1,549 matches
-
zi, teroristul sârb Goran Mladinov (Adrian Pintea) organizează o amplă acțiune militară împotriva Ambasadei SUA din România, ucigând mai mulți funcționari americani și luând 37 de ostatici printre care Erica. El ocupă întreaga clădire și amenință cu uciderea câte unui ostatic după fiecare oră, dacă nu va fi eliberat colonelul Vojnovic și adus cu un avion la București. Pentru a-și arăta hotărârea fermă, el îl ucide pe ambasadorul american Gannon (Mircea Bodolan) cu ajutorul unei bombe. Temându-se de posibilitatea ca
Dușmanul dușmanului meu () [Corola-website/Science/328472_a_329801]
-
de 14 ani al lui Steve Mitchell, este capturat de teroriști și amenințat cu uciderea. Steve și Erica organizează o nouă ambuscadă și reușesc să-l elibereze, scoțându-l din imobil cu ajutorul sergentului Nakajima. Timpul trece, iar teroriștii ucid câțiva ostatici. Americanii îl trimit pe generalul Buck Swain (Tom Berenger) pentru a negocia cu Goran, cu care fusese coleg la cursurile CIA de la Fort Bragg. Mladinov își dă seama însă că Vojnovic nu se află în avionul trimis la București și
Dușmanul dușmanului meu () [Corola-website/Science/328472_a_329801]
-
can be trusted? Who can stop the countdown?”" Criticul Tudor Caranfil a dat filmului trei stele din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Un desant al organizației de eliberare a Serbiei ia cu asalt Ambasada bucureșteană a USA și, ca ostatici, pe supraviețuitorii din incinta ei. Washingtonul e cu atât mai alarmat cu cât, în epoca „războiului rece” în subsolurile clădirii a fost ascunsă, conform unor cutume diplomatice insolite, o bombă nucleară pentru „zile negre”. Dacă teroriștii ar pune mâna pe
Dușmanul dușmanului meu () [Corola-website/Science/328472_a_329801]
-
atac al indienilor. Sătul de compania indianului, grăsanul urcă fraudulos într-un tren pentru a scăpa de „fratele lui de sânge”. Girolamo atacă însă trenul, fură o valiză unde crede că se află lucruri de valoare și îl ia ca ostatic pe călătorul clandestin. Ei ajung la o fermă din orașul Yucca City și sunt amenințați cu armele de stăpânii casei. Deoarece tatăl lui Popsy Logan (Piero Trombetta) este grav bolnav, iar în valiza furată de Girolamo se aflau ustensile medicale
Atenție la pana de vultur () [Corola-website/Science/328480_a_329809]
-
Criza de ostatici de la În Amenas a fost o criză de ostatici masivă care a început pe 16 ianuarie 2013, când un grup de militanți islamiști afiliat la al-Qaida și condus de Mokhtar Belmokhtar a luat sute de oameni ostatici la complexul gazifer
Criza ostaticilor din Algeria () [Corola-website/Science/328488_a_329817]
-
Criza de ostatici de la În Amenas a fost o criză de ostatici masivă care a început pe 16 ianuarie 2013, când un grup de militanți islamiști afiliat la al-Qaida și condus de Mokhtar Belmokhtar a luat sute de oameni ostatici la complexul gazifer Tigantourine de lângă În Amenas, Algeria. Forțele de securitate algeriene
Criza ostaticilor din Algeria () [Corola-website/Science/328488_a_329817]
-
Criza de ostatici de la În Amenas a fost o criză de ostatici masivă care a început pe 16 ianuarie 2013, când un grup de militanți islamiști afiliat la al-Qaida și condus de Mokhtar Belmokhtar a luat sute de oameni ostatici la complexul gazifer Tigantourine de lângă În Amenas, Algeria. Forțele de securitate algeriene au înconjurat zona și majoritatea persoanelor au fost eliberate. Conform guvernului algerian, 38 de ostatici și 29 de militanți au fost uciși, în timp ce 685 de muncitori algerieni și
Criza ostaticilor din Algeria () [Corola-website/Science/328488_a_329817]
-
afiliat la al-Qaida și condus de Mokhtar Belmokhtar a luat sute de oameni ostatici la complexul gazifer Tigantourine de lângă În Amenas, Algeria. Forțele de securitate algeriene au înconjurat zona și majoritatea persoanelor au fost eliberate. Conform guvernului algerian, 38 de ostatici și 29 de militanți au fost uciși, în timp ce 685 de muncitori algerieni și alți 107 străini au fost eliberați. Complexul de exploatare a gazului cunoscut sub numele de Tiguentourine se află în estul Algeriei, la aproximativ 40 km sud-vest de
Criza ostaticilor din Algeria () [Corola-website/Science/328488_a_329817]
-
dimineața zilei de 16 ianuarie 2013, cănd aproximativ 40 de militanți islamiști care au intrat în Algeria din nordul statului Mâli au atacat un autobuz ce transporta angajații la instalația de gaze naturale de lângă În Amenas. De acolo, pasagerii luați ostatici au fost aduși în uzina. Luarea de ostatici este legată de conflictul din Mâli, fiind declanșată ca replică la deschiderea de către Algeria a spațiului său aerian pentru avioanele franceze care au bombardat pozițiile grupurilor islamiste din Mâli ce ocupă nordul
Criza ostaticilor din Algeria () [Corola-website/Science/328488_a_329817]
-
40 de militanți islamiști care au intrat în Algeria din nordul statului Mâli au atacat un autobuz ce transporta angajații la instalația de gaze naturale de lângă În Amenas. De acolo, pasagerii luați ostatici au fost aduși în uzina. Luarea de ostatici este legată de conflictul din Mâli, fiind declanșată ca replică la deschiderea de către Algeria a spațiului său aerian pentru avioanele franceze care au bombardat pozițiile grupurilor islamiste din Mâli ce ocupă nordul țării. În schimbul siguranței ostaticilor, militanții islamiști au cerut
Criza ostaticilor din Algeria () [Corola-website/Science/328488_a_329817]
-
în uzina. Luarea de ostatici este legată de conflictul din Mâli, fiind declanșată ca replică la deschiderea de către Algeria a spațiului său aerian pentru avioanele franceze care au bombardat pozițiile grupurilor islamiste din Mâli ce ocupă nordul țării. În schimbul siguranței ostaticilor, militanții islamiști au cerut încetarea operațiunilor militare franceze împotriva islamiștilor din Mâli. La 17 ianuarie, grupul de intervenție specială al armatei algeriene a început un asalt cu elicoptere asupra complexului ocupat de islamiști, fiind uciși 32 răpitori și 23 ostatici
Criza ostaticilor din Algeria () [Corola-website/Science/328488_a_329817]
-
ostaticilor, militanții islamiști au cerut încetarea operațiunilor militare franceze împotriva islamiștilor din Mâli. La 17 ianuarie, grupul de intervenție specială al armatei algeriene a început un asalt cu elicoptere asupra complexului ocupat de islamiști, fiind uciși 32 răpitori și 23 ostatici. Grupul islamist a declarat pentru o agenție de știri din Mauritania că 41 de cetățeni străini au fost răpiți. Cinci dintre ei ar fi fost ținuți în complexul de exploatare a gazelor, iar restul într-o locuința din apropiere. Conform
Criza ostaticilor din Algeria () [Corola-website/Science/328488_a_329817]
-
știri din Mauritania că 41 de cetățeni străini au fost răpiți. Cinci dintre ei ar fi fost ținuți în complexul de exploatare a gazelor, iar restul într-o locuința din apropiere. Conform oficialilor americani, 132 cetățeni străini au fost luați ostatici. Printre aceștia s-au numărat 13 norvegieni (4 dintre ei au evadat într-o tabără militară din apropiere), 7 americani, 5 japonezi, un irlandez, precum și cetățeni din Franța, România și Regatul Unit. Canalul de știri France 24 a difuzat părți
Criza ostaticilor din Algeria () [Corola-website/Science/328488_a_329817]
-
norvegieni (4 dintre ei au evadat într-o tabără militară din apropiere), 7 americani, 5 japonezi, un irlandez, precum și cetățeni din Franța, România și Regatul Unit. Canalul de știri France 24 a difuzat părți dintr-o conversație telefonică cu un ostatic francez care a spus că a fost ținut alături de cetățenii britanici, japonezi, filipinezi și malaezieni. Pe 17 ianuarie 2013, un oficial de securitate algerian a declarat pentru Associated Press că cel puțin 20 de străini au scăpat. Postul algerian privat
Criza ostaticilor din Algeria () [Corola-website/Science/328488_a_329817]
-
fost ținut alături de cetățenii britanici, japonezi, filipinezi și malaezieni. Pe 17 ianuarie 2013, un oficial de securitate algerian a declarat pentru Associated Press că cel puțin 20 de străini au scăpat. Postul algerian privat de televiziune Ennahar a citat 15 ostatici străini, inclusiv doi japonezi, un cuplu francez și un irlandez care au scăpat sau au fost eliberați. Anterior, agenția de presă Algeria Press Service a raportat că aproximativ 30 de lucrătorii algerieni au reușit să se elibereze. Potrivit oficialilor americani
Criza ostaticilor din Algeria () [Corola-website/Science/328488_a_329817]
-
fost eliberați până la mijlocul zilei de 18 ianuarie. Aceleași rapoarte au arătat ca 500 algerieni au fost salvați până la 18 ianuarie. Un muncitor american a fost de asemenea confirmat mort la 18 ianuarie. Pe 19 ianuarie, 11 militanți și 7 ostatici au fost uciși într-un atac final de a pune capăt blocajului. Alți 16 ostatici străini au fost eliberați, inclusiv doi americani, doi germani și un portughez. Prim-ministrul algerian Abdelmalek Sellal a declarat într-o conferință de presă pe
Criza ostaticilor din Algeria () [Corola-website/Science/328488_a_329817]
-
au fost salvați până la 18 ianuarie. Un muncitor american a fost de asemenea confirmat mort la 18 ianuarie. Pe 19 ianuarie, 11 militanți și 7 ostatici au fost uciși într-un atac final de a pune capăt blocajului. Alți 16 ostatici străini au fost eliberați, inclusiv doi americani, doi germani și un portughez. Prim-ministrul algerian Abdelmalek Sellal a declarat într-o conferință de presă pe 21 ianuarie 2013 că un ostatic algerian (un gardian de securitate) și 37 de ostatici
Criza ostaticilor din Algeria () [Corola-website/Science/328488_a_329817]
-
atac final de a pune capăt blocajului. Alți 16 ostatici străini au fost eliberați, inclusiv doi americani, doi germani și un portughez. Prim-ministrul algerian Abdelmalek Sellal a declarat într-o conferință de presă pe 21 ianuarie 2013 că un ostatic algerian (un gardian de securitate) și 37 de ostatici străini provenind din opt țări diferite au murit. Cele opt țări au fost Japonia, Filipine, Regatul Unit, Norvegia, SUA, România, Malaysia și Franța. La 24 ianuarie 2013, ostaticii uciși au fost
Criza ostaticilor din Algeria () [Corola-website/Science/328488_a_329817]
-
ostatici străini au fost eliberați, inclusiv doi americani, doi germani și un portughez. Prim-ministrul algerian Abdelmalek Sellal a declarat într-o conferință de presă pe 21 ianuarie 2013 că un ostatic algerian (un gardian de securitate) și 37 de ostatici străini provenind din opt țări diferite au murit. Cele opt țări au fost Japonia, Filipine, Regatul Unit, Norvegia, SUA, România, Malaysia și Franța. La 24 ianuarie 2013, ostaticii uciși au fost după cum urmează:
Criza ostaticilor din Algeria () [Corola-website/Science/328488_a_329817]
-
2013 că un ostatic algerian (un gardian de securitate) și 37 de ostatici străini provenind din opt țări diferite au murit. Cele opt țări au fost Japonia, Filipine, Regatul Unit, Norvegia, SUA, România, Malaysia și Franța. La 24 ianuarie 2013, ostaticii uciși au fost după cum urmează:
Criza ostaticilor din Algeria () [Corola-website/Science/328488_a_329817]
-
de militari din cadrul Forțelor armate ale Turciei. Lovitura de stat a fost confirmată atât de prim-ministrul Binali Yıldırım, cât și de președintele Recep Tayyip Erdoğan care a chemat populația în stradă. Șeful Statului Major Hulusi Akar a fost luat ostatic, apoi a fost eliberat. Peste 290 de persoane au fost ucise la Ankara și Istanbul în timpul confruntărilor. Un elicopter a lansat o bombă deasupra Parlamentului turc de la Ankara. De asemenea Palatul Prezidențial a fost atacat cu bombe. A fost declarată
Tentativa de lovitură de stat din Turcia din 2016 () [Corola-website/Science/336534_a_337863]
-
că tentativa de lovitură de stat a început seara devreme și nu într-un moment mai greu de remarcat; evenimentele au fost limitate în mare măsură la Ankara și Istanbul; niciun membru al guvernului sau parlamentar nu a fost luat ostatic, iar mass-media pro-guvernamentală nu a fost blocată în a difuza în direct în timpul evenimentelor. Jurnaliștii și politicienii opoziției au denumit lovitura de stat o "comedie tragică" și "piesă de teatru". Susținătorii acestor teorii au subliniat modul în care Erdoğan a
Tentativa de lovitură de stat din Turcia din 2016 () [Corola-website/Science/336534_a_337863]
-
ajutat de cumnatul său Æthelred de Wessex, i-au alungat. În timp ce regatele din estul Angliei erau sub atac, alte armate ale vikingilor erau active în nord. Amlaíb și Auisle, au adus o armată la Fortriu unde au obținut tribut și ostatici în 866. Istoricii nu sunt siguri dacă aceștia s-au stabilit acolo ori dacă s-au întors în Irlanda în 866, 867 sau în 869. Acesta a devenit regele Picților în 877, urmându-l pe fratele său Constantin I. Era
Casa de Alpin () [Corola-website/Science/331044_a_332373]
-
satanică) sau influență satanică (ispitele lumești de zi cu zi) sau activitatea demonică „extraordinară”, care poate lua șase forme diferite, variind de la un control complet de către Satana sau de un demon până la posesia voluntară: În cartea "Hostage to the Devil" (Ostatic Diavolului), Malachi Martin menționează, de asemenea, un tip de atac demonic numit „familiarizare”. El scrie: „"Spiritul prin "familiarizare" caută să "vină și să trăiască" cu subiectul. Dacă este acceptat, spiritul devine companionul constant și prezent continuu al posedatului."” Adevărata posesie
Posesie demonică () [Corola-website/Science/331138_a_332467]
-
din populația masculină. Regatul Unit urma să fie jefuit de orice ar fi avut vreo valoare financiară, militară, industrială sau culturală, iar populația rămasă ar fi urmat să fie supusă unui regim de teroare. Pentru asigurarea siguranței ocupanților trebuiau luați ostatici civili, iar pedeapsa capitală urma să fie aplicată împotriva celor care ar fi manifestat cea mai neînsemnată rezistență. Populația masculină deportată trebuia să fie folosită cel mai probabil ca [[scalv]]i industriali în diferite regiuni ale "[[Reich]]ului". Deși ar
Operațiunea Leul de Mare () [Corola-website/Science/331120_a_332449]