1,712 matches
-
Iar aripile nu i se mișcau. Rămâneau drepte și plate. Gerard era mulțumit că nu era un cârd de astfel de păsări, ci numai una. Observă că se rotea în cercuri lente spre pământ. Iar în clipa aceea observă o oază verde în mijlocul coastei uscate. O oază! Era construită lângă niște bolovani uriași. În jurul bolovanilor erau palmieri, grădini atrăgătoare și clădiri frumoase, în mijlocul verdeții. Gerard era sigur că acolo va găsi mâncare. Era o imagine atât de atrăgătoare, încât începu să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
Rămâneau drepte și plate. Gerard era mulțumit că nu era un cârd de astfel de păsări, ci numai una. Observă că se rotea în cercuri lente spre pământ. Iar în clipa aceea observă o oază verde în mijlocul coastei uscate. O oază! Era construită lângă niște bolovani uriași. În jurul bolovanilor erau palmieri, grădini atrăgătoare și clădiri frumoase, în mijlocul verdeții. Gerard era sigur că acolo va găsi mâncare. Era o imagine atât de atrăgătoare, încât începu să coboare, în spirale. Era ca un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
Burga. Ștefan nu simțea nimic decât mijlocul frumoasei Amina, cald și primitor și sărutările fetei care din când În când se Întorcea spre Fănică al ei, ridicându-și vălurile cu bănuți auriți. Timpul trecu ușor și ajunse la marginea unei oaze unde fură Întâmpinați de mai mulți beduini, bărbați și femei, deosebit de ospitalieri. Gazdele erau foarte vorbărețe și Îi informau cu plăcere despre viața În deșert, despre cai, cămile și corturi, despre credința și istoria lor. Admirau un frumos apus de
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
vas În mână, Îndreptându-se spre cișmeaua ghetoului, izvorul la care s-au Îngrămădit femei cu plozi dezbrăcați, bărbați cu figuri de tuberculoși, bătrâne, gâfâind de efort, o ceată sumbră de dezmoșteniți care caută În deșertul ăsta al mizeriei, o oază care să le astâmpere măcar setea. ,, Profesorul,, Îi salută ceremonios, așteptându-și tăcut rândul. Dinspre bloc se aud strigăte de oameni furioși. Nimic nou: a venit plata lunară a gunoiului. Nu vor să dea bani. Pentru ce ar da? Gunoaiele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
cursul mijlociu al pârâului Valea Seacă,pârâu ce trece pe sub Podul Verde,pe sub Podul de Piatră,pe sub Podul Pescăriei și se varsă în râul Bârlad. In apropiere se găsesc Galeriile de Artă ce-i poartă numele. Aceste galerii reprezintă o oază de cultură într-o zonă sistematizată din centru. Lucrările plastice dau farmecul simezelor în fiecare săptămână pentru iubitorii de artă. Turistul știe că de-a lungul secolelor orașul s-a bucurat de prezența a numeroși oameni de geniu.Majoritatea au
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
asemeni episcopilor. Doamne, îți mulțumesc pentru acest mare har, de a fi fost prezent măcar pentru puțin timp în această biserică dedicată sf. Fecioare, protectoarea și patroana ordinului cistercian. Pentru câteva clipe măcar am fost prezent și fizic într-o oază de cultură, spiritualitate și sfințenie care m- au apropiat de cer. Ce diferență fundamentală între această biserică, acest petec de cer coborât pe pământ între noi oamenii și opulența sfidătoare de la Monaco, de pe străzile și toate localurile lui! Binecuvântarea de
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
stăpânire pe mine. Toată lumea se pregătea pentru sărbătorile de iarnă. Numai eu, suflet singuratic, aveam să mă Închid În castelul meu de cleștar și cu inima strânsă, neîmpăcată - urma să aștept trecerea sărbătorilor și intrarea În noul an fără o oază de speranță. Și iată, că durerea sufletului meu a ajuns până la Dumnezeu care - În marea lui iubire pentru semeni - s-a milostivit și mi-a arătat calea... Am ieșit În oraș și am cumpărat un ziar local. Răsfoindu-l, am
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
acest punct spre viitor?” „Mărturisesc că am avut mereu o teamă, gândindu-mă la punct. E tot ce rămâne! Un singur punct În univers. Desigur, am planuri, idealuri... Câte din ele se vor Împlini, nu știu. Fiecare ne dorim o oază luminoasă la jumătatea drumului, un izvor cu apă limpede lângă care să ne așezăm, În care să ne oglindim conștiința și să ne răcorim fruntea. Este momentul În care trebuie să tragem o linie și să medităm asupra lucrurilor făcute
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
păcătui În fața lui Dumnezeu, și mai mult, ca nu cumva să afle maica stareță despre faptul că ar avea vreo neliniște, vreo supărare... Singură tăcerea, spune totul! Natura era primitoare, darnică cu frumusețea ei, dar nu știam unde să caut „oaza de fericire”, liniștea sufletului... La ora 16.00 m-am dus la vecernie. Mi-am reluat locul lângă perete și am rămas până la sfârșit. La ora 18.00, aflându-mă În cameră, a venit măicuța L și m-a invitat
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
de la masă și am plecat Îngândurată. Știam eu că „fântânile cu apă limpede, moarte ascund”... Ieșind din bucătărie, am privit spre cer. Nu dădea semne că ar vrea să-și ridice vălul cenușiu. Pe ici pe acolo, se zăreau câteva oaze mai luminoase. De altfel, nu mai bătea vântul, și atmosfera era Învăluită Într-o duioasă melancolie. Livada cu meri, parcă mă chema să-i ascult rodirea și Împlinirea. N-am rezistat să stau departe de ispita mărului În pârgă. Vreo
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
de care nu mă știam În stare. Am Început cu: Homer, Platon, Hegel, Schopenhauer, Baudelaire, Schiller, Nietzsche, Pușkin, Goethe, Goga, Nichita Stanescu, Lucian Blaga, Kafka, Camus, Esenin, Dostoievski, Tolstoi, Octavian Paler, Martin Heidegger, s.a. Lectura scrierilor lor au adus o oază de lumină pe drumul vieții mele. Scrierile lui Octavian Paler sunt, pentru sufletul meu, un adevărat balsam și fac mărturisirea de credință că au devenit rugăciunea mea de seară. Sub Îndrumarea regretatului maestru și neprețuitului prieten M.Borger, a apărut
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
CĂRAREA GÂNDURILOR Ca raza, spații ce străbate Prin haosul de depărtare, Pe drumuri de eternitate Caut gândirilor cărare... Îmi fuge gândul ca o rază De lună, altfel concepută, Cătând printre pustiuri oază Într-un văzduh de vis, pierdută; Devin ostatecul credinței În depărtări necunoscute, Prin măsurarea suferinței Traduc visarea-n cele vrute; Ca în lumini e-n întuneric, Ca-n întuneric e-n lumină, Din una-n alta mă desferic Spre-o
C?RAREA G?NDURILOR by Ioan Știfii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83756_a_85081]
-
mare măsură specificului societății românești din acea epocă. Sistemul comunist s-a instalat într-o Românie aflată în plin proces de modernizare, cu o organizare socială de tip tradițional la nivelul familiei și al micilor comunități rurale, dar și cu oaze de modernitate puternică în centrele urbane importante. Comunismul a adus - și a impus - un model artificial de egalizare a femeilor cu bărbații, care nu a ținut cont de cutumele preexistente, ba chiar le-a încorporat tacit, suprapunând noile coduri peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
acest închis al singurătății. Ideea lui că prieteniile se fac din interes nu am înțeles atunci. Repet, eram copil, iar omul își destăinuia necazul unuia ca mine pentru că îl ascultam și nu pentru că aș fi înțeles ceva. În mine găsea oaza de liniște de care avea mare nevoie și pe care o căuta precum este căutată apa în deșert. Într-o zi, când am trecut pe la el, nici una, nici două, a reluat discuția anterioară, referitor la prietenii. Fusesem de mai multe
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
se sperie că i s-ar putea agăța în păr. Ca să prevină o asemenea eventualitate iese din piscină. Din solidaritate, Băcanu renunță și el. Eu mai înot vreun sfert de oră, după care, răcorit, mă apuc să "studiez" mai atent oaza, unde ne găsim. În fața celor două barăci, deasupra cărora au fost așezate firmele Saloon și Dining Room, exista niște arbori (ceva între salcie și plop), bătrâni de peste treizeci de ani, probabil. Lângă ei au fost puse, pentru impresionarea vilegiaturiștilor, roți
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
devenit negri. Peste drum, la pompa de benzină se vede o pată de lumină în întuneric. De fapt, de când am sosit noi, n-am zărit decât două mașini trecând. Nu s-au oprit aici. Și, după câte am înțeles, altă oază nu există prin apropiere. Sincer să fiu, mi-ar fi teamă să străbat cu mașina, noaptea, Valea Morții. Nimeni nu-ți poate sări în ajutor dacă se întîmplă ceva. Liliecii se încrucișează în zig-zaguri besmetice deasupra noastră. E încă zăpușeală
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
sentiment de dezolare. Ne oprim să vedem o mină părăsită, de unde s-a extras borax. Transportul minereului se făcea cu catâri. Soarele e năucitor. Un coiot jigărit se îndepărtează, deranjat de apariția noastră. Facem, apoi, un alt popas într-o oază, cu o pădure de curmali străbătută de un pârâu care seamănă cu pâraiele de munte de la noi. E la fel de limpede și mă reped să mă spăl pe față, să mă răcoresc. Apa e mai caldă, însă, decât aerul. În această
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
de faptul că, din pricina soarelui, puloiul lăsa o umbră de toată frumusețea pe unul dintre picioarele sale și pe nisip. Observă datorită umbrei că era ora patru. Deodată i se năzări ceva pe duna de vis-à-vis. Era ceva ca o oază, niște copaci, găleți, fântâni, imaginea fiind foarte tulbure, ca atunci când un copil năstrușnic își distruge cu o piatră propria reflecție din apă, creând cercuri concentrice, nesfârșite, neștiind că odată cu dispariția acelui el, din baltă, a murit ceva ce nicicând nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
albe, obloane de lemn vopsite în albastru. Semănau cu mânăstirile noastre ca stil. Clanțele de la uși fuseseră luate din Sicilia. Aveam și o orgă de pe timpul lui Mozart. În ansamblu, în tot acel domeniu, Sergiu fă cuse să renască o oază de românitate: bisericuța, icoanele, mobilele, covoarele de pe pereți, tot. Bisericuța avea treizeci de metri înălțime. Eu am pictat în ulei Drumul Crucii și ușile de lemn, ca la mânăstirile noastre. Vitraliul a fost tot opera mea. Clopotul de bronz, care
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
subțiri de praf. Scârțîitul surd, pe alocuri sugrumat îi inducea preaonorabilului o stare de relaxare, ca întreaga clădire de altfel. O găsise după căutări îndelungate, plătind pentru ea un morman de credite. Dar efortul depus meritase pe deplin. Clădirea devenise oaza lui de liniște. Toți cunoscuții lui se așteptaseră ca în locul vechii și oarecum cochetei clădiri să apară un nou dom uriaș în care să-și găsească de lucru angajații Companiei de Transporturi și Comunicații. Dar planurile lui nu modificareră prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85108_a_85895]
-
mergem la Teiul lui Eminescu, să ne spunem rugăciunile de suflet, ca un fel de rămas bun de la Iași, acest oraș plin de nostalgii, pe care mâine îl părăsim fără să-l cunoaștem. - De acord! Și fetele porniră entuziaste spre oaza de verdeață a orașului. Un fotograf amator le propuse să le imortalizeze momentul. Ele tratară intenția acestuia la început fără interes, dar insistența lui le determină să accepte. Se cernea pe zare certitudinea că o asemenea clipă s-ar putea
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
Ivan, la împlinirea celor 90 de ani de viață. Emoționați și mișcați de sfintele amintiri din anii de școală la Seminarul Teologic Neamț, am purces și la o călătorie duhovnicească pe Valea Secului și ne-am închinat Tatălui Ceresc în oaza Mănăstirii Secu. Am întâlnit aici înnoirea spre slava lui Dumnezeu a acestei Sfinte Mănăstiri, umplută de căldură duhovnicească de vrednicii părinți. Pr. Marin Gheorghescu Protopop de Roman Pr. Pavel Postolachi - Protopop de Pașcani Pr. Ungureanu Eugen - Pașcani * Admiră fiecare ce
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
Dumnezeu să le ajute ! Fam. Gheorghe din București 7 august 1995 Am vizitat podoaba Munților Neamțului, Mănăstirea Secu, și am rămas cu dorința de a ne întoarce mereu spre a ne curăți sufletele și mintea, pentru a găsi în această oază a ortodoxiei, izvorul cu apă vie al credinței adevărate. Prof. Roxana A. iulie 1996 Iubiți părinți și frați din Sfânta Mănăstire Secu, cu blândețe vă îndemn să luați aminte la viețuirea dumneavoastră, căci în zadar viețuiți în Sfânta Mănăstire dacă
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
ziarist, Ai dovedit că ești un vrednic normalist. Acum, când spre a treia „tinerețe” te îndrepți, Depeni amintiri și strănepoți aștepți. D-lui Dumitru Grumăzescu Sunteți un colecționar împătimit, Și om de afaceri iscusit. „Galeriile” sunt, în actuala conjunctură, O oază de frumos și de cultură. Amicului meu, prof. Ion Grigoraș Când în tinerețe-abia intram, Și cu maturitatea cochetam, Ca studenți „boboci” ne-am întâlnit, Și prieteni pe viață-am devenit. Unui prieten și coleg Declar că am un prieten mare
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
al Jerushalem-ului și masacrele lui Titus. Dar e vorba despre un viitor îndepărtat; conjurații vedeau puterea care ajungea în mâinile lor, după atâtea spaime, așa cum o caravană epuizată după traversarea deșertului zărește, pe întinderea de nisip, silueta verde a unei oaze. — Singura partidă care rămâne deschisă, și care nu se va încheia niciodată, e cea de pe malul fluviului Euphrates, împotriva parților. Nu trebuie să ne facem iluzii numai pentru că regele lor a trecut apa ca să-i salute pe ambasadorii noștri. Acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]