12,062 matches
-
politică teribil caricaturizată de autor. După o serie de discursuri (caricate și ele) rostite de felurite personaje, mijloc cu iscusință folosit de autor spre a le caracteriza prin „propriile” lor cuvinte, se relevă gratuitatea și ridicolul pledoariilor, de vreme ce, în culisele otomane, Corbul atribuise deja domnia. E acuzat astfel un mecanism politic controlat în chip tiranic din culise, în timp ce în scenă oamenii se mișcă inconștienți de regimul lor de marionete în mâinile puterii. În această parte a romanului, autorul-narator are doar rolul
CANTEMIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286073_a_287402]
-
parte a Europei în ordine politică, dar și comercială. Inteligent, principele își redactează monografia în limba latină, pentru a-i asigura circulația europeană. Este cea de a doua operă a lui C. tradusă într-o limbă europeană, după Istoria Imperiului Otoman. Cartea a fost tradusă în germană de J. Redslob (Beschreibung der Moldau) și publicată de Büsching în „Magazin für die neue Historie und Geographie”, în 1769. O ediție separată s-a făcut, după doi ani, la Leipzig. Traducerea în limba
CANTEMIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286073_a_287402]
-
în 1825, sub titlul Scrisoarea Moldovei. Autoritatea europeană de orientalist, care avea să dureze mai bine de un secol, și-o câștigă C. post-mortem, prin tratatul în limba latină Historia incrementorum atque decrementorum Aulae Othomanicae [Istoria creșterii și descreșterii Curții Otomane], încheiat în 1716. Concepția care structurează materialul informativ cules de la sursă (biblioteca Seraiului și scrierea rezumativă Synopsis a lui Saadi) e aceea a creșterii și decăderii imperiilor, reactualizată în preajma lui 1700 de Giambattista Vico (corsi e ricorsi) și, după C.
CANTEMIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286073_a_287402]
-
HORIA MAZILU SCRIERI: Divanul sau Gâlceava Înțeleptului cu Lumea sau Giudețul Sufletului cu Trupul, Iași, 1698; ed. îngr. și introd. Virgil Cândea București, 1969; Beschreibung der Moldau, tr. J. Redslob, Leipzig, 1771; History of The Growth and Decay of The Otoman Empire, I-II, tr. Nicholas Tindal, Londra, 1734-1735; Histoire de L’Empire Othoman, ou se voyent les causes de son agrandissement et de sa décadence, Paris, 1743; Geschichte des Osmanischen Reichs..., Hamburg, 1745; Kniga sistima ili Sostoianie muhammedanskia relighii, Sankt
CANTEMIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286073_a_287402]
-
sclipesc peste bălțile de sânge. Bătrânul, cruntul vizir, bocește În cortu-i rupându-și hainele de pe el. Și pe când spahiii lui tremură tupilați prin bălării, din tabăra românilor se Înalță În liniștea nopții cântece de biruință. Cuvinte: Semilună = simbol al Imperiului Otoman; cotropitor = care ocupă sau pune stăpânire cu forța; nămezi = corect,nămiază și amiază, adică În plină zi; măgură = deal mare, singuratic; vizir = mare comandant de oaste la turci; vad = loc adâncit În pământ pe unde curge o apă; destin = soartă
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
Mohamed sosise la Constantinopole, giurui solemn legământul încheiat cu împăratul și puse și pe compasciscent să întărească legământul asemenea cu juramînt solemn. Conform acestei învoieli Mohamed, în caz de-a învinge va fi și rămânea singur stăpânitor al întregii-mpărății otomane, dar în caz de-a fi biruit va afla oricând, cu oastea împreună, primire de bunăvoie îndărătul zidurilor Constantinopolei. Când înaintă deci împrotiva fratelui său în fruntea trupelor proprii și a unei mici cete de bizantini, se-încinse bătălie în locul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cornul-secarei puteau fi provocate și de consumul de rachiu de secară (așa-numita secărică), și anume atunci când secara era infestată cu ciuperca halucinogenă. Și pentru fabricarea rachiului secara era preferată grâului, mai ales până la Pacea de la Adrianopol (1829), când Imperiul Otoman a avut monopol asupra recoltei de grâu din Țările Române (42). Unii autori susțin că băuturi halucinogene, făcute - de data asta voluntar - din secară infestată cu ergot, erau folosite în unele ritualuri preistorice legate de cultul fertilității. Sunt cunoscute și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
dervișilor. Câteodată, situația scăpa de sub control, astfel că autoritățile erau obligate să intervină. în prima jumătate a seco- lului al XVII-lea - consemnează Ienăchiță Văcărescu - „Sultanul Murad IV poprise cu iasac [= prin decret] tutunul și afionul” (Istorie a preaputernicilor împărați otomani, 1791). în aceeași epocă, papa Urban al VIII-lea (1623-1644) amenința cu excomunicarea pe cei care prizau tabac (considerat „planta lui Satan”), iar țarul Mihail Romanov (1613-1645) - cu deportarea în Siberia pe cei care „beau tutun” (48, p. 235). Regele
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
desfătări, voroave de glume, nemic nu să făcea înaintea lui” (258, p. 174). Chiar și Dimitrie Cantemir, concurentul său la tronul Moldovei, îl aprecia pe Nicolae Mavrocordat ca fiind un „bărbat atoateștiutor într-ale literaturii orientale și occidentale” (Istoria Imperiului Otoman) (257, p. 55). Pe piatra sa de mormânt (este îngropat la Mănăstirea Văcăreștilor, pe care a ctitorit-o) stau scrise în grecește următoarele : „Muzele l-au încununat cu-a gloriei cunună” (269, p. 59). Nicolae era fiul lui Alexandru Mavrocordat
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
în codul divin. [...] Sultanul Murad al patrulea la moarte-a condamnat Toți fumătorii de tutun [...] (62, p. 273). Este posibil ca apotecarul sas Honigberger să fi preluat această ultimă informație (ca și mai sus citatul Ienăchiță Văcărescu) din Istoria Imperiului Otoman, scrisă de principele moldovean Dimitrie Cantemir. Fiind alcoolic - scrie Cantemir -, sultanul Murad a emis în 1633 „un edict public, prin care a permis de a putea vinde și bea vin toți oamenii ori de ce stare sau condițiune ar fi ei
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
1851, Ion Heliade- Rădulescu relatează faptul că, pe la jumătatea lunii iulie 1848, ambasadorul Rusiei la Constantinopol ar fi reușit cu ajutorul opiumului să-l facă pe marele vizir să semneze o scrisoare denigratoare către sultan. O scrisoare menită să determine armata otomană condusă de Suleiman Pașa să treacă Dunărea la Giurgiu. Iată episodul povestit de Ion Heliade-Rădulescu : De data aceasta, din nou ambasadorul rus a reușit, prin forța intrigilor și a calomniilor, să-i facă pe turci să creadă că mișcarea defensivă
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
pe chedivul Tewfik, lipsit de orice autoritate, printr-un prinț care să fie în stare a restabili autoritatea guvernului precum și totodată să asigure prosperitatea prea amenințată a țării, drepturile și interesele sultanului conform cu tratatele cât și ale puterilor europene. Reprezentanții otomani au să mai adauge că sultanul consideră de un ce imperios ca Egipetul să se reîntoarcă la principiul succesiunii conform legii Islamului. Într - acestea sultanul a și trimis la Cairo o comisiune, în frunte cu Osman Pașa, apărătorul Plevnei. Zilele
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
LA 15 IULIE CONFERENȚA DIN CONSTANTINOPOL... "] La 15 iulie conferența din Constantinopol a celor șase puteri a hotărât în fine a invita pe Turcia prin notă colectivă să trimeață trupe în Egipet. Această notă proclamă în principiu oportunitatea unei interveniri otomane, arată cât ar fi urgent de-a pune capăt unei crize dezastroase pentru populațiunile din valea Nilului, pline de pericole pentru Europa, și propune sultanului de-a se 'nțelege cu Conferența asupra restricțiunilor cărora ar avea a se supune guvernul
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de ieri ne comunică răspunsul Porții, semnat ieri, la nota colectivă. El certifică primirea notei de la 15 iulie, prin care i se cere trămiterea de trupe în Egipet, devenită necesară prin situațiunea acelei țări. Răspunsul mai declară că, dacă guvernul otoman nu s-a otărît din proprie inițiativă a espedia trupe, cauza e că avea, cu drept, cuvânt, convingerea că măsuri de rigoare puteau fi 137 {EminescuOpXIII 138} înlăturate. Având însă încredere în solicitudinea puterilor pentru restabilirea ordinei în Egipet și
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
malurile Dunării. Numai daca românii s-ar pretinde moștenitori ai vechilor romani - ceea ce-ar fi absurd, de vreme ce marile națiuni neolatine ale Occidentului au mai mare drept la aceasta - ar putea să pretinză drepturi de proiecție asupra cuțovlahilor din Imperiul otoman. Francejii, italienii și spaniolii ar fi mult mai întemeiați să pretindă protectoratul acesta, pentru că acel patois pe care-l vorbesc pretinșii compatrioți ai d-lui Urechia se apropie, precum am zis, mult mai mult de diferitele idiome ce se vorbesc
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
va vedea că un popor întreg, aproape egal la număr cu grecii, e supus unui sistem de deznaționalizare din cele mai odioase, prin presiunea unei biserici străine și a unor societăți de agitatori străini al căror scop e dezmembrarea Imperiului otoman și substituirea etnocrației turcești prin etnocrația grecească, pentru a ne servi de termenul consacrat de d. Paparrigopulo. Ca fost director al serviciului statisticei în România, ca participator la congresele de statistică câte s-au ținut în Europa pân - acuma, ca
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
popor de douăsprezece milioane aproape să fie siliți, sub un guvern negrecesc, de-a întrebuința în școală și biserică limba unui stat străin și lor și poporului dominant al osmanilor, și să fie prada unor agitații îndreptate în contra existenței Imperiului otoman și a înșiși existenței lor. Iată și scrisoarea în cestiune. [27 august 1882] ["ÎNTRE MULTELE ÎMBUNĂTĂȚIRI... "] Între multele îmbunătățiri economice pe cari, cu și fără cale, le propun onorabilii confrați din Strada Doamnei, este una - și anume cea din urmă
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
state avea să cuprinză Bulgaria, Muntenegrul, Serbia și România și să serve pe de o parte de stațiune spre Constantinopol, pe de alta să fie un zăvor în contra unei înaintări eventuale a monarhiei austro-ungare cătră Orient, în cazul dărâmării Imperiului otoman. Să nu ni se observe că acest plan s-a împiedecat, nu prin atitudinea României, ci prin aceea a Congresului din Berlin; nu ignorăm deloc puterea areopagului european și suntem departe de-a-i opune greutatea relativ mică a națiunii române
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
cinci sute de ani, vedem încolțind, cu toată lunga dominațiune străină, toate națiunile vechi ale Peninsulei tracice: albaneji, români, bulgari, sârbi, greci, unele scăzute la număr, altele crescute; dar toate vii. Ceea ce n-au putut face cultura bizantină sau cucerirea otomană vor face ungurii prin societăți de maghiarizare? În Rusia, dacă s-ar cutremura absolutismul ei actual, am vedea zeci de naționalități deosebite răsărind intacte de sub pătura foarte subțire de predominațiune moscovită. Până la sfârșitul sutei Xv-a românii sunt în Ardeal
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
că de mai nainte determinat. Daca, după constelațiunea împrejurărilor celor din urmă, am pune oroscopul anului ce vine, nu multă speranță ne-ar inspira, nu multă bucurie ne-ar face. Din nou cestiunea Orientului sau mai bine a împărțirii împărăției otomane e obiectul ce preocupă lumea politică și se poate ca evenimentele din Egipet să fi fost cel dentîi stadiu al desfășurării cestiunii. În adevăr, după înfrîngerea insurecțiunii a început a se desemna cu claritate alianța austro-germană și a se da
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
încă pe acei români cari, din București, visează la românizarea greco - românilor (?! ) din Macedonia și pentru a obține alte sume de bani. Se adaogă asemenea că se așteaptă trimiterea a sume mari din București, cari vor servi să cumpere autoritățile otomane pentru ca ele să elibereze pe acest cavaler de industrie. Aflu asemenea din scrisori primite din Bitolia că acest îndrăzneț speculator călătorea prin satele locuite de greco - români, le povestea sătenilor izbânzile românilor de la Plevna și-i invita de-a alege
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de înțeles ironic. Ori e cineva grec, ori e român; una din două: amândouă deodată nu poate fi nimenea. Dar articolul foii grecești nu e, precum se poate vedea, decât o denunțare spre a ponegri pe Apostol Mărgărit în fața autorităților otomane. Rolul de denunțător [î]l ia asupră - și corespondentul din Salonic al foii grecești, un rol pentru care nu invidiem pe greci, înclinați îndealmintrelea din natură la asemenea onorabilă ocupație. Denunțarea, voind a fi vicleană, nu e decât absurdă. A
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
denunțat în mod mincinos pe Mărgărit, inducând în eroare bună credința autorităților turcești. Turcul, neîncrezător din cauza multelor nenorociri 295 {EminescuOpXIII 296} ce-au căzut asupra patriei lui, înclină lesene a se crede trădat, pe când adevărații, perpetuii, statornicii trădători ai Împărăției otomane au fost și sunt pîn-în ziua de azi, în cele mai multe cazuri grecii. Chiar ambasadori ai Porții de naționalitate greci au trădat fără mustrare de cuget interesele suveranului lor căruia-i depuseseră jurământ de credință. Graeca fides nulla fides. Românii Peninsulei
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de impunerea unei jurisdicțiuni papale în capitală sub titlu de arhiepiscopat, în contra tratatelor din vechime și a uzului țării, am abordat pe d. ministru președinte al Consiliului și am espus drepturile sfintei noastre biserici, apărate energic chiar de sultanii Imperiului otoman, și l-am rugat să-mi dea informațiune dacă este vreo stăruință oficială în această afacere și dacă nu cumva guvernul a luat vreun angajament. D. ministru m-a asigurat că nu este nimic și nu se face nimic. Tot
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
în Orient și atacuri împotriva lui Mahomed în Occident. Noutatea constă în faptul că, odată cu televizoarele, avioanele și telex-urile, exploziile integriste pot eluda suveranitățile naționale. Lumea întreagă devine "Casa Islamului", care va cunoaște mai puține ascunzișuri secrete decît Imperiul Otoman. URMĂRIREA Am observat că fiecare nou mijloc de transmisie este asimilat celui vechi (tipărirea manuscrisului, cinematograful teatrului, radiodifuziunea telegrafului fără fir, televiziunea radioului etc.). El traversează astfel o fază de imitație. Consecința este o defazare între instituția de control și
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]