4,111 matches
-
lui Daniel Defoe. Recunosc, a fost un truc reușit, altfel nu căpătam cartea, dar am primit și bonus, tăierea moțului. Cartea o citisem mai demult, când mi-o dăduse Vițu, celălalt tată, „ăl bun”, dar mama, astălaltă, o pusese pe oala cu lapte și ... se acrise cu oală cu tot, așa că mai dă-i carte lu' Vițu, de unde nu-i, chiar dacă mă repezisem eu a-i promite că voi scrie una. În mintea mea deja se întipărise „codul” scrisului, numai că
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/340899_a_342228]
-
truc reușit, altfel nu căpătam cartea, dar am primit și bonus, tăierea moțului. Cartea o citisem mai demult, când mi-o dăduse Vițu, celălalt tată, „ăl bun”, dar mama, astălaltă, o pusese pe oala cu lapte și ... se acrise cu oală cu tot, așa că mai dă-i carte lu' Vițu, de unde nu-i, chiar dacă mă repezisem eu a-i promite că voi scrie una. În mintea mea deja se întipărise „codul” scrisului, numai că-mi mai trebuia ceva, poate acel damf
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/340899_a_342228]
-
lui Daniel Defoe. Recunosc, a fost un truc reușit, altfel nu căpătam cartea, dar am primit și bonus, tăierea moțului. Cartea o citisem mai demult, când mi-o dăduse Vițu, celălalt tată, „ăl bun”, dar mama, astălaltă, o pusese pe oala cu lapte și ... se acrise cu oală cu tot, așa că mai dă-i carte lu' Vițu, de unde nu-i, chiar dacă mă repezisem eu a-i promite că voi scrie una. În mintea mea deja se întipărise „codul” scrisului, numai că
DEŞTEPŢII DE VINERI PÂNĂ LUNI de MARIN TRAŞCĂ în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340883_a_342212]
-
truc reușit, altfel nu căpătam cartea, dar am primit și bonus, tăierea moțului. Cartea o citisem mai demult, când mi-o dăduse Vițu, celălalt tată, „ăl bun”, dar mama, astălaltă, o pusese pe oala cu lapte și ... se acrise cu oală cu tot, așa că mai dă-i carte lu' Vițu, de unde nu-i, chiar dacă mă repezisem eu a-i promite că voi scrie una. În mintea mea deja se întipărise „codul” scrisului, numai că-mi mai trebuia ceva, poate acel damf
DEŞTEPŢII DE VINERI PÂNĂ LUNI de MARIN TRAŞCĂ în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340883_a_342212]
-
se întâmple în fiecare zi, ori de mai multe ori. Este suficient să se întâmple o singură dată, nu există o a doua șansă. Între acceleratoarele de crepuscule subatomice și cuptoarele de piatră în care bunicii ardeau ulcioare de lut, oale și ulcele există o distanță de progres științific și tehnologic de ani lumină. Nu neapărat și de prudență și de înțelepciune bătrânească. Olarul știa bine că ulcioarele sale nu prea puteau merge de multe ori la apă. (Ulcioare de lut
DESPRE ETOSUL POSTUMAN de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340910_a_342239]
-
Autorului SĂ TRECI DE LA VORBE LA FAPTE Se duelează oștirile atâtor politicieni prin calomnii și vorbe ca la cort, c-au buimăcit întreg electoratul și tot ce e mai românesc în port. Cutreieră prin țară mai decât țiganii cu tigăi, oale, mături și poșete și-mbrobodesc îndeosebi țăranii ca să-i voteze - legile să-i ierte. Se mai conduc și azi după zicale vechi: “Cu iaurt și gogoșele ... ” și le merge. După care își vâră vată-n urechi, iar de promisiunile făcute
SĂ TRECI DE LA VORBE LA FAPTE de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1263 din 16 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340931_a_342260]
-
controlează fiecare părticică din corp. A te cunoaște pe tine însuți mai are un aspect care se traduce prin întrebarea: „Știu ce știu?” Un om cu inteligență normală, indiferent de școlarizare nu-și bagă nasul acolo unde nu-i fierbe oala. Asta s-ar traduce prin: „Intuiește limita cunoștințelor sale” adică, mai pe românește, „Știe ce nu știe”. Ultima sintagmă este foarte pretențioasă și poate fi adevărată numai pentru genii. Numai o minte genială poate pune o barieră a limitelor actuale
EU, OMUL de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340911_a_342240]
-
vodcă, trebuie terminată obligatoriu (regulă rusească). • Oamenii pot fi toleranți, dar legea nu! • Cei care nu înțeleg un fenomen îl consideră miracol sau conspirație. Niciodată nu am căutat munca grea, dar m-a găsit ea pe mine (Beatrice Vaisman). • O oală goală face mai multă gălăgie decât o oală plină. Nici o alianță nu supraviețuiește Victoriei (din înțelepciunea popoarelor). • Ne autoamăgim, dar după aia ne auto-dezamăgim... • Intelectualii nu au ce căuta în politica. • Câteodată îmi pare tare bine că oamenii au inventat
PUNCTUL PE „I” & SĂ FIM SERIOŞI de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341013_a_342342]
-
fi toleranți, dar legea nu! • Cei care nu înțeleg un fenomen îl consideră miracol sau conspirație. Niciodată nu am căutat munca grea, dar m-a găsit ea pe mine (Beatrice Vaisman). • O oală goală face mai multă gălăgie decât o oală plină. Nici o alianță nu supraviețuiește Victoriei (din înțelepciunea popoarelor). • Ne autoamăgim, dar după aia ne auto-dezamăgim... • Intelectualii nu au ce căuta în politica. • Câteodată îmi pare tare bine că oamenii au inventat pictura: e bună pentru suflet (Liviu Lăzărescu). • Îi
PUNCTUL PE „I” & SĂ FIM SERIOŞI de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341013_a_342342]
-
strânsă între limba franceză și română care urcă până în latină. Care sunt motivele pentru care nu suntem și noi cunoscuți în lume? E simplu, s-a diminuat învățarea limbii franceze în școală și s-a intensificat învățarea limbii engleze în oală; de exemplu, nepotul meu poate citi „Harry Poter” foarte ușor, dar nu poate citi Shakespeare. Anglofonia nu este atât de permisivă pentru arta cuvântului. Și câteva infiltrații anglofone au produs poezie, desigur, dar e prea puțin. Câteva exemple? O găsim
IN MEMORIAM de ANGELA BACIU în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341326_a_342655]
-
cu apă pe fete, în timpul dansului. Efortul, depus de dansatoarele-magice, trebuia răsplătit, altfel nu se îndeplinea dorința de a ploua... De regulă, se dădea mălai sau făină, persoanele avute dădeau, în plus, câte un codru de săpun sau bucăți de la oală... Referință Bibliografică: TRADIȚII ÎN PURANI DE VIDELE(PAPARUDELE) / Floarea Cărbune : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 765, Anul III, 03 februarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Floarea Cărbune : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
TRADIŢII ÎN PURANI DE VIDELE(PAPARUDELE) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 765 din 03 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341378_a_342707]
-
deschis scârțâind ușor ca și cum un arcuș ar fi mângâiat coarda viorii. În față, cuptorul de pâine. Peretele din spatele lui lipsea, lemnul fusese scos de cineva. Pe masa de lemn uitată sub fereastra împărțită în patru mici canate se odihnea o oală de lut. Podeaua de lemn era acoperită de un covor de praf care a păstrat urma bocancilor mei. Am încercat pe rând scândurile mirându-mă cum s-au păstrat așa de bine deși vântul, ploile și ninsorile le-au biciuit
CASA CU VOCI de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341439_a_342768]
-
Și-a pus mâna la tâmple, și-a frecat ochii ca să-și revină cât de puțin din starea în care se găsea și, într-un moment de furie, a măturat tot ce era pe masă spărgând câteva pahare și și oala plină cu vin, care tocmai o așezase „nepotul”, un băiețel de prăvălie care lucra de dimineață, că erau mușterii mai puțini, dar nu s-ar fi putut descurca în locul Didinei, care trebuia să vină de la cinci după amiază. A plătit
PARTEA A VIII-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341402_a_342731]
-
râs de tâmpit, că nu se mai putea opri și, printre sughițuri, blegul abia reuși să spună cu satisfacție: Ioane, să fiu al dracului dacă nu merită să i-o fac, dar cum? - Mergi degrabă și ia-l ca din oală, că o să-l găsești cu Didina în pat; s-a dedulcit catârul, și nici prin cap nu-i trece că te-ntorci așa repede de la cârciumă. În minte îi suna glasul Didinei care-l asigura că nu-l înșeală: „Năică
PARTEA A VIII-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341402_a_342731]
-
le fie? Tata? Nici de el nu știe... Că tot se-nalță peste gard, La stâlpul porții, lângă brad Și tot oftează, ros de dor, Strigând la tine în pridvor. Fără tine casa-i goală, Nu mai fierb sarmale-n oală; Nici cârnați n-avem, nici chișcă, Toate le făceai, mămică!... Eu știu că Domnul este bun Și, poate-n seara de Ajun, O să-ți dea o învoire, Măcar, de Crăciun, trei zile. Referință Bibliografică: Vino, mamă, de Crăciun! / George Safir
VINO, MAMĂ, DE CRĂCIUN! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 363 din 29 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341486_a_342815]
-
sânul pământului aud lucrînd Meșterul Manole ce, încă, modelează țara pe care o numim Limba Română. De bat la porțile cerului și iau o cană de lut cu apă simt sufletul izvoarelor din adâncurile munților acolo unde inimile rămân pe oale de Horez. De iau în palme un bulgăre din marginea câmpului unde zarea a îngenunchiat lutul îmi seamănă. Poate-s oasele străbunilor mei ceva din înțeleptul suflet respirând în conturul măsurat. Mă simt rudă cu acest bulgăre cuminte și-l
GLORIE LIMBII ROMÂNE, POEM DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342073_a_343402]
-
vax, nexam, sanchi, ș.a dar și expresii de genul: mă simt nașpa; să pui mătura-n doliu, nici cât negru sub unghii; care se dădeau în stambă, dă-i nas lui Ivan, ajunge o măciucă la un car de oale, de când hăul și bârgăul, ca și interjecții uzuale: Iaca-așa, Zău așa! S-a șucărit; Ce pălăria mea?; să-mi bag picioarele; ce pușca mea ș.a. interpelări ale cititorului, din spirit de frondă, destul de des folosite în epicul de astăzi
DE IOAN GH. TOFAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342067_a_343396]
-
multe de mâncare. - Ai, mamă, pe acolo ce să mănânci? - Dar zootehniștii voștri au ce mânca mamă? Cine știe de ce moare o găină dintre câteva zeci de mii, sau un purcel? Se mai „îmbolnăvesc” și ele, chiar dacă unele ajung în oală sau tigaia celor care le cresc, răspunse fata râzând. Obosit de munca din grădină, după ce îi luă viața bietei rațe, bătrânul s-a dus la magazie, de unde a venit cu o carafă cu un vin rozaliu, puternic parfumat, din care
COPILARIE UITATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1142 din 15 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342091_a_343420]
-
are o întrebare de fond citadin: Cum,nene? Nu pot să vă satisfac curiozitatea și nu am cum să-mi derulez în minte un scenariu deoarece în fața mea a apărut PIAȚA*: hâdă - colorată, calmă - zgomotoasă, curată - pătată, scumpă - gratuită, o oală mare plină de contraste. Cred că d’asta i se spune Piața Mare. Cu sacoșa-n dinți și inima-n mână - adică invers, dar aici curajul contează - procedez și eu metodic ca piața venit la om - adică invers, dar aici
CÂT DE PIAŢĂ-I PIAŢA MARE ? de LICĂ BARBU în ediţia nr. 399 din 03 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/342128_a_343457]
-
nu uitați cârnații în tramvai! Sfat cetățenesc. * Or fi puncte gemene. ** Corect, a se citi: “nu era la program”. Preparare: Se ia varza cu mâna și se taie varză. Se ia mâna de pe varză și se duce la dulapul cu oale unde ascundeți restul de la piață fiindcă e o ascunzătoare perfectă. Se frământă varza cu sare. Eu mă frământ ce să vă mai spun. După cele două frământări se trece la prepararea cârnaților fiindcă eram sigur că ia-ți uitat în
REŢETE CULINARE ... ILARE de LICĂ BARBU în ediţia nr. 807 din 17 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342135_a_343464]
-
Articolele Autorului POEME DE AL.FLORIN ȚENE Timpul ca un proverb O zicală zice, tăcerea e ca mierea dar, mai spune un proverb de-al nostru: prea multă liniște-i ca fierea, poate naște chiar un monstru. Râde ciobul de oală spartă, nu se uită în traisa lui, întoarcerea-i înțelegere în artă sau abandonarea în timpul nimănui. Vai de vițelul ca vaca împunge, Cugete-n inverse ciuturi întunecă fântâna unde noaptea luna cu lumină o unge peste care perechile-și dau
TIMPUL CA UN PROVERB de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341770_a_343099]
-
albă. Ce peisaj feeric, iată-l pe Moș Crăciun, cu sacul plin de daruri se-ndreaptă spre cătun. Copii cuminți visează, dorințe se-mplinesc, sub bradul plin de globuri cadouri strălucesc. Ce cald e în odaie, miroase-a cozonac, în oală fierb sarmale, friptura-i la proțap. Pe străzi s-aud colinde, urări de voie bună, și-n noaptea minunată petrecem împreună. E sărbătoarea lumii, azi s-a născut Cristos, din inimi se revarsă al draostei prinos. ROADELE NATURII Livada scăldată
ROADELE NATURII de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 173 din 22 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341815_a_343144]
-
albă. Ce peisaj feeric, iată-l pe Moș Crăciun, cu sacul plin de daruri se-ndreaptă spre cătun. Copii cuminți visează, dorințe se-mplinesc, sub bradul plin de globuri cadouri strălucesc. Ce cald e în odaie, miroase-a cozonac, în oală fierb sarmale, friptura-i la proțap. Pe străzi s-aud colinde, urări de voie bună, și-n noaptea minunată petrecem împreună. E sărbătoarea lumii, azi s-a născut Cristos, din inimi se revarsă al draostei prinos. Referință Bibliografică: ROADELE NATURII
ROADELE NATURII de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 173 din 22 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341815_a_343144]
-
jos. Că ei sunt mulți (nu trebuie să fie neapărat și proști!) și de la ei se strâng cele mai multe dintre impozitele statului. Pentru că cei de jos au dus și continuă să ducă în spate sistemul social cu toată suprastructura aferentă. Așa că oalele sparte tot ei ajung să le plătească în final. Cine este încă tânăr, are o calificare și îi place să muncească, lucrează la câte două joburi ruinându-și sănătatea pentru că are în vedere întemeierea unei familii, procurarea unei locuințe și
LUMEA ÎNCOTRO? de ION UNTARU în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341797_a_343126]
-
mă striga mămuca: ,,Ionel, la CAP,,sortăm cartofii!” Mă bucurai, când apuca tătuca Să-mi mai repare, cât de cât, pantofii. . . Mă întristai când aveai traista goală Și anul tău era, nu prea bogat, Mă bucurai, văzând că fierbe-o oală, Cu trei cartofi și-un braț de zarzavat!. Mă întristai când mă țineai în casă, Pierdut în gânduri multe, ca ursuzul, Mă bucurai, când scumpa mea mireasă, Mă ștepta, când vine-autobuzul!. Și uite-așa, atâția ani, o viață, Ba trist
BA TRIST, BA VESEL... de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341946_a_343275]