2,457 matches
-
un nivel crescut de securitate are și oportunități de dezvoltare economică sporite. În plus, un alt beneficiu de natură economică va decurge din dezvoltarea Parteneriatului Strategic cu SUA. ● intervalul temporal prevăzut pentru materializarea deciziei. Calendarul convenit cu partea americană vizează operaționalizarea facilităților de pe teritoriul României începând cu anul 2015, în cadrul fazei a doua (2015-2018) a sistemului american. Se va redacta mandatul de negociere și proiectele de acorduri/aranjamente ale părții române, care vor fi aprobate în CSAT, conform prevederilor legislației române
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
realizat în contextul în care amenințările reprezentate de rachetele cu rază scurtă sau medie de acțiune sunt în creștere, obiectivul acestuia fiind acela de a spori securitatea colectivă a NATO și pe cea a României. Oficialitățile de la București consideră că operaționalizarea cât mai rapidă a sistemului de apărare antirachetă va crește securitatea națională atât direct, prin protecția pe care o aduce întregului teritoriu național, dar și indirect pentru că sistemul va avea un rol important de descurajare, de natură să îndepărteze un
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
Elveția). 2. Procedura: colectarea datelor pe bază de chestionar cu întrebări închise (pentru relația DGASPC-Biserică) și folosirea interviului structurat cu întrebări deschise (pentru studiu comparativ al relației Stat-Biserică cu privire la asistența socială în România și în alte țări ale Europei). 3. Operaționalizarea conceptelor Măsurare Gradul de implicare al Bisericii în activitatea DGASPC Trei factori măsurabili 1. Prezența formală a preoților în DGASPC 2. Prezența unor spații destinate actului de cult al Bisericii în cadrul DGASPC 3. Caracterul partenerial propriu raporturilor Biserică-DGASPC 4. Obiective
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
noțiunea de "sferă publică" a fost utilizată pentru a studia gradul de mobilizare a opiniei publice în chestiuni europene (issues) și în europenizarea dezbaterii publice. A se vedea Risse, Van Steeg (2003) pentru o analiză atentă a definiției și a operaționalizării conceptului, precum și contribuția specifică asupra europenizării sferei publice a autorilor Della Porta, Caiani (2006). 10 Sfera publică se caracterizează prin utilizarea deliberării, înțeleasă ca proces de schimb de idei, argumente, issues, valori. Pentru democrația deliberativă, recomandăm lucrarea lui Bohman (1996
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
de manualele disponibile. Produsele educaționale pot fi utilizate în diverse combinații atât de cadrele didactice cât și de antepreșcolari, elevi, adulți sau familiile beneficiarilor direcți ai sistemului de învățământ în diferite scopuri educaționale. Cadrele didactice întrebuințează aceste produse educaționale pentru operaționalizarea competențelor în cadrul disciplinei lor, pentru predarea și evaluarea lor adecvată. Managerii școlari, împreună cu personalul didactic, folosesc asemenea instrumente pentru a realiza analiza nevoilor de învățare, atât ale beneficiarilor primari cât și ale comunității locale și pentru a definitiva oferta curriculară
Marketing educational by ROXANA ENACHE, ALINA BREZOI, ALINA CRIŞAN [Corola-publishinghouse/Science/995_a_2503]
-
cu fonduri europene de preaderare - PHARE, ISPA, SAPARD. Am lucrat acolo până în 2007. Apoi am fost o perioadă în Ministerul Justiției, consilier al ministrului. Odată cu înființarea ANI au fost prevăzute cinci posturi pentru care trebuiau detașați oameni din ministere, în vederea operaționalizării instituției. Am fost detașat de la Ministerul Justiției și am exercitat atribuții de secretar general până în noiembrie 2008, când am câștigat un concurs pentru această funcție. — Practic, știți instituția asta de la început. Cum era atunci? — Într-adevăr, sunt la ANI din
Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
vedere și tipul de agresivitate studiat. Mai mult decât atât, metoda experimentală permite rezolvarea problemei grupului de control (subiecți identici cu cei care participă la experiment, dar care nu sunt supuși manipulării experimentale). Dificultatea controlării mediului natural ridică probleme în ceea ce privește operaționalizarea grupului de control în cazul observației naturale. Măsurarea agresivității în contextul jocului. Este vorba despre o metodă relativ "sănătoasă" folosită în studiul agresivității în context de laborator, adesea aplicată copiilor. Metoda presupune câteva etape. Într-o primă etapă, participanții sunt
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
specializate de intervenție a apelurilor de urgență, în mod centralizat și unitar, permisiv utilizării cu mai multă eficiență a resurselor materiale și umane în soluționarea urgențelor, asigurării cooperării între serviciile specializate de intervenție. Astfel, încă din anul 2006 a început operaționalizarea în cadrul dispeceratelor de urgență ale Inspectoratelor pentru Situații de Urgență județene a componentei UPU-SMURD, activitate ce fusese inițiată la nivelul Municipiului București și care a continuat, eșalonat, în toată țara până în anul 2012. O realizare deosebită în implementarea sistemului s-
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
insuccesele legate de eforturile de schimbare și de consecințele schimbării 8. Norme de grup și prescrieri de rol care nu implică participare 8. Rigiditatea structurală 9. Atașamentul față de relațiile sociale existente 10. Conflicte între obiectivele personale și cele organizaționale O operaționalizare a studiului rezistenței la schimbare poate fi următoarea (Kotter, Schlesinger, 1979, 102-121) (Tabelul 2): Tabelul 4. Dimensiunile analizei rezistenței la schimbare Dimensiuni Acțiuni 1. Instrucție și comunicare A furniza fapte și informația printr-o comunicare bogată privind schimbarea. Aceasta poate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
unei realități. Bell, Daniel. (2000). Innovation and Creativity. Transforming Europe. Innovation and Technology Transfer, iunie, 10. Bell, Daniel. op. cit., 21. Bernal, J. D. (1964). Știința în istoria societății. București: Editura Politică. „Principiul axial” (D. Bell) reprezintă modalitatea de „divizare” („decupare”, operaționalizare) a conceptelor (realităților) complexe pe diferite criterii particulare de analiză. Bell împarte economia bazată pe cunoaștere în cinci sectoare: sectorul I (cel clasic, al exploatării directe a resurselor naturale: agricultura, silvicultura, pescuitul, mineritul etc.); sectorul II (industria) este împărțit în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
mai fericit caz, va afecta un grup restrâns de persoane, fără a influența ansamblul. Ceva mai târziu, G. Rocher (1968) operează o distincție netă între schimbare socială și evoluție socială. Ceea ce diferențiază cele două concepte este factorul timp, gradul de operaționalizare al acestora: schimbarea socială vizează de regulă transformări observabile și verificabile într-o perioadă mai scurtă de timp, pe când evoluția socială face referire la transformările pe care o societate le poate înregistra după o perioadă mai lungă de timp, depășind
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
elaborat de M.E.C. și realizat de o echipă de specialiști în Științele Educației. Ceea ce trebuie să subliniem este că orice proces de reformă cunoaște, în opinia majorității specialiștilor, trei etape distincte: a) Etapa formulării politicii de reformă curriculară constă în operaționalizarea idealului educațional în finalități care să faciliteze trecerea de la dezirabil, de la proiectul valoric absolut, la contextul real în care acestea pot fi transpuse; b) Etapa implementării reformei presupune construirea instrumentelor specifice: planuri, programe, materiale suport, norme metodologice etc. Importanța lor
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
promovarea schimbării, dar acestea nu o fac mai puțin importantă. De cele mai multe ori efectul benefic al schimbării educaționale se obține lent și nu întotdeauna aceasta permite obținerea unor rezultate imediat observabile. Este nevoie de timp pentru cristalizarea schimbării și pentru operaționalizarea acesteia. La nivelul școlii, schimbarea trebuie însă susținută din interior, nu doar din afara acesteia. În ceea ce privește evaluarea axiologică a schimbărilor educaționale, aceasta presupune coexistența a două elemente: * cristalizarea unui referențial axiologic propriu indivizilor și școlii deopotrivă și * formarea unor competențe axiologice
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
indivizii pentru solicitări viitoare, dezvoltându-le capacitatea de a înțelege viitorul, de a vedea dincolo de realitatea imediată. Din perspectivă organizațională, anticiparea schimbării obligă școala să-și dezvolte propria viziune asupra schimbării, să-și prefigureze posibile noi misiuni și strategii de operaționalizare a acesteia. Ea vizează pregătirea tuturor actorilor schimbării, precum și a resurselor educaționale, materiale, financiare etc. Anticiparea schimbării va face posibilă, ulterior, acțiunea, va favoriza condițiile, va înlătura posibilele obstacole. Anticiparea schimbării are loc la nivel conceptual, teoretic, favorizând astfel dimensiunea
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
individual și, mai mult, reprezintă un moment așteptat, resimțit ca necesitate, vom putea miza pe o implicare totală a oamenilor în promovarea schimbării. Motivația și schimbarea reprezintă două elemente aflate într-o relație de condiționare reciprocă. Pe de o parte, operaționalizarea și implementarea schimbării educaționale sunt direct dependente de gradul de motivare al indivizilor, pe de altă parte schimbarea generează noi trebuințe, facilitând individului oportunitatea de a dobândi și proba noi cunoștințe, competențe, abilități, de a-și îmbogăți registrul experiențelor profesionale
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
dar și din logica procesului de schimbare în educație. În absența unor repere normative ne-am afla fie în situația de a promova schimbarea în mod arbitrar, fără a ne raporta la o grilă de interpretare a șanselor sale de operaționalizare, fie am eșua lamentabil. Promovarea principiilor schimbării reprezintă o condiție necesară a procesului de reformă a școlii românești, fără de care acesta nu s-ar putea desfășura în parametri optimi, în conformitate cu cerințele sistemului educațional, oricât de fundamentate ar fi măsurile reformatoare
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
și stabilirea scopurilor. În această etapă individul decide în legătură cu obiectivele pe care și le formulează pe termen scurt sau lung: dacă rămâne sau nu în organizația respectivă, ce-și propune să realizeze în următorul an etc.; d) Planificarea modalităților de operaționalizare a obiectivelor propuse, analiza efectelor acestora; e) Urmărirea realizării scopurilor, ca modalitate de contabilizare a succeselor sau eșecurilor raportate la planul stabilit inițial. Majoritatea specialiștilor susțin că, în condițiile în care este dificil să anticipezi evenimentele pe o perioadă foarte
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
viitoarele schimbări ale societății. În acest sens, este nevoie ca școala să-și redefinească nu doar misiunea, ci și viziunea, să-și stabilească obiectivele pe termen scurt, mediu și lung, ceea ce implică gândire strategică, inițiativă și capacitate prospectivă. Gradul de operaționalizare a acestor obiective depinde și de calitatea resurselor umane sau de orice natură, de nivelul motivației indivizilor, de modul în care aceștia se regăsesc în obiectivele organizației școlare sau în care înțeleg să se implice și să participe activ la
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
pentru școlile care-și doresc obținerea eficienței, schimbarea și dezvoltarea. Organizația școlară nu se reduce la profesorul-manager și activitatea acestuia. Fără resurse umane calificate, abilitate cu un set de competențe specifice propriei specializări, dar și competențe prospective și proactive, șansele operaționalizării schimbărilor devin nule. Adoptarea strategiilor manageriale în domeniul resurselor umane trebuie să aibă ca principal reper atât specificul organizației, cât și particularitățile resursei umane. Astfel, consideră Ș. Iosifescu (1999, p. 190) putem vorbi despre strategii orientate spre: a) investiția în
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
al reformei educaționale. Un argument la fel de important în opinia noastră îl constituie și faptul că reforma de ieri și de azi în educație, prin schimbările profunde pe care le avansează, are un puternic impact psihologic asupra tuturor celor implicați în operaționalizarea sa. Fie că este vorba de reforma curriculară, ce impune o nouă perspectivă de abordare și realizare a procesului de învățământ, fie că ne referim la reforma instituțională a școlii, ce solicită schimbări la nivelul tuturor dimensiunilor sale, atât în
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
pe planificarea, monitorizarea și evaluarea schimbării. Cunoașterea sensului acestor concepte devine esențială pentru înțelegerea evoluției unui domeniu fundamental al vieții sociale, dar și a mecanismelor prin care poate fi coordonată și evaluată schimbarea. În absența procesului managerial orice încercare de operaționalizare a schimbării, de transpunere reală și eficientă în plan practic, devine falimentară. Așa cum vom sublinia pe parcurs, în plan educațional managementul reprezintă un domeniu aflat în plină transformare, în căutare de repere personalizate. Chiar și în aceste condiții, el solicită
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
de fapt, proiectul se poate transforma într-un veritabil mijloc de inițiere a unei schimbări la nivelul școlii, având un profund caracter anticipativ, ceea ce implică conturarea mentală a unor acțiuni de detaliu. Acest aspect face ca toți cei implicați în operaționalizarea sa să devină adevărați agenți ai schimbării, ceea ce presupune motivare, responsabilizare, dar și un climat relațional favorabil lucrului în echipă. Departe de a fi o "modă", pentru organizația școlară proiectul reprezintă ocazia reală de reflecta asupra necesităților sale de schimbare
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
întrebări: (a) "Reflectă știrea o neînțelegere între indivizi/partide/instituții sau țări?"; (b) "Menționează știrea acuze/reproșuri făcute de anumite persoane, instituții sau organizații?"; (c) "Menționează știrea două sau mai multe aspecte ale unui anumit subiect?" (Semetko și Valkenburg, 2000). Operaționalizarea standard a cadrajelor conflictuale se referă la acele știri în relatarea cărora se insistă pe reproșurile, neînțelegerile dintre două tabere concurente. Având ca punct de plecare această operaționalizare, am dezvoltat în cadrul unei cercetări anterioare o scală proprie, compusă din nouă
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
sau mai multe aspecte ale unui anumit subiect?" (Semetko și Valkenburg, 2000). Operaționalizarea standard a cadrajelor conflictuale se referă la acele știri în relatarea cărora se insistă pe reproșurile, neînțelegerile dintre două tabere concurente. Având ca punct de plecare această operaționalizare, am dezvoltat în cadrul unei cercetări anterioare o scală proprie, compusă din nouă itemi, în încercarea de a vedea care sunt caracteristicile conflictelor din știrile autohtone. Cercetarea a constat într-o analiză de conținut și a avut o abordare deductivă asupra
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
Toate știrile au fost codate manual de o echipă formată din opt studenți masteranzi la Facultatea de Comunicare și Relații Publice. Unitatea de analiză și de codare a fost știrea și au fost analizate în total 1744 de știri. Pentru operaționalizarea cadrajelor, am aplicat anumite măsurători propuse în literatura de specialitate (Semetko și Valkenburg, 2000; de Vreese, 2005), iar pentru a investiga prezența cadrajelor am folosit scale cu itemi multipli. Scala conflictului a fost operaționalizată prin 9 întrebări 3, spre exemplu
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]