43,895 matches
-
prăpastia iadului și păcatul de moarte și acumularea unei mulțimi de păcate cu iertăciune<footnote Sf. Ignatie Briancianinov, „Cuvânt despre moarte”, trad. de Alexandru Monciu-Sudinschi, Edit. Ileana, 1997, p. 104. footnote>. Este periculoasă și pierzătoare de suflet această mulțime a păcatelor mici, pentru că cel robit lor nu se pocăiește intens pentru ele. Deci, cel ce va fi atent la cele mici, nu va fi biruit nici de cele mari. Fiecare din noi trebuie să conștientizăm faptul că păcatul este călcarea voii
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
această mulțime a păcatelor mici, pentru că cel robit lor nu se pocăiește intens pentru ele. Deci, cel ce va fi atent la cele mici, nu va fi biruit nici de cele mari. Fiecare din noi trebuie să conștientizăm faptul că păcatul este călcarea voii lui Dumnezeu și prin orice păcat îl necinstim pe El (Rom. 2,23), Îl disprețuim, ne înstrăinăm de El, întrerupem legătura cu El, Îi întoarcem spatele. Prin păcat, omul se înstrăinează de Dumnezeu, iar prin pocăință, prin
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
nu se pocăiește intens pentru ele. Deci, cel ce va fi atent la cele mici, nu va fi biruit nici de cele mari. Fiecare din noi trebuie să conștientizăm faptul că păcatul este călcarea voii lui Dumnezeu și prin orice păcat îl necinstim pe El (Rom. 2,23), Îl disprețuim, ne înstrăinăm de El, întrerupem legătura cu El, Îi întoarcem spatele. Prin păcat, omul se înstrăinează de Dumnezeu, iar prin pocăință, prin fapte bune, prin dobândirea virtuților și prin primirea Sfintelor
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
mari. Fiecare din noi trebuie să conștientizăm faptul că păcatul este călcarea voii lui Dumnezeu și prin orice păcat îl necinstim pe El (Rom. 2,23), Îl disprețuim, ne înstrăinăm de El, întrerupem legătura cu El, Îi întoarcem spatele. Prin păcat, omul se înstrăinează de Dumnezeu, iar prin pocăință, prin fapte bune, prin dobândirea virtuților și prin primirea Sfintelor Taine se apropiem de Dumnezeu și se unește iarăși cu El. Întreaga viață creștină este o luptă continuă împotriva despărțirii de Dumnezeu
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
dobândirea virtuților și prin primirea Sfintelor Taine se apropiem de Dumnezeu și se unește iarăși cu El. Întreaga viață creștină este o luptă continuă împotriva despărțirii de Dumnezeu prin gând, prin cuvânt sau prin faptă și pentru unirea cu El. Păcatul are urmări nefaste atât asupra relațiilor dintre om și Dumnezeu și dintre om și semenii lui, cât și asupra relațiilor dintre om și universul întreg. Tot ce gândim, simțim, vorbim și săvârșim nu are numai efect limitat în timp și
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
vieți, ci și efecte nenumărate, variate și nebănuite asupra semenilor noștri, apropiați sau îndepărtați, prezenți sau viitori și, într-o măsură variabilă, asupra tuturor celor care, într-un fel sau altul, vin în legătură cu noi și aceasta până la Judecata de Apoi. Păcatul ne răpește bucuria, ne distruge părtășia cu Dumnezeu și ne raliază diavolului dușmanul mântuirii noastre, produce dezbinare în sufletele noastre și în relațiile cu ceilalți, „face pe oameni nerușinați”<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, „Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei întâi
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
ne slăbește credința, ne lipsește de pace și amplifică o stare de anxietate, slăbește firea și îmbolnăvește trupul, ne micșorează eficacitatea în săvârșirea faptelor bune, ne stânjenește rugăciunile, ne lipsește de toate plățile lucrurilor bune ce am făcut mai înainte de păcat, blochează drumul spre desăvârșire și atrage pedeapsa lui Dumnezeu. Păcatul întunecă chipul lui Dumnezeu în om, distruge armonia omului cu el însuși și cu Dumnezeu, cu semenii și cu natura; trupul nu se va mai supune sufletului, ceea ce înseamnă că
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
stare de anxietate, slăbește firea și îmbolnăvește trupul, ne micșorează eficacitatea în săvârșirea faptelor bune, ne stânjenește rugăciunile, ne lipsește de toate plățile lucrurilor bune ce am făcut mai înainte de păcat, blochează drumul spre desăvârșire și atrage pedeapsa lui Dumnezeu. Păcatul întunecă chipul lui Dumnezeu în om, distruge armonia omului cu el însuși și cu Dumnezeu, cu semenii și cu natura; trupul nu se va mai supune sufletului, ceea ce înseamnă că înclină spre stricăciune. Sfântul Ioan Gură de Aur face o
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
chipul lui Dumnezeu în om, distruge armonia omului cu el însuși și cu Dumnezeu, cu semenii și cu natura; trupul nu se va mai supune sufletului, ceea ce înseamnă că înclină spre stricăciune. Sfântul Ioan Gură de Aur face o caracterizare păcatului, prezentându-l în toată hidoșenia lui: „Nimic nu este atât de dobitocesc ca păcatul spune Sfântul Părinte -, nimic nu este atât de prostesc și de primejdios. Păcatul toate le răstoarnă pe dos, toate le tulbură și le nimicește oriunde s-
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
cu semenii și cu natura; trupul nu se va mai supune sufletului, ceea ce înseamnă că înclină spre stricăciune. Sfântul Ioan Gură de Aur face o caracterizare păcatului, prezentându-l în toată hidoșenia lui: „Nimic nu este atât de dobitocesc ca păcatul spune Sfântul Părinte -, nimic nu este atât de prostesc și de primejdios. Păcatul toate le răstoarnă pe dos, toate le tulbură și le nimicește oriunde s-ar strecura. Scârbavnic este a-l vedea, greoi și de nesuferit. Și dacă vreun
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
înseamnă că înclină spre stricăciune. Sfântul Ioan Gură de Aur face o caracterizare păcatului, prezentându-l în toată hidoșenia lui: „Nimic nu este atât de dobitocesc ca păcatul spune Sfântul Părinte -, nimic nu este atât de prostesc și de primejdios. Păcatul toate le răstoarnă pe dos, toate le tulbură și le nimicește oriunde s-ar strecura. Scârbavnic este a-l vedea, greoi și de nesuferit. Și dacă vreun zugrav și-ar închipui vreodată chipul păcatului, cred că nu ar greși dacă
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
atât de prostesc și de primejdios. Păcatul toate le răstoarnă pe dos, toate le tulbură și le nimicește oriunde s-ar strecura. Scârbavnic este a-l vedea, greoi și de nesuferit. Și dacă vreun zugrav și-ar închipui vreodată chipul păcatului, cred că nu ar greși dacă și l-ar închipui ca o pocitanie varvară, suflând foc pe nări, scârbavnică, neagră, întocmai așa după cum poeții își închipuie pe Scila din mitologie. Păcatul se agață de cugetul nostru cu mii de mâini
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
Și dacă vreun zugrav și-ar închipui vreodată chipul păcatului, cred că nu ar greși dacă și l-ar închipui ca o pocitanie varvară, suflând foc pe nări, scârbavnică, neagră, întocmai așa după cum poeții își închipuie pe Scila din mitologie. Păcatul se agață de cugetul nostru cu mii de mâini, și pe neașteptate străbate în sufletul omului, și toate le răstoarnă pe dos, ca și câinii care mușcă pe furiș”<footnote Ibidem, pp. 94-95. footnote>. Gravitatea și consecințele distrugătoare ale păcatului
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
Păcatul se agață de cugetul nostru cu mii de mâini, și pe neașteptate străbate în sufletul omului, și toate le răstoarnă pe dos, ca și câinii care mușcă pe furiș”<footnote Ibidem, pp. 94-95. footnote>. Gravitatea și consecințele distrugătoare ale păcatului se mai pot observa și din faptul că lipsește sufletul de viață, omorându-l. „Omoară păcatul, ne îndeamnă Talasie Libianul, ca să nu învii mort și ca să nu treci de la o moarte mică la una mare”<footnote Talasie Libianul, op. cit., suta
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
omului, și toate le răstoarnă pe dos, ca și câinii care mușcă pe furiș”<footnote Ibidem, pp. 94-95. footnote>. Gravitatea și consecințele distrugătoare ale păcatului se mai pot observa și din faptul că lipsește sufletul de viață, omorându-l. „Omoară păcatul, ne îndeamnă Talasie Libianul, ca să nu învii mort și ca să nu treci de la o moarte mică la una mare”<footnote Talasie Libianul, op. cit., suta a patra, cap. 51, p. 36. footnote> . Păcatul îl chinuie pe om prin glasul conștiinței, care
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
că lipsește sufletul de viață, omorându-l. „Omoară păcatul, ne îndeamnă Talasie Libianul, ca să nu învii mort și ca să nu treci de la o moarte mică la una mare”<footnote Talasie Libianul, op. cit., suta a patra, cap. 51, p. 36. footnote> . Păcatul îl chinuie pe om prin glasul conștiinței, care este de fapt glasul lui Dumnezeu în el. La acestea se adaugă uneltirea vicleană a diavolului care caută să augmenteze la infinit gravitatea păcatului ca să-l arunce pe păcătos în brațele deznădejdii
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
suta a patra, cap. 51, p. 36. footnote> . Păcatul îl chinuie pe om prin glasul conștiinței, care este de fapt glasul lui Dumnezeu în el. La acestea se adaugă uneltirea vicleană a diavolului care caută să augmenteze la infinit gravitatea păcatului ca să-l arunce pe păcătos în brațele deznădejdii. O altă urmare a păcatului este aceea că, odată întors de la Dumnezeu, omul face din sine rostul ultim al vieții și lucrării sale, deoarece „s-a despărțit pe sine de Dumnezeu, Care
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
prin glasul conștiinței, care este de fapt glasul lui Dumnezeu în el. La acestea se adaugă uneltirea vicleană a diavolului care caută să augmenteze la infinit gravitatea păcatului ca să-l arunce pe păcătos în brațele deznădejdii. O altă urmare a păcatului este aceea că, odată întors de la Dumnezeu, omul face din sine rostul ultim al vieții și lucrării sale, deoarece „s-a despărțit pe sine de Dumnezeu, Care este plinirea a tot ce există”<footnote Sf. Teofan Zăvorâtul, „Calea spre mântuire
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
cuprins de o stare de tristețe, de apăsare, de slăbiciune, de moleșeală nevindecabilă, toate aducătoare de moarte și întreținând moartea și „după cum pe un ger aspru îngheață toate mădularele și sunt ca moarte, tot așa și sufletul tremurând în furtuna păcatelor, nimic nu mai face din cele ale sale, fiind înghețat de gerul cugetului. După cum gerul îngheață trupul, tot așa un cuget rău îngheață sufletul, din care pricină îi și vine acea spaimă”<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, „Comentariile sau
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
Apostolilor să fie sare și lumină pentru aproapele (Matei V, 14-16), mireasmă a Lui (II Cor. II, 15-17). Cine săvârșește fapte potrivnice voinței lui Dumnezeu, se face pricină de sminteală pentru semeni (II Cor. VI, 3-10) și va răspunde pentru păcatele lor, la care a contribuit în vreun chip. Unul dintre scriitorii latini ai Bisericii, îndrăgostit și el de frumusețea cea netrecătoare Fericitul Augustin -, vorbește despre o altă consecință gravă a păcatului, și anume că acesta corupe și strică natura umană
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
semeni (II Cor. VI, 3-10) și va răspunde pentru păcatele lor, la care a contribuit în vreun chip. Unul dintre scriitorii latini ai Bisericii, îndrăgostit și el de frumusețea cea netrecătoare Fericitul Augustin -, vorbește despre o altă consecință gravă a păcatului, și anume că acesta corupe și strică natura umană pe care a făcut-o Dumnezeu. Pentru acest fapt, scriitorul bisericesc menționat, arată, în mărturisirile sale, că Dumnezeu pedepsește faptele păcătoase ale oamenilor: „Tu pedepsești faptele pe care oamenii le săvârșesc
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
Fericitul Augustin, „Confessiones”, trad. de Prof. Dr. Docent Nicolae Barbu, ediția a II-a, Edit. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1994, p.131. footnote>. Astăzi însă, omul trupesc și secularizat nu simte gravitatea și urmările păcatului în sine, așa cum le simte cel duhovnicesc. Referitor la aceasta, Sfântul Ioan Gură de Aur ne învață că „de aici izvorăsc toate relele, când adică noi păcătuim, și nu credem că am păcătuit cu ceva”<footnote Sf. Ioan Gură de
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
noi păcătuim, și nu credem că am păcătuit cu ceva”<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, „Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei II Corinteni”, omilia VI, p. 94. footnote>. Omul trupesc nu observă nici o schimbare a stării sale lăuntrice după ce a săvârșit păcatul, pentru că el se află continuu într-o stare de moarte duhovnicească și astfel el nu cunoaște viața cea veșnică a duhului. Omul duhovnicesc, dimpotrivă, cu fiecare înclinare a voii sale spre păcat, observă în sine o schimbare a stării lăuntrice
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
schimbare a stării sale lăuntrice după ce a săvârșit păcatul, pentru că el se află continuu într-o stare de moarte duhovnicească și astfel el nu cunoaște viața cea veșnică a duhului. Omul duhovnicesc, dimpotrivă, cu fiecare înclinare a voii sale spre păcat, observă în sine o schimbare a stării lăuntrice în virtutea împuținării harului. Sfântul Siluan Athonitul, în căința sa pentru păcat, pilduitoare pentru noi, căuta o iertare atotcuprinzătoare, așa încât sufletul să simtă deslușit în sine harul. El cerea de la Dumnezeu puterea de
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
duhovnicească și astfel el nu cunoaște viața cea veșnică a duhului. Omul duhovnicesc, dimpotrivă, cu fiecare înclinare a voii sale spre păcat, observă în sine o schimbare a stării lăuntrice în virtutea împuținării harului. Sfântul Siluan Athonitul, în căința sa pentru păcat, pilduitoare pentru noi, căuta o iertare atotcuprinzătoare, așa încât sufletul să simtă deslușit în sine harul. El cerea de la Dumnezeu puterea de a nu mai repeta păcatul, de este cu putință, niciodată. „Îndepărtarea dragostei lui Dumnezeu și a păcii lui Hristos
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]