3,464 matches
-
3. Comparați stadiile dezvoltării afective descrise de Fr. Dolto (vezi bibliografia) cu cele propuse de E. Erikson. Asemănări, deosebiri. 4. Prezentați și comparați caracteristicile socio-morale ale tuturor vârstelor școlare descrise. 5. Explicați, în baza schemei figurale prezentate, diferențele dintre realismul, optimismul și scepticismul pedagogic. Capitolul IItc "Capitolul II" Personalitatea elevilor. Temperamentul și caracterultc "Personalitatea elevilor. Temperamentul [i caracterul" Ion Dafinoiutc "Ion Dafinoiu" 1. Conceptul de personalitatetc "1. Conceptul de personalitate" Termenii de persoană și personalitate sunt atât de utilizați în limbajul
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Kretschmer, care descrie următoarele tipuri: a) tipul picnic Ă statură mijlocie, exces ponderal, față plină, mâini și picioare scurte, abdomen și torace bine dezvoltate Ă căruia îi sunt asociate următoarele trăsături psihice, grupate într-un profil numit ciclotimic: viociune, mobilitate, optimism, umor, spontaneitate, sociabilitate, dar și superficialitate în relațiile sociale, înclinație către concesii și compromisuri, spirit mai practic etc. b) tipul astenic Ă cu corpul slab, alungit, mâini și picioare lungi și subțiri Ă căruia i se asociază un profil psihologic
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
capacitatea de comunicare a informațiilor-expectanțe (operaționalizată cel mai adesea prin expresivitatea nonverbală). Este evident că, între anumite limite, expectanțele profesorilor modelează comportamentul și performanțele elevilor și că aceștia devin ceea ce credem noi, profesorii, că ei pot deveni. În aceste condiții, optimismul pedagogic se instituie ca o condiție necesară a succesului. Abordarea diferențiată a elevilor trebuie să conducă la conștientizarea și valorificarea resurselor de care aceștia dispun și nu la „constricția” personalității prin interiorizarea unor etichete globale negative. ÎNTREB|RI:tc "ÎNTREB
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
acest domeniu esențial șsănătatea publicăț al vieții publice 105. Stoichiță și alți eugeniști aveau Încredere În noul regim și sperau să reușească să mobilizeze noile autorități În favoarea unor programe ample de reformă a sănătății și a vieții publice În general. Optimismul eugeniștilor s-a dovedit parțial justificat, pentru că, după eliberarea Transilvaniei, Moldovan și colaboratorii săi au fost numiți În poziții cu autoritate la nivel regional și unii chiar au câștigat poziții guvernamentale importante, În București. În 1944, de exemplu, Moldovan și-
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
-și împartă în mod egal puterea (Putnam, 1976, p. 2). Așa s-a ajuns să se poată vorbi despre „elitism implicit sau subînțeles”, cu referire la mai mulți filosofi politici din trecut, începând cu Machiavelli (Lottieri, 1999, p. 201). Dar optimismul democratic inspirat de Iluminism nu a fost pus în discuție și nu a fost confruntat cu realitatea regăsită a unei constante a istoriei universale - distincția dintre dominatori și dominați, conducători și conduși, guvernanți și guvernați -, decât la sfârșitul secolului al
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
Jean-Marie Domenach declara că regăsește în lucrarea lui Armand și a lui Drancourt „imnul producției [...], vechi cântec din secolul al XIX-lea pe care-l credeam uitat” (Domenach, 1916a) și încheia cu o „pledoarie pentru politică”, observând în treacăt că optimismul tehnicist este o ideologie (Domenach, 1916b). Persistența unei ideologii tehnocratice a avut în Franța un dublu efect. Ea a contribuit la întărirea „coeziunii funcționarilor de rang înalt în raport cu oamenii politici tradiționali”. Dar, în egală măsură, ea „i-a apropiat pe
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
fie constatată, speranța unei societăți fără clase continua să se profileze la orizontul istoriei (Rizzi, 1939). Cu Burnham, utopia societății egalitare posttehnocratice dispare complet. Ne aflăm în fața unei teorii a convergenței înainte ca ea să fi fost formulată, dar fără optimismul tehnicist al anilor de după război: în regimurile pluraliste, ca și în statele totalitare, puterea de facto trece în mâinile unei noi clase conducătoare. Burnham păstrează totuși din teoria marxistă ideea că proprietatea asupra mijloacelor de producție este cea care asigură
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
s-a văzut, actuală noțiunea însăși de elită (fie ea fondată pe excelență sau pe preeminență) lezează sensibilitatea unor numeroși contemporani. Totuși, cel puțin dintr-un anumit punct de vedere, teoria elitelor este mai în concordanță cu concepțiile actuale: în contrast cu optimismul scientist al secolului al XIX-lea, ea se distanțează de ideea de progres moștenită din filosofia Luminilor și se apropie din nou de o concepție ciclică asupra istoriei care pune în evidență niște contraste ale vieții în societate. Pentru clasicii
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
plînsul, tragicul .................................................... 203 Paranoidismul (sau maladiile autoestimării) - modestia, moderația, simțul măsurii .........206 Fericirea (Împlinirea sufletească) - nefericirea .............................................. 207 Sensul vieții. Nevoia de ideal .................................................................................. 212 Dimensiunea socială, culturală și religioasă: Comunitate sufletească, comunicare socială, sociabilitate - izolare, Însingurare (introversie - extroversie)........................................................................................................ 215 Speranță, Încredere, optimism - deziluzie, descurajare ............................................. 221 Comportamentul antisocial: ostilitatea, agresiunea, crima ........................................ 224 VÎrstele omului și Înțelepciunea .................................................................. 226 Viața și moartea ................................................................................................... 234 Exigențe și riscuri ale Învățării și ale educației ........................................................... 241 Comportamentul În situații limită: suicidul, riscul mortal, sadismul ............................ 245 Modelele - inductoare ale atitudinii
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
fapt cînd „judecata” unor oameni este, de exemplu, excesiv de orgolioasă (de subiectivă În raport cu sine), a altora, dominată de Închipuiri/fantasme, de anxietăți și de neîncredere În sine, iar a altora, dimpotrivă, este impregnată de bun-simț, de realism, de vitalitate și optimism. Există cîteva proverbe care sintetizează, În mod expresiv, sensul adînc al reflecțiunii lui Shakespeare: „Cum Îți așterni, așa vei dormi”; „Rău de vei semăna, mai rău vei secera”; Cine seamănă vînt, culege furtună”; „Cu ce măsură vei măsura, cu aceea
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Nebunie” În Înțelesul, evident, de curaj exagerat de a urma pînă la capăt sensul unei ipoteze considerate la Început bizară de către toți, Însă care apoi s-a dovedit a fi demonstrabilă și eficientă. Geniul este caracterizat, de fapt, de un optimism natural al gîndirii, care-l predispune la a admite, din start, orice ipoteză ca viabilă. Invidiem, firește, această capacitate a geniului de a realiza cele mai imprevizibile combinații posibile Între idei sau Între sentimente, Însă neglijăm faptul că există În
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
considera că nu i se poate întâmpla ceva rău, că este unic din acest punct de vedere), „efectul celei de-a treia persoane” (tendința de a considera că ești mai puțin expus decât o terță persoană mesajelor cu potențial periculos), „optimism nerealist” (anticiparea constantă de rezultate mai pozitive ale unei acțiuni) (Hoorens, 1995). Mai mult, la nivel societal, persoanele care identifică r. pot fi marginalizate sau penalizate, scepticismul lor fiind etichetat drept periculos pentru entuziasmul inițial al oricărui proiect. Rezultatul este
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
statului și tratarea ca actori autonomi a agențiilor birocratice guvernamentale, dar mai ales privilegierea actorilor nestatali, în special a celor transnaționali. Noii actori transnaționali au fost învestiți, adesea, cu un considerabil potențial de schimbare în politica internațională. Din această perspectivă, optimismul studiilor liberal-pluraliste asupra interdependenței își găsește astăzi corespondentul în înțelegerea relațiilor internaționale ca „politică globală”. La fel se întâmplă, într-o oarecare măsură, și cu organizațiile internaționale interguvernamentale, deși tendința cea mai răspândită este aceea de a nu mai trata
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
de dinainte de conflict, sancțiunile împotriva Bagdadului au continuat prin măsuri precum embargoul comercial, având ca scop determinarea Irakului de a renunța la politica expansionistă și de a-și însuși normele de comportament acceptate și promovate de comunitatea internațională. În perioada optimismului generat de sfârșitul epocii bipolare a fost pusă în discuție și problema reorganizării Consiliului de Securitate, mai ales prin prisma acceptării unui mai mare număr de membri permanenți. Măsura ar viza adaptarea acestui organism la distribuția prezentă a puterii în
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
securității colective se înscrie pe linia tradiției liberale. Prin acest model, obiectul de referință al securității este statul, iar amenințările cu care acesta se poate confrunta sunt de ordin militar. Instituția securității colective are ca scop final respectarea legalității internaționale. Optimismul liberal este vizibil mai cu seamă în încrederea față de beneficiile reciproce aduse de cooperare, iar dimensiunea normativă - în respingerea fermă a războiului. Eficiența sistemului de securitate colectivă este discutabilă. Pe de o parte, adversarii subliniază că există imposibilitatea practică și
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
interacțiunea dintre state spune doar că, odată stabilit un acord, acesta trebuie respectat. Postularea unor idealuri mai mult sau mai puțin comun împărtășite, cum presupune abordarea normativiștilor kantieni, nu este de mare ajutor în practică, ci este nevoie de un optimism moderat în rezolvarea problemelor comune. Foarte pe scurt, groțianismul este abordarea care privilegiază negocierile, scopul fundamental al acestora nefiind convingerea celuilalt de justețea unei poziții, ci conviețuirea prin rezolvarea diferendelor. În încercarea de a urmări modul în care statele instituționalizează
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
cele două blocuri a sfidat aranjamente politice exclusiv interne. Prin urmare, pacea democratică ar fi un artefact al „războiului rece” (Gowa și Farber, 1996, pp. 239-263; Gowa, 1999). În sfârșit, explicațiile pacifismului democrat sunt acuzate că suferă de prezentismul caracteristic optimismului determinat de sfârșitul „războiului rece”. Sesizând transformarea sistemică în comportamentul statelor la sfârșitul „războiului rece”, adepții păcii democratice au dorit să explice acest fenomen prin procese relativ noi. Democratizarea îndeplinește acest criteriu, însă factorii care au favorizat sau chiar generat
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
în favoarea agenției (advocates of the agency în the agent-structure binome). În același timp, merită menționat argumentul lui Sylvest conform căruia Carr și alți autori critici la adresa filosofiei istoriei etalate de internaționaliștii liberali interbelici atacă simultan două aspecte diferite, notând că „optimismul afișat cu privire la viitor este în acest caz, în mod substanțial, optimismul ideologului și nu al teoreticianului - și, ca atare, nu trebuie asimilat unei filosofii a istoriei” (Sylvest, 2004, p. 426). Dacă acceptăm această distincție, de pe poziția de ideologi ai valorilor
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
același timp, merită menționat argumentul lui Sylvest conform căruia Carr și alți autori critici la adresa filosofiei istoriei etalate de internaționaliștii liberali interbelici atacă simultan două aspecte diferite, notând că „optimismul afișat cu privire la viitor este în acest caz, în mod substanțial, optimismul ideologului și nu al teoreticianului - și, ca atare, nu trebuie asimilat unei filosofii a istoriei” (Sylvest, 2004, p. 426). Dacă acceptăm această distincție, de pe poziția de ideologi ai valorilor liberale, era de datoria lor să anunțe posibilitatea unei alternative la
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
care se poate observa că pe locul șase din clasament se situează dorința de a călători în lume, iar pe locul șapte, opțiunea de a emigra a circa 7% din totalul masteranzilor, un procentaj modest, influențat mult de entuziasmul și optimismul specific vârstei care văd o redresare a economiei naționale. Dar o gândire matură o dovedesc cei ce se încadrează pe locurile 1, 2 și 3 care-și gândesc o „așezare” temeinică la startul vieții: familie, slujbă sigură, perfecționare profesională continuă
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
rapid asocierile cu diverse competiții (Tuborg-Cupa României, Burger-Divizia A) sau echipe (Bergenbier-Naționala României). Prietenii și sportul sunt, de fapt, expresii ale unor caracteristici pe care le promovează mărcile de băuturi alcoolice din România. Trăsăturile generale prezentate pe tărâmul publicității sunt: optimism, independență, poftă de viață, relaxare, inovație și ascensiune socială (Brune, 2003, p. 92). De asemenea, multitudinea de mărci, mai ales pe segmentul mediu (mainstream), este tot mai mare, iar poziționarea tot mai dificilă. Bododea explică faptul că: „Mărcile prezente pe
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
acord exprimabil imediat, însă se întăresc predispozițiile pentru acțiune, în sensul că se subliniază adeziunea la anumite valori, pregătind terenul pentru alegerile pe care urmează să le facă individul. Epidictul are, după cum evidențiază o serie de analize, o cotă de optimism (Reboul, cf. Dâncu, 1999, p. 201), face apel la valori impozante și stimulează prin faptul că argumentează în acest mod. De asemenea, restricțiile de natură juridică, și anume imposibilitatea de a critica produsele concurente sau interdicția de a face publicitate
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
plastic au un termen de garanție scurt, românii sunt atrași de avantajele PET-ului datorită volumului mai mare (1-2 litri - permite consumul în grup) și datorită prețului scăzut. Facilitățile fiscale care intră în vigoare la începutul anului 2005, dar și optimismul privind creșterea consumului de bere din România au dus la apariția micilor producători de bere - capacități anuale de creștere de până în 200.000 de hectolitri - a câtorva noi jucători din Moldova și București. Directorul general al Patronatului Societăților Producătoare de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
credințe, în direcția asumării unui control intern mai susținut, pentru a reduce nivelul stresului. Cu siguranță, că există o multitudine de factori psihologici care pot influența nivelul stresului cum sunt tipul de personalitate de tip A sau B, nivelul de optimism, nivelul stimei de sine, etc. aspecte structurale ale personalității asupra cărora nu vom insista în acest capitol. Toți factorii psihologici de prevenire sau combatere a stresului pot impune o serie de intervenții la nivel individual, nespecifice psihologiei muncii sau organizaționale
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
de variabile utilizate frecvent de aceste modele pentru analiza comportamentului electoral sunt dintre cele mai diverse. După unii autori (Drăgan, 1998, p. 293) ele se împart în statutare (caracteristici demografice și economice), comportamentaliste (încredere, temeri, credibilitate, atitudini tradiționaliste sau contestatare, optimism/pesimism, sindromul autorității) și interactive (percepția mizelor politice și a situației economice, evaluarea contextului politic imediat și de perspectivă, efectele cognitive ale comunicării politice, evaluarea majorității câștigătoare). Într-un studiu cu privire la opțiunile de vot cu ocazia alegerilor generale din 2004
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]