1,573 matches
-
Valea Ragului, fie pe Calițca și apoi pe Poarta Meseșană. Triburi dace sunt răspândite pe teritoriul cuprins între Carpații Occidentali și Tisa. În secolul IV î.e.n. pătrund dinspre vest celții, care aduc noi tehnici de prelucrare a metalelor și roata olarului, dar sunt asimilați de populația locală, mai numeroasă. Această invazie a dus la dezvoltarea economică a zonei ce a constituit puntea de legătură dintre nucleul viitorului stat dac cu populațiile nordice. În campania sa contra boilor și tauriscilor, din anul
Crasna, Sălaj () [Corola-website/Science/301787_a_303116]
-
mai multe ateliere de olărit și ars cărămizi. Aceste ateliere situate dinspre “Ciorgăul zmăului” spre izvoarele de la “Grajdurile Pometului” indică o activitate ceramică foarte intensă, iar materialul arheologic de aici, foarte bogat și interesant, indică puterea economică a centrului de olari de aici. Amfiteatrul roman de la Porolissum este situat pe panta de sud-vest a dealului Pomet, la 100 de metri de latura din această parte a castrului. Acesta este cel mai mare amfiteatru din provinciile dacice, arena măsurând 66,5x52 metri
Jac, Sălaj () [Corola-website/Science/301804_a_303133]
-
Ibănești este o comună în județul Vaslui, Moldova, România, formată din satele Ibănești (reședința), Mânzați și Putu Olarului. Comună s-a reînființat prin Decretul nr.859/17-12-2003 publicat în Monitorul Oficial nr. 913/19 decembrie 2003 .Ibănești a mai fost comună până în 1968 când a fost desființată abuziv de regimul comunist. La acea vreme comună avea în componență
Comuna Ibănești, Vaslui () [Corola-website/Science/301889_a_303218]
-
înalte sunt în zona de vest a comunei .În vestul satului Mânzați sunt: Dealul Gherghești 447,8 m, Dealul Lunca 382,5 m. În vestul satului Ibănesti este o cotă de 357,8 pe Dealul Oblic. În vestul satului Putu Olarului este o cotă de 298 m pe dealul Buciog. În estul comunei cea mai înaltă cota este 297 metri pe dealul Pătrășcani. Peste 250 metri au dealurile Cojocăriței și dealul Bombonica. Climatul comunei are un caracter continental, cu ierni reci
Comuna Ibănești, Vaslui () [Corola-website/Science/301889_a_303218]
-
din suprafațele cultivate și a distrus total acoperișurile la peste 100 de case. Rețeaua hidrografica este reprezentată de răul Ibana și afluienții săi. Râul Ibana izvorăște din nordul comunei , străbate partea vestică a satului Mânzați, centrul satelor Ibănesti și Putu Olarului , ajunge în comuna Băcani unde se unește cu râul Simila. Râul Simila se varsă la rândul sau în Barajul de acumulare Râpă Albastră de lângă orașul Bârlad . Afluienții râului Ibana : Pânză freatică în zona de șes este la 8-10 metri , iar
Comuna Ibănești, Vaslui () [Corola-website/Science/301889_a_303218]
-
o puternică prezenta iar dealurile sunt mai înalte . În vestul satului Ibănești pe dealul Pleșa și în estul satului Mânzați predomina solurile cenușii iluviale. În lunca râului Ibana sunt soluri aluvionare iar pe versanții din estul satelor Ibănești și Putu Olarului există zone de cernoziom, în special cernoziomul cambic dar sunt supuse degradării și eroziunii datorate în primul rând utilizării nechibzuite de către locuitori . La resurse naturale putem menționa materialele folosite în construcții , lemn și nisip, luturi sau argile. Lemnul este folosit
Comuna Ibănești, Vaslui () [Corola-website/Science/301889_a_303218]
-
în circuite turistice . Până în prezent au fost la rezervație mai multe grupuri de elevi și studenți. În afara celor două puncte turistice principale nu trebuie neglijat peisajul variat și sălbatic în special în zona de vest a comunei. În satul Putu Olarului s-a nascut scriitorul Constantin Chiriță , autorul cunoscutului român "Cireșarii" . Mai multe grupuri de elevi din Bârlad au venit în zona într-o excursie numită de ei “Pe urmele cireșarilor”. Pentru a spera la dezvoltarea turismului în comuna trebuie mai
Comuna Ibănești, Vaslui () [Corola-website/Science/301889_a_303218]
-
județ și din țară, fac din comuna Marginea un important rezervor de forță de muncă. Localitatea și-a câștigat un renume bine meritat prin tradiția deosebit de valoroasă în meșteșugul olăritului. În sat există mai bine de 10 de familii de olari care produc renumită ceramică neagră, de diferite forme și cu decoruri variate. De asemeni, aici vizitatorii pot urmări întregul proces tehnologic: pregătirea lutului, modelarea lui pe roata olarului, decorarea prin lustruire și procesul final de ardere. O expoziție permanentă cu
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
meșteșugul olăritului. În sat există mai bine de 10 de familii de olari care produc renumită ceramică neagră, de diferite forme și cu decoruri variate. De asemeni, aici vizitatorii pot urmări întregul proces tehnologic: pregătirea lutului, modelarea lui pe roata olarului, decorarea prin lustruire și procesul final de ardere. O expoziție permanentă cu vânzare pune la dispoziție vizitatorilor produsele de Marginea. Ceea ce impresionează foarte mult pe turist în această zonă este arhitectură populară, al cărei specific este dat de casele și
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
Un alt element de atracție pentru turismul rural este artizanatul, tradițiile și obiceiurile locale. Localitatea Marginea și-a câștigat un renume bine meritat prin tradiția deosebit de valoroasă în meșteșugul olăritului. În sat există mai bine de 10 de familii de olari care produc renumită ceramică neagră, de diferite forme și cu decoruri variate. De asemenea, aici vizitatorii pot urmări întregul proces tehnologic: pregătirea lutului, modelarea lui pe roata olarului, decorarea prin lustruire și procesul final de ardere. O expozitie permanentă cu
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
meșteșugul olăritului. În sat există mai bine de 10 de familii de olari care produc renumită ceramică neagră, de diferite forme și cu decoruri variate. De asemenea, aici vizitatorii pot urmări întregul proces tehnologic: pregătirea lutului, modelarea lui pe roata olarului, decorarea prin lustruire și procesul final de ardere. O expozitie permanentă cu vînzare pune la dispoziția vizitatorilor produsele de Marginea. În zona se poate dezvolta turismul montan, se pot înființa cabane turistice, pensiuni. Facilități turistice oferite: plimbări de agrement, cu
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
Parcul National Buila-Vânturarița. În Horezu se află de asemenea magazine cu produse artizanale printre care și celebra ceramică smăltuita multicolor care are motive florale, antropomorfe și zoomorfe din care amintim celebrul cocos de Horezu. Ceramică are influențe orientale de la meșterii olari din vechime aduși de Constantin Brâncoveanu din Imperiul Otoman la construcția mănăstirii Horezu în secolul al XVII-lea. Nu există atestare documentara certă a satului dar el există că așezare în anul 1526 când satul Stroești este menționat într-un
Cireșu, Vâlcea () [Corola-website/Science/302002_a_303331]
-
Brașovului (conducătorul gărzii naționale de aici, de la care a primit bani, cumpărând arme pentru gardă din Barcani). La Credenționalul pentru Marea Adunare de la Albă Iulia din 1 Decembrie 1918 au subscris 154 capi de familie (Todor, Morar, Dragomir, Floroian, Purecel, Olari, Ola, Sima, Calcea, Aldea, Bocarnea, Sporea, Stroie, Boricean, Bularca, Terzea, Gociman, Darstar, Burgus, Neagoie, Zernescu, Dobrinas, Todor, Lupsa, Șerban, Gujba ș.a.), între care și preotul Georgiu Burlea. După Marea Unire, localitatea a cunoscut o dezvoltare ascendentă, inclusiv în a doua
Barcani, Covasna () [Corola-website/Science/300369_a_301698]
-
a cărei ocupație era predominant păstoreasca. Faptul că în Aruncuta au fost identificate lame de silex, unele ustensile folosite la confecționarea vaselor sau la vânarea animalelor, pledează pentru practicarea de către membrii comunității a unor îndeletniciri complementare păstoritului, ca cele de olar, vânător, prelucrarea pietrii prin cioplire sau șlefuire. Aceasta preocupare a eneoliticilor, de a confecționa topoare din piatră, șlefuite și perforate, este relevata și de faptul că pe teritoriul satului Aruncuta, pe dealul ce desparte această localitate de satul Soporu de
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
de calea ferată Târgu Jiu-Craiova, fiind deservit de stațiile Plopșoru sau Peșteana-Jiu. Se află la 40 km de Târgu Jiu, 35 km de Filiași și la 70 km de Craiova. Se învecinează cu satul Peșteana-Jiu la nord și cu satul Olari la sud (comuna Plopșoru). La vest se învecinează cu comuna Urdari. Satul Cocoreni este străbătut de râul Jiu peste care s-a construit un pod ce face legătura cu comuna Urdari. În satul Cocoreni se află un depozit de cărbune
Cocoreni, Gorj () [Corola-website/Science/300458_a_301787]
-
Plopșoru este o comună în județul Gorj, Oltenia, România, formată din satele Broșteni, Broștenii de Sus, Ceplea, Cursaru, Deleni, Izvoarele, Olari, Piscuri, Plopșoru (reședința), Sărdănești și Văleni. Comună este amplasată de-a lungul șoselei DN66, în sudul județului Gorj. Suprafață comunei este împărțită în teren agricol , păduri 3551, diferența rămasă fiind atribuită celorlalte categorii, livezi, pășuni, râuri, bălti, construcții. Teritoriul actual
Comuna Plopșoru, Gorj () [Corola-website/Science/300465_a_301794]
-
bălti, construcții. Teritoriul actual al comunei este format din 11 localități și a rezultat în urma reorganizării teritoriale din anul 1968.Satul de centru este Văleni, iar celelalte sate sunt Broștenii de Sus, Cursaru, Broșteni, Ceplea, Izvoarele, Sărdănești, Plopșoru, Piscuri, Deleni, Olari. Satele sunt așezate de-a lungul drumului european 79 pe o lungime de 24 km, cu excepția localităților Piscuri și Deleni, situate de-a lungul drumului comunal 48 pe o lungime de 7,5 km. Comună Plopșoru este situată la o
Comuna Plopșoru, Gorj () [Corola-website/Science/300465_a_301794]
-
Neacșa, stăpânire peste un țigan și fiul său, cumpărați de la Voica din Broșteni cu 1200 asprii. • Sărdănești - La întocmirea unui act din 10 februarie 1618 pentru cumpărarea unei ocine din Murgești, printre martori se află Berivoe și Radu din Sărdănești. • Olari - Radu Șerban, prin actul din 3 februarie 1609, întărește „Mănăstirii Strâmba” stăpânire peste jumătate din satul Olari, cumpărată de la Stoica, postelnic de Ohaba. Centrul comunei îl reprezintă localitatea Văleni, unde se află sediul administrativ al Consiliului Local și Primăria. Primarul
Comuna Plopșoru, Gorj () [Corola-website/Science/300465_a_301794]
-
La întocmirea unui act din 10 februarie 1618 pentru cumpărarea unei ocine din Murgești, printre martori se află Berivoe și Radu din Sărdănești. • Olari - Radu Șerban, prin actul din 3 februarie 1609, întărește „Mănăstirii Strâmba” stăpânire peste jumătate din satul Olari, cumpărată de la Stoica, postelnic de Ohaba. Centrul comunei îl reprezintă localitatea Văleni, unde se află sediul administrativ al Consiliului Local și Primăria. Primarul comunei este Petre Grigorie, născut în localitatea Piscuri în 27 noiembrie 1963,studii superioare complete;facultatea de
Comuna Plopșoru, Gorj () [Corola-website/Science/300465_a_301794]
-
2008 și în 2012. Promovează și execută la nivelul comunei Plopsoru proiecte în domeniul modernizării infrastructurii finanțate din fonduri europene și fonduri guvernamentale dintre care enumeram; Modernizare Drum Comunal D.C.48.Plopsoru -Piscuri. Sistem de alimentare cu apă potabilă satele Olari,Plopsoru,Sardanesti ,Văleni. Sistem de alimentare cu apă potabilă satele Izvoarele,Ceplea,Brosteni,Cursaru,Brosteni de sus. Sistem de alimentare cu apă potabilă satele Deleni,Piscuri. Construire sala de sport școlară,comuna Plopsoru. Înființare sistem de colectare selectivă deșeuri reciclabile
Comuna Plopșoru, Gorj () [Corola-website/Science/300465_a_301794]
-
la Niculești și Butimanu (unde se termină în DN1A); și spre est în județul Ialomița la Rădulești, Maia și Adâncata. Din DJ101B, la Merii Petchii se ramifică șoseaua județeană DJ101G, care duce spre nord-vest în județul Prahova la Balta Doamnei, Olari, Râfov și Bărcănești (unde se termină în DN1A). Comuna se învecinează la nord cu comunele Balta Doamnei și Gherghița din județul Prahova, la vest cu comuna Gruiu, la sud cu comuna Grădiștea, iar la est cu comuna Rădulești din județul
Comuna Nuci, Ilfov () [Corola-website/Science/300504_a_301833]
-
de "Țigănești", era arondată plășii Snagov din județul Ilfov, și era formată din satele Ciolpani, Lupăria-Sărăcineasca și Țigănești. În comună funcționau o școală mixtă și patru biserici ortodoxe. Pe atunci, satul Piscu aparținea comunei Cocioc, fiind cunoscut ca sat de olari, cu moșii în proprietatea Domeniului Coroanei; iar satul Izvorani făcea parte din comuna Tâncăbești, având o biserică lipovenească. În 1925, comunei i se alipise și satul Izvorani, (fost în comuna Tâncăbești), iar comuna a ajuns în total la 3062 de
Comuna Ciolpani, Ilfov () [Corola-website/Science/300493_a_301822]
-
Mizil din regiunea Ploiești. În 1968, a fost reînființat județul Prahova, iar comunei Gherghița i s-a alipit și satul Malamuc din comuna desființată Hătcărău, precum și satele comunei desființate Ciumați. Acea comună a fost reînființată în 2004, sub numele de Olari, satele separându-se din nou de comuna Gherghița. În comuna Gherghița se află două situri arheologice și trei monumente istorice de arhitectură de interes național. Siturile sunt cel de „la Târg” (în vatra satului Gherghița), cu urme de așezări din
Comuna Gherghița, Prahova () [Corola-website/Science/299757_a_301086]
-
Cornel Hălcescu, dar rezultatele acestor cercetări au fost publicate doar parțial. Au fost scoase la lumină 9 locuințe aparținând fazei Gumelnița A2 și 2 locuințe aparținând fazei Gumelnița B1. În 1981 a fost descoperită de către Constantin Isăcescu o „locuință a olarului”. Cercetările continuate de Cornel Hălcescu au dus la descoperirea unui cuptor a olarului și a unui tezaur din 11 piese din aur fiind considerat cel mai mare tezaur de la nord de Dunăre al acelei perioade. În 2001 cercetările au fost
Sultana, Călărași () [Corola-website/Science/299771_a_301100]
-
scoase la lumină 9 locuințe aparținând fazei Gumelnița A2 și 2 locuințe aparținând fazei Gumelnița B1. În 1981 a fost descoperită de către Constantin Isăcescu o „locuință a olarului”. Cercetările continuate de Cornel Hălcescu au dus la descoperirea unui cuptor a olarului și a unui tezaur din 11 piese din aur fiind considerat cel mai mare tezaur de la nord de Dunăre al acelei perioade. În 2001 cercetările au fost reluate de către Radian-Romus Andreescu și Cătălin Lazăr în cadrul proiectului " Dinamica locuirii neo-eneolitice de pe
Sultana, Călărași () [Corola-website/Science/299771_a_301100]