2,372 matches
-
să fie presărat cu umbre mișcătoare, tăcute, ce se orientează după săgeata galbenă și scoică, simbolurile drumului spre Santiago. După ora șapte apare și soarele la orizont, umplând totul cu lumina lui gălbui-argintie, calmă și blândă, ca mângâierea unei mame. Ogoarele se umplu de lumină, dealurile și colinele încep să strălucească și ele în vraja dimineții, păsările se deșteaptă dintre ramuri și auzi un concert de ciripituri ce te fac și pe tine să cânți cu ele. Este mirific și unic
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
căsătorit cu o femeie de culoare, negresă, și ea profesoară universitară, și alți câțiva prieteni ai lor, tot de culoare, care fac un „pelerinaj” doar de o săptămână, în ritmul lor, lăsând calea pelerinilor și mergând pe alte - drumuri, printre ogoare, prin sate, pentru a cunoaște mai bine viața de zi cu zi a localnicilor. Interesele celor prezenți pe camino sunt foarte variate. Astăzi am întâlnit un tânăr din Noua Zeelandă care a pornit din Salzburg, luându- și un măgar, probabil să
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
fundamentale obiective general-democratice în țara noastră. Plecat din satul de răzeși moldoveni, unde și-a petrecut copilăria în mijlocul țărănimii, cunoscând-i viața de asuprire și împilare, C. Stere păstra în adâncul sufletului său cele mai deosebite considerații pentru truditorii de pe ogoare. Întreaga sa activitate militantă, care a rămas în sfera unui luptător cu concepții general-democratice și cu tendințe spre măsuri radicale, a fost caracterizată de simțul responsabilității sociale. În viața politică românească de până la 1936, C. Stere rămâne una dintre personalitățile
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
al interesului general și național. Primejdia degenerării rasei Căci în aceste cifre statistice nu se oglindește numai starea de mizerire în care se găsește majoritatea covârșitoare a femeilor de la noi, adică acele femei care muncesc fie în fabrici și pe ogoare, fie în gospodăria lor, 80% cel puțin din toate femeile române. Ele ne semnalează totodată un alt fenomen alarmant, de proporții mult mai vaste: degenerarea rasei... Mor femeile, mor copiii! Ce poate fi mai îngrozitor în viața unui popor decât
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
dragoste de patrie și de o mare ură contra fascismului care aduce sclavia, moartea, distrugerea și întoarcerea în timpurile cele mai întunecate ale evului mediu, milioane de femei sovietice luptând în rândurile Armatei Roșii, lucrând în fabrici și uzine, pe ogoarele noastre, făureau cu abnegație, fără odihnă, zi de zi, victoria împotriva unui dușman sălbatic...” și astfel, rând pe rând, femeile din cele 44 de țări care au participat la Congres, femeile de la fiordurile scandinave până la nisipurile arzătoare ale Africii, femeile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
sprijinim planul de refacere și creștere a gospodăriei naționale și lupta împotriva speculei prevăzute în platforma-program a blocului partidelor democratice. Pentru ca poporul nostru să fie sănătos la trup și minte, regimul democrat trebuie să poarte o grijă deosebită muncitoarelor de pe ogoare, din fabrici, din școli, laboratoare și birouri. Platforma program pe care o susține Federația Democrată a Femeilor din România prevede: * Îmbunătățirea traiului tuturor celor ce muncesc; * Salarii egale la muncă egală; * Concedii plătite de odihnă și înainte și după naștere
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
Revenind la oile noastre, să facem o comparație necesară Între o viață tradițională la care orașul a renunțat, respectiv modernă a acestei celule. În mediul rural sau tradițional, celula fundamentală cuprinde o familie ce-și câștigă existența prin cultivarea unui ogor și creșterea unor animale. Dejecțiile animale și resturile menajere sunt depozitate undeva pe lângă grajd. În acea grămadă are loc o primă etapă de prelucrare naturală a deșeurilor, un proces oxidativ, În cursul căruia substanțele organice sunt mineralizate. Prin faptul că
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
că sunt oxidate, aceste deșeuri ar trebui să fie poluante, dar faptul cunoscut conform căruia substanțele minerale degradează un eventual mediu acvatic, prin eutrofizare, nu are În acest caz nici o relevanță, Întrucât aceste deșeuri mineralizante sunt folosite ca Îngrășământ pe ogor. Aici, plantele cultivate le folosesc ca nutrienți, realizând În același timp un proces specific reductiv, deci depoluant. Cu alte cuvinte, circuitul substanței se Închide. Dejecțiile umane sunt tratate asemănător: În groapa latrinei are loc un proces de fermentare, de asemenea
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
depoluant. Cu alte cuvinte, circuitul substanței se Închide. Dejecțiile umane sunt tratate asemănător: În groapa latrinei are loc un proces de fermentare, de asemenea oxidativ, deci mineralizant. Substanța minerală e preluată de rădăcinile plantelor, de regulă pomi, din preajmă. Recolta ogorului și a acestor pomi intră În circuitul descris, de astă dată ca hrană. Cu totul altfel se prezintă funcționarea celulei fundamentale În mediul urban. Ea se aprovizionează cu hrana necesară dintr’o zonă largă, de obicei fără să aibă acces
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
ajung mai Întâi Într’un bazin hidrografic pe care-l eutrofizează. Adică, ele constituie de fapt nutrienți pentru o vegetație acvatică care depășește În acest fel nivelul optim. E drept, această vegetație acvatică va realiza ceea ce face, În mediul rural, ogorul: procesul reductiv, depoluant. Dar cu ce rezultat? Pe un lung tronson, apa râului nu mai e bună de băut, iar fauna e complet dezechilibrată. Proliferarea algelor În acest sector al râului are consecințe ca acelea din vara trecută la Podu
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
cu coamă, semănând și puțin ovăz, Înseamnă două bunuri câștigate. Primul e reconstituirea cadrului natural al prietenului nostru, iar el nu va Întârzia să-și arate, printr’un randament mai bun, mulțumirea. Al doilea e reducerea caracterului de monocultură al ogorului, caracter nociv pentru Însuși ogorul. Stema ținutului Iași e un cal. Și cred că n’ar fi deloc nimerit s’o reactualizăm, indicând pe ea și coastele căluților costelivi pe care-i vedem atât de des... “Radiosfera”, 1 aprilie 1996
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
ovăz, Înseamnă două bunuri câștigate. Primul e reconstituirea cadrului natural al prietenului nostru, iar el nu va Întârzia să-și arate, printr’un randament mai bun, mulțumirea. Al doilea e reducerea caracterului de monocultură al ogorului, caracter nociv pentru Însuși ogorul. Stema ținutului Iași e un cal. Și cred că n’ar fi deloc nimerit s’o reactualizăm, indicând pe ea și coastele căluților costelivi pe care-i vedem atât de des... “Radiosfera”, 1 aprilie 1996, ora 11,46 76. Plante
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
acele medii negentropice prin excelență - munte sau mare - noi deci, n’avem altceva mai bun de făcut decât să urmăm exemplul lichenului. Adică să ne lipim de viu, mai precis de acela vegetal. Adică Încă, ce-ar fi dacă În ogorul ori grădina din entropica câmpie ne-am vârî și noi? Și putem s’o facem, majoritatea dintre noi, căci aproape nimeni nu este lipsit, direct ori indirect, de accesul la o bucată de pământ din cele vreo 18 milioane... Deodată
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
negentropie, În fața acțiunii negentropice pentru el, hoțul ori mistrețul, dar entropică pentru ogorașul nostru, adică firească pentru orice vietate. Dar negentropia depășește cadrul micului nostru ogoraș. Câmpia, Împărțită În atâtea parcele, reprezintă o stare negentropică În raport cu aceeași câmpie ca un ogor unic, oricâte probleme de mecanizare și chimizare ar ridica. Pentru natură e mai bine așa, cu condiția ca toate acele ogorașe să fie Îngrijite corespunzător. Căci varietatea de culturi și mod de abordare, specific fiecărui proprietar, sunt ele Însele, ca
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
fel de vânătoare... sau poate de cules, deci o formă intermediară. Însă, rând pe rând, vânătoarea și pescuitul și-au pierdut importanța și au devenit sporturi, omul agonisindu-și cele necesare traiului prin exploatarea unor ecosisteme artificiale, antropizate dar eficiente: ogorul, grajdul, iazul. Au devenit niște sporturi cam crude și, mai ales neloiale, din moment ce omul nu se mai expune față În față cu animalul. Poate nu Înțeleg eu, care văd În sport doar stimularea performanței umane și care accept, pentru oricare
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
domeniul de pe care-și culeg hrana și peste agroecosistemele noastre, adică dijmuiesc recolta. N’avem decât să le urmăm exemplul, extinzându-ne și noi baza trofică, lucru bun, căci astfel transformăm presiunea noastră asupra mediului dintr’una punctiformă, rezumată la ogor, În una difuză, deci tolerabilă. Mai există un soi de cules. Asta s’ar putea chema suprarecoltare ori valorificarea totală a producției agricole, făcută de altcineva decât proprietarul. Căci cel ce are e risipitor prin natura lucrurilor, iar aici e
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
cu ajutorul acestei specii, netentante ca lemn - strâmb și fără calități, mai puțin aceea de lemn de foc - și nepretențioase. Asta Înainte de război. A trebuit ca noii stăpâni, veniți din stepele Rusiei, să constate, după ce au transformat Basarabia din codru În ogor, că a mai rămas ceva lemn, În lunca Prutului; lemn care, Încă sub scoarța arborilor, le Încurca vederea spre noi orizonturi... Și să Înceapă defrișarea. Și a mai trebuit ceva: să se construiască barajul de la Stânca, care a făcut de
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
1 8,33 1 11 91,67 XII Căpșuni 20 0 0,00 20 100,00 XIII Câmpuri experimentale 116 116 100,00 116 0,00 XIV Plante medicinale 17 10 58,82 10 7 41,18 XV Teren neînsămânțat + ogoare 3601 2635 73,17 62 130 2429 14 966 26,83 XVI Livezi 6793 2552 37,57 3 255 70 1187 1037 4241 62,43 XVII Vii 11589 3091 26,67 20 170 2 2465 434 8498 73,33 XVIII
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
Ars poetica (1931). Cei doi vor fonda, cu alți câțiva tineri, în 1935, cercul poetic Adonis. În intervalul 1932-1944 T. colaborează, destul de asiduu, cu versuri, recenzii, articole, comentarii și note la „Raze poetice”, „Raza literară”, „Cruciada românismului” și, sporadic, la „Ogorul”, „Luceafărul literar”, „Jurnalul literar”, „Prepoem”, „Bilete de papagal”, „De toate pentru toți”, „Revista Fundațiilor Regale” ș.a. Tipărește, de asemenea, peste cincizeci de broșuri (multe în colecția „Adonis”), conținând poeme, „mistere”, cicluri lirice. Participă și la aproape douăzeci de „caiete” tematice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290244_a_291573]
-
-i galbenă; vesela verde câmpie acu-i tristă, părăsită; se zburlesc de frig ciulinii și se scutură pe deal; pe firul de telegraf s-au așezat, ca niște mărgele pe ață șirul ultimelor rândunele călătoare; toamna harnică a strâns de pe ogoare grânele aurii; păsările duc pe aripile lor cântecele pădurilor; toamna a stropit în zori cu aur pomii din grădina mea; toamna rumenă cu flori roșcate în păr; aur vișiniu de toamnă; aracii poartă ranițe de stuguri în spinare; frunzele dorm
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
părea nedrept ca un nobil să fie pus să muncească pentru alt nobil, căci toți cei născuți din sămânță romană erau considerați la fel de nobili, și fiindcă un neam obișnuit să mânuiască armele socotea nevrednic de el să se îngrijească de ogoare, însoțitorii lui Dragoș au fost siliți, cu învoirea domnului, să facă prăzi în regiunile învecinate unde șerbia țăranilor era introdusă, iar pe lucrătorii de pământ să-i mute de acolo pe moșiile lor. Că aceasta este adevărat o dovedește chiar
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
-n limba plugăriei române slavismele cele mai necontestabile sânt în proporțiune de cel puțin opt la zece către toți ceilalți termeni de altă origine”. Această situație este exemplificată cu plug, cobilă, grindei, cormană, plaz, rariță, brazdă, răzor, a îmblăti, țelină, ogor, târnăcop, tern „scaiete”, polog, greblă, snop, stog, claie, căpiță, grapă, lopată, coasă. Este și aici de remarcat faptul că românii și-ar fi însușit termenii agricoli nelatini cu mult înainte de a practica agricultura. „Ei bine, afirmă Hasdeu, în curs de
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
este foarte apropiată cea a lat. gens și a vgr. γένος: „naștere, origine, familie, neam; rasă, speță; popor, națiune; mugur, mlădiță; copil; detașament, clasă etc.”; 3) Pronunția lui ζ se întâlnește și la alb. dhe, -u, pl. - ra „scoarța pământului, ogor, uscatul; planeta noastră; țară, zonă, populație”, atdhe (at-dhe) „locul natal, patrie”; 4) Greaca veche oferă și alte pronunții: θεός, beot. θιός „zeu, erou”, compusul χθών denumind pământul, solul, lumea, țara, orașul, fiind totodată și zeița pământului. Fără consoana inițială, rămășiță
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
tracii sud-dunăreni cerbul simboliza soarele care se urca pe cer”. Recoltele, ca nivel suprem al vieții în contingent sunt puse în pericol de intruziunea soarelui figurat în cerb, suprapusă peste răsărit: „Că el se mai paște/ Cerbul stretior/ Prin verde ogor/ Lângă sătișoare/ N răsărit de soare,/ Prin luncile verzi/ Și printre livezi,/ Prin grâne cu lapte,/ Prin oarze mai coapte.” (București), „Și după Cerbul s-a luat/ Zi de vară până-n sară/ Pe Cerbul l-a alungat./ Când soarele la
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
și, intrând în grajd, se uită pe rând la toți caii”. Eroul civilizator are o legătură puternică cu acest fenomen natural, dat fiind că „într-o mitologie agrară, roua este mană, cea care fecundează, dând forță de creștere semănăturilor de pe ogoare”. Purificarea are valoare absolută, alături de aur, argint și soare, curățenia sacră a condensului matinal fiind starea urmărită de descântece: „Să rămâie curat,/ Luminat,/ Ca argintul strecurat,/ Ca-n ziua maica ce-a fapt,/ Ca steaua din cer,/ Ca roua din
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]