2,246 matches
-
turnat de ea și care îi face "să uite de pământul țării lor". Vrăjitoare îi atinge atunci cu bagheta magică și-i transformă în porci. Episodul cu Circe evocă încă o dată anumite aventuri proprii poveștilor în care eroul este victima ospitalității vrăjitoarei, care abuzând de oaspete, îl preschimbă prin artificii, seducții și vrăji printr-o metamorfoză degradantă, trecere de la umanitate la animalitate, sinonimă cu închisoarea. Această transformare alienantă nu face decât să-l închidă pe erou în destinul său, ea îl
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
umanitate la animalitate, sinonimă cu închisoarea. Această transformare alienantă nu face decât să-l închidă pe erou în destinul său, ea îl sortește, dincolo de alterare, morții (eroul preschimbat în animal ar trebui să sfârșească în oala gazdei). Ambivalența scenei de ospitalitate este aici evidențiată prin această alterare a subiectului care căzând sub vraja gazdei descoperă că ospitalitatea poate însemna sechestrare, încarcerare. Ca și în poveștile tradiționale, eroul beneficiază totuși de ajutorul unui personaj întâlnit pe drum, Hermes, care i se înfățișează
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
erou în destinul său, ea îl sortește, dincolo de alterare, morții (eroul preschimbat în animal ar trebui să sfârșească în oala gazdei). Ambivalența scenei de ospitalitate este aici evidențiată prin această alterare a subiectului care căzând sub vraja gazdei descoperă că ospitalitatea poate însemna sechestrare, încarcerare. Ca și în poveștile tradiționale, eroul beneficiază totuși de ajutorul unui personaj întâlnit pe drum, Hermes, care i se înfățișează sub chipul unui tânăr care îi da iarba vieții, iar aceata îl face să reziste la
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
să reziste la vrăjile magicienei. Înarmat cu obiectul magic, el întoarce în favoarea sa raportul sclav-stăpân, obligând-o pe gazdă să rostească marele jurământ al zeilor prin care tovarășii săi să revină la chipul uman. Putem interpreta acest episod în cadrul unei ospitalități vrăjite. Mai întâi băutura care duce la uitare, scoțând din minte chiar și amintirea dorinței de întoarcere, semnalează foarte apăsat, pe tot parcursul povestirii, faptul că petrecerile sunt pricini de întârziere (chiar înainte de plecare eroii noștri se pun pe petrecut
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
minte chiar și amintirea dorinței de întoarcere, semnalează foarte apăsat, pe tot parcursul povestirii, faptul că petrecerile sunt pricini de întârziere (chiar înainte de plecare eroii noștri se pun pe petrecut încă o zi). Acest lucru poate să însemne și că ospitalitatea înseamnă beție, pierderea reperelor, ca ea are un farmec care împietrește, imobilizează, metamorfozează. Aventura lui Elpenor ne arată cu pregnanță că omul slab cedează acestei ispite. Antidotul vrăjii este această iarbă fermecată a cărei rădăcină este neagră iar floarea albă
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
argument foarte serios: "Circe, îi răspunsei eu, ce om de omenie ar putea să se țină de mâncare și băutură înainte de a-și scăpa tovarășii?" (10.383-385)41. Acest motiv constituie refuzul lui Ulise de a cădea în capcana unei ospitalități fără sociabilitate. Bucuria primirii nu exista într-o lume imobilă, fără trecut și memorie, adică într-o lume fără deschidere, care s-ar opune circulării și comunicării, împărțirii generoase, egale și reciproce. Ispita vrăjitoarei Circe înseamnă închiderea în sine, izolarea
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Ispita vrăjitoarei Circe înseamnă închiderea în sine, izolarea egoistă a celor doi amanți care uită de lume și de ceilalți. Odată acest obstacol îndepărtat, oamenii reveniți la înfățișarea umană, "mai tineri, și mai voinici, și mai frumoși de cum erau înainte", ospitalitatea poate fi savurată fără a fi împărtășită și fără a arăta rezerve, ea poate să o facă și le-o datorează (ceea ce justifică mânia lui Ulise revărsată asupra lui Euriloh): "Hai, luați din bucatele astea, beți din vinul ăsta și
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
întâmpla, și-i vor aduce aminte de patria sa.: "Ulise, nu uita de țară, de ți-i scris să scapi cu viață din atâtea primejdii și să-ți vezi curtea ta cea înaltă și moșia părinteasca!" (10.472-474)43. Orice ospitalitate presupune și plecare. Și acesta e un semn de bună ospitalitate. Dorința de a fi gazdă Tânărul Telemah plecat din Itaca în căutarea unor vești despre tatăl său este primit, în două rânduri, de gazde generoase și binevoitoare, o primă
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
uita de țară, de ți-i scris să scapi cu viață din atâtea primejdii și să-ți vezi curtea ta cea înaltă și moșia părinteasca!" (10.472-474)43. Orice ospitalitate presupune și plecare. Și acesta e un semn de bună ospitalitate. Dorința de a fi gazdă Tânărul Telemah plecat din Itaca în căutarea unor vești despre tatăl său este primit, în două rânduri, de gazde generoase și binevoitoare, o primă dată în Pilos de către Nestor, și mai apoi la Sparta de
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Tânărul Telemah plecat din Itaca în căutarea unor vești despre tatăl său este primit, în două rânduri, de gazde generoase și binevoitoare, o primă dată în Pilos de către Nestor, și mai apoi la Sparta de Menelau. Aceste două scene de ospitalitate ar putea servi drept model de ospitalitate ideală prin contrast cu anarhia care domnește în Itaca și grosolănia pretendenților. În Pilos ca și în Sparta, Telemah este primit în sânul unei societăți bine organizate, stabilă, unde domnesc ordinea și pietatea
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
unor vești despre tatăl său este primit, în două rânduri, de gazde generoase și binevoitoare, o primă dată în Pilos de către Nestor, și mai apoi la Sparta de Menelau. Aceste două scene de ospitalitate ar putea servi drept model de ospitalitate ideală prin contrast cu anarhia care domnește în Itaca și grosolănia pretendenților. În Pilos ca și în Sparta, Telemah este primit în sânul unei societăți bine organizate, stabilă, unde domnesc ordinea și pietatea și în care ritualurile sunt riguros respectate
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
în Itaca și grosolănia pretendenților. În Pilos ca și în Sparta, Telemah este primit în sânul unei societăți bine organizate, stabilă, unde domnesc ordinea și pietatea și în care ritualurile sunt riguros respectate. Diferențe notabile disting totuși cele două scene: ospitalitatea lui Nestor se caracterizează prin simplitate, în timp ce fastul și bogăția lui Menelau îl copleșesc pe Telemah. Primirea lui Nestor se face mai întâi de toate sub semnul libațiunilor și sacrificiului (îndelung descris), iar ospățul însuși este evocat foarte rapid, pe când
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
pe Telemah. Primirea lui Nestor se face mai întâi de toate sub semnul libațiunilor și sacrificiului (îndelung descris), iar ospățul însuși este evocat foarte rapid, pe când la Menelau, nu se face nici un sacrificiu, iar ospățul este pus în prim-plan. Ospitalitatea lui Nestor este mai călduroasă, mai personală (însuși Nestor și familia sa se ocupă de oaspete, nu servitorii), în timp ce Menelau rămâne mai distant. Ospitalitatea astfel descrisă la începutul Odiseei este paradigmatică și, așa cum observă Steve Reece, funcționează ca o scenă
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
rapid, pe când la Menelau, nu se face nici un sacrificiu, iar ospățul este pus în prim-plan. Ospitalitatea lui Nestor este mai călduroasă, mai personală (însuși Nestor și familia sa se ocupă de oaspete, nu servitorii), în timp ce Menelau rămâne mai distant. Ospitalitatea astfel descrisă la începutul Odiseei este paradigmatică și, așa cum observă Steve Reece, funcționează ca o scenă standard pentru ceea ce ar trebui să fie veritabila și autentica ospitalitate, cu care celelalte scene din Odiseea ar putea fi comparate și cu care
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
familia sa se ocupă de oaspete, nu servitorii), în timp ce Menelau rămâne mai distant. Ospitalitatea astfel descrisă la începutul Odiseei este paradigmatică și, așa cum observă Steve Reece, funcționează ca o scenă standard pentru ceea ce ar trebui să fie veritabila și autentica ospitalitate, cu care celelalte scene din Odiseea ar putea fi comparate și cu care contrastează. Homer ar plasa astfel, destul de timpuriu, o normă în epopee care să permită toate jocurile de variante, într-o povestire care cronologic, să ne amintim, este
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
oameni, cu primejdia vieții voastre?" (3.71-74)2, p. 61, I. Un astfel de interogatoriu despre identitatea oaspetelui este ritualic, tot așa cum ritualul cere ca gazda să nu-și interogheze oaspeții decât atunci când ei sunt găzduiți și hrăniți 46. Adică ospitalitatea se adresează străinului așa cum este el, fără prejudecăți privind identitatea sa. Astfel spus, așa cum amintește Marie-Françoise Baslez 4, aspectul exterior contează pentru a se face cunoscut și recunoscut 47. Străinul venit de pe mare are toate șansele să fie considerat pirat
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
ori că ești zeiță, ori că ești femeie, eu te rog în genunchi!" (6.141-149)48. Amenințarea necunoscutului, a elementului exterior, a celui care înaintează în poziție exterioară trebuie să fie înconjurată. Integrarea străinului este realizată prin caracterul sacru al ospitalității, chiar dacă acesta ar fi pirat. Prima privire este aparența. Străinătatea străinului se manifestă pe chipul, veșmintele și înfățișarea sa. Ulise se prezintă deseori ca un vagabond, cu hainele rupte, cu chipul obosit și murdar din cauza călătoriei. În Rugătoarele de Eschil
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
problematic. Dacă străinul (xenos) este orice persoană străină de comunitatea restrânsă a așezării, nu este mai puțin demn ca el să fie acceptat și recunoscut. Recunoașterea este fundamentală și aceasta se face prin rasă și frumusețe. Putem înțelege faptul că ospitalitatea înfrumusețează și întinerește! Când din porci tovarășii lui Ulise redevin oameni, ei sunt iarăși metamorfozați, dar în mod pozitiv, de vreme ce ei sunt "mai tineri, mai frumoși și mai voinici decât erau înainte" (10-395-396)51. Atena, de altfel, îl va face
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
lui Ulise redevin oameni, ei sunt iarăși metamorfozați, dar în mod pozitiv, de vreme ce ei sunt "mai tineri, mai frumoși și mai voinici decât erau înainte" (10-395-396)51. Atena, de altfel, îl va face și mai frumos pe Ulise în vederea unei ospitalități generoase. Vom reține că, în general, ospitalitatea îl face mai frumos pe cel găzduit. Integrarea merge și mai departe în acest caz, deoarece Telamah fiul lui Ulise este în xenia legat de Nestor prin tatăl său52. Asemănarea fiului cu tatăl
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
metamorfozați, dar în mod pozitiv, de vreme ce ei sunt "mai tineri, mai frumoși și mai voinici decât erau înainte" (10-395-396)51. Atena, de altfel, îl va face și mai frumos pe Ulise în vederea unei ospitalități generoase. Vom reține că, în general, ospitalitatea îl face mai frumos pe cel găzduit. Integrarea merge și mai departe în acest caz, deoarece Telamah fiul lui Ulise este în xenia legat de Nestor prin tatăl său52. Asemănarea fiului cu tatăl său va juca în mai multe rânduri
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Telamah fiul lui Ulise este în xenia legat de Nestor prin tatăl său52. Asemănarea fiului cu tatăl său va juca în mai multe rânduri în Odiseea un rol de adevărat pașaport, permițând stabilirea unor legături de recunoaștere foarte puternice. Dacă ospitalitatea lui Nestor este mai puțin fastuoasă decât cea a lui Menelau, ea este în schimb exemplară: străinul a fost primit de cum a sosit, i s-a luat mâna, a fost așezat pe locul de onoare, are dreptul la o baie
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
de onoare, li se spală mâinile într-un vas cizelat de aur, li se aduc pâine, mâncăruri gustoase, li se dă partea cea mai bună (bucăți fripte din carne de vită grasă). Și totuși chiar de la plecare se pare că ospitalitatea constituie obiectul unei fracturi prin faptul că și aici ea este excesivă. Prea mult zel pentru un oaspete astfel acaparat, prea multă posesivitate față de el, îl plasează pe Telemah în aceeași situație în care se găsea Ulise, și devin astfel
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
situație în care se găsea Ulise, și devin astfel obstacole în calea întoarcerii. Ulise este reținut de Lotofagi, de Sirene, de mâncare, de cântece, de farmece erotice și magice. Telemah se lovește de un obstacol mai inocent, dar la fel de constrângător, ospitalitatea prea zeloasă a gazdei, care se înțelege nu neapărat în primele cânturi (3 și 4), dar în principal în cântul 15, atunci când tema reținerii musafirului face obiectul câtorva episoade în aventurile lui Ulise. Verbul kateruko (κaτερυκω), a reține, este o
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
duci cu mâna goală, ci are să te caute aici; și cred că fără tine nu s-ar întoarce, că altfel grozav s-ar supăra" (15.212-214)56. Se vede că există o fisură, o imperfecțiune în această dorință excesivă de ospitalitate care îl agresează pe oaspete. Telemah scapă cu abilitate de gazdele care îl acaparează și îl rețin, încurcându-i proiectele. La fel se va întâmpla și cu Menelau. Aici lucrurile vor fi mai complexe. Primirea este ambiguă pentru că de cum sosește
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
lasă să aștepte pe prag pentru a afla mai întâi intențiile stăpânului casei. Dorește acesta să-i primească sau să-i îndrume spre altcineva care va dori să-i primească? În fața acestui comportament grosolan, Menelau se înfurie și-și justifică ospitalitatea astfel: "De câte ori n-am fost și noi găzduiți printre străini până ce am sosit acasă ? Să dea Zeus să nu mai avem și alte necazuri", (4.33-35)57. De fapt, ospitalitatea este justificată prin frica de zei, și mai ales drept
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]