2,820 matches
-
978/86/2023, și curtea de apel, sens în care indică Decizia civilă nr. 585 din 30 mai 2024 și Decizia civilă nr. 467 din 18 aprilie 2024. ... ... VII. Jurisprudența instanțelor naționale 24. Într-o orientare jurisprudențială majoritară, instanțele judecătorești naționale au opinat că dispozițiile art. 211 alin. (4) din Legea nr. 303/2022, forma nemodificată, trebuie interpretate restrictiv, în sensul că vechimea de 25 de ani în funcțiile juridice prevăzute la alin. (1) al aceluiași articol se referă exclusiv la funcțiile de judecător
DECIZIA nr. 165 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300032]
-
civilă, Tribunalul Arad - Secția a III-a contencios administrativ și fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale, Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și Tribunalul Călărași. ... 27. Într-o orientare jurisprudențială minoritară s-a opinat că dispozițiile art. 211 alin. (4) din Legea nr. 303/2022, forma nemodificată, trebuie interpretate în sensul că vechimea de 25 de ani în funcțiile juridice prevăzute la alin. (1) al aceluiași articol include și vechimea acumulată în funcția de avocat
DECIZIA nr. 165 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300032]
-
dispozițiile art. 476 alin. (10) raportat la art. 473 alin. (5) din Codul de procedură penală, a fost solicitată specialiștilor în drept penal opinia asupra chestiunii de drept supuse examinării. ... 70. Universitatea de Vest din Timișoara - Facultatea de Drept a opinat în sensul că, în raport cu dispozițiile art. 475 din Codul de procedură penală, sunt îndeplinite toate condițiile de admisibilitate. ... 71. S-a apreciat că în cauză își găsesc aplicarea dispozițiile art. 2 din Legea nr. 173/2022 pentru adoptarea unor
DECIZIA nr. 115 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299852]
-
Times“ era de părere că demiterea lui Titulescu reprezenta “sfârșitul influenței franceze în România“, “o nouă orientare spre Germania“, “un nou pas spre dezintegrarea Micii Înțelegeri “, “izolarea Cehoslovaciei“, și “mână liberă mișcării fasciste” din România. Corespondentul din Viena al publicației opina că “Rusia va trebui să numere România printre dușmanii săi”. Considerăm că era o exagerare deoarece după demiterea lui Titulescu, România dorea să păstreze relații bune cu Uniunea Sovietică. Tot la 31 august 1936, “Washington Evening Star“ sublinia faptul că
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
era îndreptată împotriva Franței, dar fusese realizată din cauza faptului că România nu dorea “să se lege de politica agresivă a Moscovei “199. “Le Temps“ în numărul de la 31 august 1936, remarca absența doar a lui Titulescu din noul guvern și opina că intervalul de timp foarte scurt în care Tătărăscu a prezentat lui Carol al II-lea lista noului guvern demonstra că demiterea lui Titulescu fusese pregătită la București “de mai mult timp” cu scopul de a opri “orice incident sau
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
autoritatea unui reprezentant de mare putere”. Ziarul conchidea că la originea demiterii lui Titulescu se afla politica acestuia “favorabilă înțelegerii cu Franța și Rusia”219. În numărul de la 1 septembrie 1936, periodicul “Star”, în articolul “Un pilot aruncat peste bord”, opina că demiterea lui Titulescu apare “ca o lovitură germană”. Se sublinia acțiunea titulesciană în vederea dizovării “gărzilor fasciste din România“. Concluzia era că prin înlocuirea ministrului de externe român, guvernul de la București “se alipește azi blocului fascist din Europa Centrală”220
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
folosită de multe ori de Titulescu. Astfel acestea înlocuiau războiul cu tratativele, ca mijloc de rezolvare a diferendelor internaționale. De asemenea, convențiile stipulau dreptul la autodeterminare în sensul păstrării independenței și inviolabilității statelor semnatare, indiferent de regimul lor politic. Titulescu opina că semnarea acestor documente de către sovietici însemna recunoașterea de facto de către aceștia a unirii Basarabiei cu România 34. Însă nu era o recunoaștere de jure a acestei uniri de către Uniunea Sovietică. 32 Nicolae Titulescu , op. cit. , p. 511. 33 Lucian D.
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
României era un guvern fascist, apropiat de Germania hitleristă: „În telegrama primită azi, tov. Litvinov face bilanțul convorbirilor desfășurate vreme de un an cu Titulescu în legătură cu pactul. El formulează cele două dezacorduri (Basarabia și legarea țărilor de Pactul franco-sovietică și opinează că în nici una din cele două probleme să nu procedăm la concesii viitoare. În aceeași telelegramă tov. Litvinov anunță, conform cuvintelor lui Titulescu, că are intenția ca, în zilele următoare să-și prezinte demisia. Despre aceasta ne comunică nouă și
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
folosită de multe ori de Titulescu. Astfel acestea înlocuiau războiul cu tratativele, ca mijloc de rezolvare a diferendelor internaționale. De asemenea, convențiile stipulau dreptul la autodeterminare în sensul păstrării independenței și inviolabilității statelor semnatare, indiferent de regimul lor politic. Titulescu opina că semnarea acestor documente de către sovietici însemna recunoașterea de facto de către aceștia a unirii Basarabiei cu România 34. Însă nu era o recunoaștere de jure a acestei uniri de către Uniunea Sovietică. 32 Nicolae Titulescu , op. cit. , p. 511. 33 Lucian D.
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
României era un guvern fascist, apropiat de Germania hitleristă: „În telegrama primită azi, tov. Litvinov face bilanțul convorbirilor desfășurate vreme de un an cu Titulescu în legătură cu pactul. El formulează cele două dezacorduri (Basarabia și legarea țărilor de Pactul franco-sovietică și opinează că în nici una din cele două probleme să nu procedăm la concesii viitoare. În aceeași telelegramă tov. Litvinov anunță, conform cuvintelor lui Titulescu, că are intenția ca, în zilele următoare să-și prezinte demisia. Despre aceasta ne comunică nouă și
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
care sunt implicați. Se dezvoltă astfel capacitățile de cunoaștere și autocunoaștere, stăpânește mediul din care face parte, este stimulat potențialul creativ și este diminuat comportamentul individualist și negativ al copilului. În urma studiilor efectuate, s-a constatat că 78% din subiecți opinează că mediul școlar și cel familial prezintă conflicte din toate sferele, iar 76% susțin că relațiile de prietenie și amiciție sunt afectate de insuficienta statornicie, datorată de interese fie materiale, fie afective. Cercetările și sondajele efectuate au condus la necesitatea
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]
-
un scăzământ de... Interpelatorul ilustrează apoi cu exemple, întemeiate pe acte din dosare, această procedură a ministerului. Este un contract de furnituri cari sunt respinse mai întîi; contracciul propune un aranjament cu scăzământ de 7 și jum. la sută; comisia opinează că furniturile trebuiesc respinse, totuși, adaogă comisia, ministrul, daca voiește, le poate primi, însă numai cu un scăzământ de 40 la sută. D. ministru Slăniceanu, considerând urgența (acesta era calul de bătaie al ex - ministrului, în toate afacerile de acest
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
tranziția demografică Începe târziu, debutul ei plasându-se În primele decenii ale secolului al XXlea. Părerea că România a parcurs rapid etapele tranziției este hazardată. Și mai hazardată este părerea că acest proces ar fi luat sfârșit În 1965, după cum opina Bourgeois Pichat În 1981. În 1965 și anii care au urmat, tranziția demografică din România nu a suferit decât efectul perturbator al măsurilor pronataliste din 1966 (celebrul decret de interzicere a avortului) și nu a Însemnat nicidecum Încheierea ei. Dacă
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
Aureliu Cornea, Andrei Tudor, Mihai Moșandrei, Mircea Damian, Aurel Lambrino, Virgil Huzum, N. Crevedia ș.a. „Coloanele edificiului” sunt, pe rând, G. Călinescu, Pompiliu Constantinescu, Șerban Cioculescu și A. Bădăuță. În „Debutanți” și cetitori, scris la jubileul primului deceniu, Mircea Eliade opinează că unul din marile merite ale V.l. a fost încurajarea începătorilor: „Astăzi, după zece ani de apariție, «Viața literară» rămâne totuși cea mai atrăgătoare revistă pentru debutanți. Asta face și farmecul, și incontestabilul ei merit. «Viața literară» a refuzat să
VIAŢA LITERARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290527_a_291856]
-
Îndrepte privirea către modelul italian de pe această poziție. Atitudinea sa față de mesajul risorgimental nu poate fi Însă măsurată precis decât dacă ținem cont de obsesia pe care o manifestă Bărnuțiu față de problema națională. Luând În calcul acest element, Alexandru Marcu opina, la vremea sa, că poziția lui Bărnuțiu XE "Bărnuțiu" se contrapune net ideologiei mazziniene. În timp ce revoluționarul italian (În Occident) sau Bălcescu XE "Bălcescu" (În Muntenia) ipostaziau spiritul unei Europe cosmopolite, liderul ardelean, scrie Marcu, a fost exponentul unui curent „refractar
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
ti Liuzi 12 Sama birului16o 6.Glodenii banului Arghirie Cuza Liuzi 14 Suma birului 160. 7.Găurenii a stol.Iordache Geuca loc în destul Liuzi 13 Suma birului 140. Nu ne apar mențiuni despre satul Tungujei în documentul citat, dar opinăm pentru o situație asemăntoare cu aceea a satului Căscoeșeti cu care s-a unit.În 1803 existau deci trei sate integrate moșiilor boierești (Țibănești, Griești, Glodeni) și alte 34 sate răzășeș ti (Căscoești, Glodenii Gândului și probabil parte din Tungujei
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
încheierea fiecărui exercițiu contabil, întreprinderea poate prezenta un raport specific al mediului care să cuprindă cheltuielile pentru protecția mediului, evaluarea recapitulativă a incidentelor și performanțelor de mediu, a activității sale cu ajutorul diferiților indicatori. În ceea ce privește reflectarea prin costuri a triplei eficiențe, opinăm că în România, alinierea cadrului legislativ actual la cel european, încă în prefaceri, ar oferi posibilitatea asimilării principiilor triplei eficiențe. Pentru o abordare corectă a triplei eficiențe, trebuie adoptată și urmată o strategie globală socială și de mediu, alături de politica
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
la dezvoltarea spiritului caritabil. 5 A dărui și a primi este o lecție utilă la toate vârstele și pentru toate categoriile sociale.” Preot paroh dr. Mihai Doroșincă, Parohia Binecredinciosul Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt Iași ” Din perspectiva asistentului social opinez că cele trei entități partenere au reușit să implice un număr mare de persoane în sprijinirea bătrânilor aflați în dificultate, demonstrând un spirit de echipă de excepție cu impact pozitiv asupra beneficiarilor direcți și indirecți din cadrul proiectului. Din perspectiva atingerii
A primi, a dărui, a fi... Pași spre educație by Carmen-Mihaela Pelin, Doina Uncescu, Felicia-Rodica Hărămiță () [Corola-publishinghouse/Science/764_a_1817]
-
relațiilor dintre biserici. La începutul lui decembrie 1936 are loc, la Atena, Congresul profesorilor Facultăților de Teologie ortodoxă din toată lumea, unde s-a pus și problema convocării unui sinod ecumenic. Nu s-a ajuns atunci la nici o înțelegere, majoritatea profesorilor opinând că este imposibilă o aemenea convocare pentru simplul motiv că Ortodoxia fiind o parte a creștinismului, nu poate realiza cantitativ ecumenicitatea. George Racoveanu demontează această concepție aritmetică a ecumenicității, străină și periculoasă duhului Ortodoxiei, ea vădind o lipsă de contact
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
schiturile și mănăstirile În genere sunt subpopulate, având un mare disponibil de camere; schiturile izolate au câte 2-5 călugări, care În practică nu pot fi controlați și pot foarte ușor să fie curieri și aprovizionatori ai unor elemente subversive se opinează ca locuitorii mănăstirilor să fie comasați Într-un număr mai redus de lăcașuri, considerând că ei, fiind mai mulți la un loc, pot lucra mai bine În atelierele În curs de Înființare de către Patriarhie. Clădirile rămase libere În urma acestor comasări
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Antonella Asandei () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93529]
-
coercitivă poate fi exercitată în mod legitim (iar un sistem politic nu își poate asigura percepția de legitimitate în fața cetățenilor) fără ajutorul unor "principii ale dreptății prezentate ca având validitate independentă de ordinea politică în sine"28. E adevărat, a opinat Larmore, Williams are dreptate să considere că exigența legitimării puterii politice nu este neapărat o exigență morală, ci una inerentă politicii. Însă Williams și realiștii care îl urmează în această opinie pierd din vedere esențialul, în măsura în care consideră că această trăsătură
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
întregită (1918-1940); din economie de spațiu nu mai amintesc alte lucrări care sunt menționate în note și bibliografie. În analiza cauzelor care au determinat ruperea României mari în 1940, expresie ce concretizează Europa naționalităților în derivă, istoricul ieșean Ioan Ciupercă opinează că „cedarea teritoriilor din vara anului 1940 nu trebuie pusă numai pe seama guvernelor românești ci mai ales pe consensul marilor puteri care, fără nici o deosebire, au procedat ca în cazul Cehoslovaciei, la sacrificarea României” Pentru capitolul al doilea, de bază
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
din teritoriul național a făcut sa se reverse "paharul maniei " care s-a îndreptat împotriva "arbitrilor" și îndeosebi, împotriva regelui, principalul vinovat pentru cele întâmplate . Istoricul Dinu C. Giurescu, întrebându-se retoric : "De ce n-a fost Transilvania apărată cu armele ?", opinează că au prevalat trei factori: a. presiunea militară sovietică devenită tot mai amenințătoare, chiar și după cedarea Basarabiei și a nordului Bucovinei, opinie confirmată și de istoricul Radu Ștefan Vergatti, care apreciază că Ungaria a primit și sprijinul nesperat al
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
și german la Budapesta intervin pe lângă guvernul ungar, conform instrucțiunilor primite de la Roma și Berlin. Efectul a fost, însa, negativ; poziția Ungariei a devenit și mai rigida și respingătoare, iar starea de lucruri din teritoriul cedat s-a înrăutățit considerabil opina Vaier Pop. La inițiativa României, urma să fie creată o comisie mixta româno -ungară având drept unic scop cercetarea faptelor din nordul Transilvaniei. Partida maghiară a respins propunerea , " pentru a nu irita spiritele." În replică, Valer Pop a constatat că
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
cei care au, măiestria de obiectivizare îl situează pe prozatorul român alături de un Balzac, un Thomas Hardy, un Zola, un Reymont și alți romancieri de seamă ai lumii. În Istoria literaturii române de la origini și pînă în prezent, G.Călinescu opina că „Ion e opera unui poet epic care cântă cu solemnitate condițiile generale ale vieții: nașterea, nunta, moartea. Romanul e făcut din cânturi vădit cadențate în stilul marilor epopei” Tocmai în tonul sec, neutral, stă „poezia relatării”, acea „vibrație de
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]