_84822]
-
puținii lui oșteni, le aține calea... Dar cum să se încumeteze el, să sfărâme o oaste atât de înfricoșătoare, când unui moldovean era să i se împotrivească trei turci? -„Doar o minune dumnezeiască mă va mântui”, grăi Ștefan inimoșilor săi oșteni din jurul lui. Sultanul turcesc avea la îndemână călăreți neîntrecuți, pe cai arăbești iuți ca săgeata; tunuri îndemânatice cărora cele mai mari cetăți nu le stătuse în cale, ieniceri plini de îngâmfare, obișnuiți cu războiul și cu biruința... Ștefan se
Postul lui ?tefan cel Mare ?i Sf?nt [Corola-other/Imaginative/83497_a_84822]
-
și cu biruința... Ștefan se încumetă să ducă în fața unei oștiri atât de puternice, mai mult muncitorii pământului strămoșesc: oameni de sapă și de plug, care aveau drept podoabă minteanul și sumanul zilelor de sărbătoare. -„Cu Dumnezeu înainte, dragii mei oșteni, căci de la Dânsul numai, va putea să ne vină mântuirea!” strigă Ștefan voinicilor săi. Și iute și neastâmpărat cum era, sări cel dintâi în mijlocul turcilor. Și-atunci, minune! S-au clătinat ienicerii nebiruiți, s-au înfricoșat călăreții oțeliți și au
Postul lui ?tefan cel Mare ?i Sf?nt [Corola-other/Imaginative/83497_a_84822]
-
Neamț, 1924, pagina 298. footnote> (Ioan O. Zugravu, rev. „Albina”, an XIII, f.577) După bătălia de la Podul Înalt (Racova), cea atât de mult vestită a lui Ștefan cel Mare și Sfânt, el răsplăti, ca după obiceiul lui vechi, vitejia oștenilor din gloată, dându-le pământ de hrană și făcându-i pentru totdeauna răzeși. Printre acești ostași era și un viteaz, FRÂNCU, cu cinci feciori: ȚUȚCU, HÂRIE, SIPU, GEMBET și MIHU. Frâncu a fost oștean viteaz în oștirea lui Ștefan-Vodă. De
Fr?ncu [Corola-other/Imaginative/83523_a_84848]
-
ca după obiceiul lui vechi, vitejia oștenilor din gloată, dându-le pământ de hrană și făcându-i pentru totdeauna răzeși. Printre acești ostași era și un viteaz, FRÂNCU, cu cinci feciori: ȚUȚCU, HÂRIE, SIPU, GEMBET și MIHU. Frâncu a fost oștean viteaz în oștirea lui Ștefan-Vodă. De locul lui era din satul Hârtop, care a fost între asfințit și amiază, de Țuțcani, în valea Zoițana. Azi nu mai este satul Hârtop. În ajunul războiului de la Podul Înalt, Frâncu, cu cei cinci
Fr?ncu [Corola-other/Imaginative/83523_a_84848]