1,854 matches
-
mele erau stupide și jalnice. Avui intuiția fundamentală că n-o să realizez nimic în viață dacă voi continua să urmăresc holbat starea de spirit a soției mele și că în viața comună asta acapara forțele vitale ale tuturor, o veșnică pândă, ori a bărbatului, ori a femeii, a fiecărui gest, fiecărui cuvânt, fiecărui ceas petrecut de celălalt în absență, dar și în prezență, în societate, la petreceri și chiar când erau nas în nas, de ce te-ai uitat în lături, de ce
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
de ce ți-ai ferit privirile când m-ai sărutat, de ce nu mi-ai dat telefon când... Nu fusesem în această ridicolă situație eu însumi, din chiar primele zile de când venisem în casa ei? Și bineînțeles numai în direcție unică, fiindcă pânda reciprocă mai aduce a dragoste, în timp ce pânda doar a unuia din parteneri e cea mai demnă de dispreț și, iată, gândii, de ce Matilda putea să mă disprețuiască și să surâdă misterios. De astă dată însă mă gândii îndelung înainte de a
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
ai sărutat, de ce nu mi-ai dat telefon când... Nu fusesem în această ridicolă situație eu însumi, din chiar primele zile de când venisem în casa ei? Și bineînțeles numai în direcție unică, fiindcă pânda reciprocă mai aduce a dragoste, în timp ce pânda doar a unuia din parteneri e cea mai demnă de dispreț și, iată, gândii, de ce Matilda putea să mă disprețuiască și să surâdă misterios. De astă dată însă mă gândii îndelung înainte de a răspunde acestui surâs. Eram de acord să
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
ori o să-și fâlfâie fustele prin el fatala Tamara cea loială, care e iubită fiindcă nu e iubită. Lua-v-ar dracu pe toți!" Închisei ușa biroului și mă regăsii printre cărțile și lucrările mele. Foarte bizar, bucuria eliberării de pândă parcă intensifică chiar atunci dragostea pe care o simțeam pentru ea. Era un sentiment pur, curățit de tot, și de trecut și de prezent, și numai viitorul rămânea neatins: cândva, cine știe când, gândeam, va trece această criză și Matilda
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
țărancă și chicoti iar. "Vrei să vezi? zise. Și își ridică sus rochia și îmi arătă o burtă ca o superbă boltă albă, boltă pe care începu s-o pipăie. Fii atent, zise iar cu o expresie de așteptare și pândă și într-adevăr văzui cum pe această boltă mătăsoasă apăru un gurgui care se mișca. Matilda îl prinse cu mâna și trase de el. Gurguiul dispăru fulgerător și ea râse cu gura până la urechi. "Știi ce puternic e? zise. Îi
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
zic de ginecolog, dar era o tipa acolo care se uita la noi ca la niște râme. Vampa aceea flegmatică cu buzele groase și ai fi zis cu ochii adormiți. Ei, prin crăpătura pleoapelor ne studia și, cu urechile la pândă, auzea tot." Începui să râd... Fugi de-aici, altele sânt isprăvile ei, nu să toarne." " Am văzut eu multe din astea, nu mă întreba, că spun. Și nici tipul ăla pricăjit, care n-a scos un cuvânt, nu-mi inspiră
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
la pământ și îl pândea cu privirea crăpată pe vânătorul care trăsese în el (și care îl credea mort), pentru ultimul salt, când îl va ucide înainte de a muri el însuși. Astfel stăteam eu diminețile în pat, cu ura la pândă, dar vânătorii mei nu se apropiau și nici nu știam cine sânt și nici nu mă simțeam atins de moarte. În minele de plumb de la Baia-Sprie omorâsem pe unul, fiindcă îl văzusem la față, îi suportasem ura, ne priviserăm ochi
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
păcate..." ("Nici vorbă, gândii, o să anunț la poartă că dacă se va întîmpla să vrea să mă viziteze soția mea, să nu i se dea voie să intre!") Prefăcîndu-mă somnolent și apatic îl ascultam pe medic cu toate instinctele la pîndă: știa sau nu știa ce e în gâtul meu? Aveam sau nu aveam "boala cea mai grea pentru un om!'' cum spusese acel băiat care fusese adus de maică-sa să vadă că blestemul său se împlinise. Era cea mai
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
zgomotul motorului, trage cu urechea și când auzi ceva suspect, cheamă mecanicul..." Și plecă. Ușor de zis, dar de unde să știu eu când devine suspect zgomotul unui motor? Îi dădui drumul și câteva minute rămăsei lângă el cu urechea la pândă, să-i memorez mersul lui normal. Nu se putea însă din pricina murmurului general al celorlalte, doar dacă m-ași fi lăsat pe vine cu fruntea lângă el. Nu trebuia însă să lucrez? Reluai filetatul bucșei, apoi căutai șublerul pe mica
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
a întîmplat cu noi când am întîlnit ființa iubită. Ceea ce mi se părea însă incredibil mie, care eșuasem cu atâtea ființe iubite, era faptul că eroii acestei reușite erau aci de față și nici un gest, nici o umbră în priviri, nici o pândă a unui gând neexprimat nu sugerau că peste această poveste în care un judecător și o juristă se îndrăgostiseră unul de altul, cu chipurile aplecate într-un dosar (care conținea o semnificativă existență întîrziată într-o lume la care nu
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
că doar asta doream, că știam că nu voi putea obține mai mult decât s-o admir, și nici n-ași fi îndrăznit, și nici nu se putea decât atît) și se lăsă dezbrăcată cu un surâs inocent într-o pândă vag ironică, parcă și-ar fi spus că e și ăsta un truc să dezbraci o fată, afișând o mare tristețe și mâhnire... O contemplai mut câteva clipe... Da, murmurai, am bănuit eu... Așa este... N-am văzut niciodată un
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
din tot ceea ce îi etalasem pe pat, ci păștea ca o vițică: de ici, din ficatul de gâscă, de colo, din macaroanele groase (măduvioarele), de dincoace, mușcând din păstăile lungi, pe care le sugea îndelung... Avu apoi o atenție la pândă, după ce termină. Frumoșii ei ochi rămăseseră nemișcați într-o parte: "...Și acum, zise, vă..." Și ne înjură iar pe toți, de astă dată cu blândețe și ranchiună și își împinse picioarele răsturnând totul pe jos și se refugie repede sub
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
începu să se uite prin odaie ca și când n-ar fi știut unde se află. Apoi deodată își dădu seama, descoperi unde se afia acel lucru neliniștitor; dădu pledul la o parte, își duse palmele sub pântec și încremeni astfel la pîndă: da, acolo, era! Dar se liniști: "Tu ai mîncat?", zise. "Da!" "Toarnă-mi un pahar, te rog frumos." Dar nu putu să-l bea, își mușcă buzele, puse paharul pe noptieră și se zvârcoli, se făcu covrig. În clipa următoare
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
în manifestările lui, expresia trufiei, la o coadă lungă se poate spune că este întruchiparea însăși a răbdării și supunerii. Nici măcar nu mai gândește, îți face impresia că totul se retrage în ființa lui și nu mai rămâne decât așteptarea, pânda, să vadă dacă se înaintează, dacă individul acela cu căciula, din față, care stă ca un imbecil de o jumătate de oră și nu se mișcă deloc, o să se decidă în sfârșit să facă un pas, sau baba aceea care
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
și se uită în culoarul central. ― Newt. Unde-i Newt? Cineva o trăgea de pantaloni; erau mișcări ușoare, așa că nu tresări. Copila era ghemuită în spațiul îngust dintre scaunul conductorului și blindajul mașinii. Tremura, îngrozită, dar cu toate simțurile la pândă. Ripley consideră acum că era aproape normal: fetița asistase la scene și mai înspăimântătoare, atunci când creaturile invadaseră colonia. Privea oare ecranele postului de operații când soldații pătrunseseră în sala cu coconi? Văzuse fața femeii care o implorase pe Dietrich să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
Leordenii și Robanii nu s-au înțeles prea bine niciodată. Harnici, dar vicleni, primii furau ziua la cântar și căutau noaptea să-și tragă deoparte cât mai multe căruțe de prune pentru țuică. Treaba a mers așa ani buni, cu pânde pe deal și transporturi clandestine de saci pe malul gârlei. Când erau prinși, Leordenii îi chemau în ajutor pe Vrăbieni, un neam de bătăuși care intervenea cu furci și bâte, ca pungașii din Gangs of New York. Robanii veneau și ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
tipul ăla, Manolescu sau Manoilescu, nu apucasem să-l verific. Sincer să fiu, nici nu-mi aminteam să fi lucrat vreodată aici. Am descuiat prima ușă, apoi pe-a doua. Le-am încuiat la fel de silențios, în beznă, cu urechea la pândă. Ultimul lucru de care aveam nevoie era să dau nas în nas cu vreun nene în pijama. Am traversat din câțiva pași culoarul, după care am cotit în holul mare, singurul luminat cât de cât. Te dobora o liniște blândă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
pot crede așa ceva! strigă prințul. — Eh! Păi tu, Lev Nikolaici, după cum văd, încă n-ai înaintat mult pe drumul ăsta, de-abia ești la început. Ai puțintică răbdare: curând o să-ți angajezi cu bani propria ta poliție, o să stai la pândă zi și noapte și-o să afli fiecare pas pe care-l face ea, numai dacă... — Taci și nu-mi mai vorbi de asta niciodată! strigă prințul. Ascultă, Parfion, înainte de a veni tu, umblam pe-aici încoace și încolo și deodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
o face sub același impuls către universala deschidere a ființei, solicitată de toate orizonturile: Iată: avântați-vă acum ochiul asemeni uliului peste șesurile Europei Rătăciți pe drumurile somptuoase ale Babilonului Scăldați-vă în fluviile galbene ale cerescului imperiu Stați la pândă cu haiducii bronzați de pietrele pleșuve ale Abisiniei Legănați-vă pașii în dansul cu pene și măști de groază ale Congoului Primiți în auz evantaiul languros al vocilor havaiene Buciumul prevestitor al vulcanilor din insulele Japoniei... Tot așa, Incantații-le
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
ideilor” fiind susținută în intervalul 1938-1941 de Mircea Mateescu. Cronica filmului o asigură din 1944 Liviu Bratoloveanu, care mai inserează note și comentarii pe marginea actualității culturale, dar și nuvele (una sub numele Adina Stolnicu), fragmente din romanul Oameni la pândă și dintr-o piesă de teatru. Mai relevantă pentru deschiderea manifestată de U.l. este contribuția colaboratorilor. Între aceștia primul loc revine „gândiriștilor” Nichifor Crainic (care publică, până în 1939, eseurile Închinare lui Eminescu, Grigorescu, interpret ideal al frumosului românesc, Fr.
UNIVERSUL LITERAR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]
-
definește atitudinea sub aspectul ei de stare de pregătire mentală (set, În engleză sau Einstellung, În germană). După acest autor, atitudinea :ste o structură pregătitoare orientată din punct de vedere perceptiv sau reacționai: de :xemplu, atitudinea de ascultare sau de pândă vizuală, de detentă motorie sau de start Într-o :ursă, de reacție verbală etc. Aceeași diversitate de păreri se contată și cu privire la natura, structura și numărul variabilor care stau la baza atitudinilor. Multitudinea definițiilor care au fost date conceptului de
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
încărcat de fatum, în care încearcă să esențializeze tragedia personajelor lui Dan Nuțu și Irina Petrescu. Nuțu este înaintemergătorul „invers” al lui Vladimir Găitan în rolul Ripu din Reconstituirea. Privirea pură pe care o întoarce unei lumi brutale, mereu la pândă, anunță opțiunea încăpățânată a lui Ripu de a nu se trăda pe sine, chiar cu prețul desființării - este un tip de personaj pe care îl vom întâlni mereu la Pintilie. Duminică la ora 6 are momente de cinema antologice : plimbarea
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
www.radiovaticana.org/rom/). * grup prepozițional: Nu sunt cafegii profesioniști, ci doar [de discuții], chiar dacă aruncă pe gât doua-trei espresso cât poposesc acolo (EZ). Boala, suferința și moartea pot fi foarte bine, cel puțin în clipa asta, neexplicite, pliate, [la pândă] doar (G. Liiceanu, Ușa interzisă). În mod similar semiadverbului numai, și doar poate interveni în structura grupului prepozițional pentru a focaliza cuantificatorul: Noul mileniu a găsit piața din România în aceeași fază de pionierat, cu doar [doi] jucători importanți: Casa
[Corola-publishinghouse/Science/85006_a_85792]
-
disponibilitățile nuanțării, de glance, privirea dinamică, ochirea sau căutătura picturală, care parcurge repede, care șlefuiește narativ imaginea, privirea vigilentă, circumspectă și scrutătoare, privirea cu ochi-n patru, privirea care nu scapă din ochi, care stă de veghe, care stă la pândă, care vedetot. Privirea aceasta care șlefuiește narativ imaginea stă sub presiunea nerăbdătoare și vigilentă a ochiului care reține mai ales ceea ce este gata să scape vizualității: „care smulge forma picturală din presupusa ei dinamică...descoperă suprafața picturală secundă de dincolo de
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
în relație cu alte ritmuri. Privirea care sesizează acest prag, privirea dinamică, ochirea sau căutătura picturală, care parcurge repede, care șlefuiește narativ imaginea, privirea vigilentă, circumspectă, scrutătoare, privirea care nu scapă din ochi, care stă de veghe, care stă la pândă, care vede tot, s-ar putea numi, în sensul la care se referă Lefebvre atunci când conturează portretul ritmanalistului, privire ritm-analitică. Acest aspect al privirii nu sesizează numai repetiții, reluări, întoarceri și cadențe, lipsite de libertate și osificate pictural, așa cum apar
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]