2,791 matches
-
-l fi întrebat pe Doctoraș, când avusese ocazia. Ea descuie ușa și intră amândoi într-o chestie scoasă dintr-un film de groază. Livingul vechi e gol, iar totul e acoperit de un strat de praf cenușiu și pânze de păianjen. Salonul e făcut praștie. Sunt semne de infestare, de mamifere mult mai mari decât șoarecii. Karin Doi își trage îndărăt de obraji cu palmele. Nu mai face așa. Arăți ca un hoț de bancă d-ăla cu ciorapi de nailon
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
barele de oțel șlefuit, că blocurile netede de calcar care Îmbrăcau deja la bază fațada clădirii - și care În eleganța lor semănau cu șoldurile femeilor care se vor Împodobi În această clădire - fuseseră țesute cu măiestrie din firul ca de păianjen al rochiilor pariziene, fuseseră distilate din cele mai scumpe parfumuri ale lumii, modelate din viclenia minții de bărbat și din vraja mîinilor de femeie - totul mi s-a părut bun și minunat. Căci acolo sus, departe, printre firele țesăturii de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
așeză pe scaun și încercă să-și pună ordine în gînduri ca și cum ar fi fost piese pe o tablă de șah, dar gîndurile erau puține și mărunte și tot i se strecurau printre degete, așa că se uită îndelung la un păianjen care stătea pe cuptorul electric și ale cărui picioare, mult prea numeroase, zvîcneau continuu. îl detesta și își năpusti cu toată greutatea pumnul asupra lui, dar cînd își trase mîna, insecta era tot acolo, zvîcnind neatinsă. O lovi de mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
de aproape un metru și jumătate, cu multe picioare, stătea nemișcată în fața lor. Avea picioarele strînse, într-un mănunchi și picioarele îndoite de parcă s-ar fi pregătit să sară. Lanark simți cum Rima îl apucă de umăr și șoptește: — Un păianjen. Scalpul i se strînse. Urechile îi pocneau. Se ridică și șopti: — Dă-mi lanterna. — N-am lanternă. Haide, să plecăm. Nu plec nicăieri cu chestiile alea în spatele meu. El respiră adînc și păși înainte. Corpul negru deveni un ciorchine de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
fotoliu și uitîndu-se la televizor. Fără să se întoarcă, zise: — Salut, Rima, apoi se uită în jur și spuse: Salut. Lanark se duse la masă și se uită la desene. — Ce reprezintă asta? — O floare tîrîtoare, o macara ridicînd un păianjen peste un zid și invadarea spațiului de diverși extratereștri. Vrei să stăm să ne uităm la televizor împreună? — Da. Alexander împinse pisica din fotoliu și Lanark se așeză. Băiatul se sprijini de el și urmăriră un film la fel ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
de exemplu, că mi i-a trimis un văr de la țară, din județul Prahova, și nu se mira nimeni. Pe atunci, mâncam de obicei vinete, vă rog să rețineți amănuntul acesta, legume deloc recomandabile, aveam un balcon rotund cu un păianjen de sârmă atârnat în tavan, tăiam vinetele felii, le înșiram pe sfoară, lângă păianjen, ele se uscau, puneam apă la fiert, cât să cuprindă, până dădea în clocot, luam feliile de vinete uscate și ușoare ca fulgul, le puneam în
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
și nu se mira nimeni. Pe atunci, mâncam de obicei vinete, vă rog să rețineți amănuntul acesta, legume deloc recomandabile, aveam un balcon rotund cu un păianjen de sârmă atârnat în tavan, tăiam vinetele felii, le înșiram pe sfoară, lângă păianjen, ele se uscau, puneam apă la fiert, cât să cuprindă, până dădea în clocot, luam feliile de vinete uscate și ușoare ca fulgul, le puneam în apă clocotită, le lăsam să mai fiarbă 10-15 minute și le mâncam fără sare
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
de toaletă de lângă dormitoare, să fie toate noi, ligheanele frecate și bureții și vasele de porțelan pregătite, să nu uite să trimită după acordor, pentru pian, fiindcă o rugase Iulia, să rânduiască lucrurile din cămară, să dea jos pânza de păianjen pe care îi căzuseră ochii chiar acum, să vadă de cadouri, iar mâine-n zori avea întâlnire cu Asociația Materna. Urmau să viziteze Leagănul Elisabeta din strada Teilor 11, inaugurat cu vreo trei săptămâni înainte, la sfârșit de noiembrie. Agatei
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
să mă folosești ca medicament. Papa e doctorul, eu doctoria. N-a zâmbit defel, nici măcar din politețe. S-a sculat și a trecut îndărătul fotoliului meu, în picioare, astfel că nu-l puteam vedea. — Dumneata, Iulia, ești ca un mic păianjen care, când simte pe cineva aproape sau când îl atingi cât de puțin, își strânge imediat piciorușele, se face nod, poți să-l confunzi cu o piatră mică și neagră. Așa crede el că scapă de intruși. De câte ori m-am
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
cât de puțin, își strânge imediat piciorușele, se face nod, poți să-l confunzi cu o piatră mică și neagră. Așa crede el că scapă de intruși. De câte ori m-am apropiat de dumneata, de câte ori te-am atins, ai făcut ca păianjenul, te-ai strâns ghem. Și-acum faci la fel, numai că eu nu mai am timp s-aștept până te dezghemuiești. Am tăcut și m-am uitat cu încăpățânare la botine. Una avea o pată de noroi. — Ieri mi-ai
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
iesle a credințelor și a focului. Ai fi vrut să sfârșești în el, fără ca vreun om să întrebe unde ții să ajungi ori de unde vii. De la un perete la altul, pe străduțele precum niște vene, se zbăteau plase mari de păianjen, iar în ele - tristețea lui Dumnezeu. Omar - împăratul acestor tăceri - stătea ghemuit lângă rezervorul de apă și număra orele până la asfințit. Dar parcă fusese în altă viață. Azi, Omar - cavalerul atâtor neliniști trimise să moară în locuri străine - rămăsese în
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
despre sistemul mitic: CĂRĂRI ÎN CREAȚIE! În sistemul religios (organizare centrală) și magic (organizare periferică), elementele științifice și practice stau sub semnul simbolului și depind de ființele supranaturale. Liniile, coarda, frânghia trimit spre simbolica ascensiunii, precum arborele, scara, firul de păianjen, simbolizând formă de legătură, cu virtuți secrete sau magice. Coarda de argint din mijlocul mâinii desemnează calea sacră a concentrării prin meditație, frânghia înnodată indicând numele de om ori de individ, la egipteni; la greci, un personaj simbolic împletește o
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
Avea o voce jalnică, melodia falsă abia se deslușea. ― Azi am să-ncrestez în grindă, grindă / Jos din cui acum oglindă... ― Nu! urlă cârnul și trimise trei gloanțe în oglinda venețiană agățată deasupra servantei. Ceva mai vesel! Oglinda plesni. Trei păianjeni uriași înotau în apele ei. "Dumnezeule! gândi Melania Lupu. Asta aduce nenorocire." Scarlat interveni din nou: ― Dragul meu, înțelege-mă, întîrziem... ― Te așteaptă fluturele albastru, completă fără zâmbet Ionescu. ― Să aștepte! Vreau să cânte și să danseze. Urâtul o să cânte
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
Amuți brusc. Îl privea cu ochi mari, pipăindu-și atent figura. ― E aici! Uite-l! Îl simt! Îl vezi și tu, nu? Mișcă aripile. Inginerul se crispă. Scăpă țigara, cutremurîndu-se de scârbă. Pe obrazul murdar al cârnului urca încet un păianjen. * Se auzeau doar tic-tac-ul pendulei și sforăitul bătrânului. Ațipise răpus de emoții și oboseală. Melania Lupu își netezi părul pe frunte apoi degetele alunecară în jos, de-a lungul gâtului. " La ora asta Șerbănică doarme, de obicei, dus. Știu cum
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
de aici. Dacă intervine ceva, sună-mă la familia Miga. CAPITOLUL XIII MAIORUL CRISTESCU ABANDONEAZĂ Pe peretele ciuruit de gloanțe familia Miga agățase provizoriu o bucată de brocart, iar pe parchet apăruse încă o carpetă. Oglinda plesnită, acoperită parcă de păianjeni, singura mărturie evidentă a incidentelor ce avuseseră loc cu o zi înainte, rămăsese deasupra servantei. ― N-ani putut s-o dăm jos, explică Florence, e prea grea. Șerbănică interveni repede: ― Oglindă venețiană, domnule! O pagubă de peste trei-patru mii! Doamna Miga
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
Valerica Scurtu își ridică părul de pe frunte. ― Nu, nici gând... M-am obișnuit să mănânc mai târziu. Abia la 4 ies de la serviciu. Își făcea treaba prin casă, îndreptînd inutil câte un obiect. Avea mâini lungi și slabe, ca de păianjen. Părea nervoasă. Gura nemulțumită se mișca și atunci când nu spunea nimic. " O femeie care țipă ușor, își zise Cristescu privindu-i fața pământie. Țipă și plînge." Interiorul i se păru searbăd, caracteristic de fată bătrînă: curățenia ― devenită manie, excluzând orice
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
sculptorul. ― Ce?! se sperie Valerica Scurtu. Vin iar? Era vânătă de frig. Peste capot pusese un palton vechi. Lațele rare se confundau cu gulerul de blană gălbuie. Matei îi aruncă o privire întîmplătoare. "Dumnezeule! E hidoasă. Parcă ar fi un păianjen." Sprâncenele desenate inegal dispăruseră, lăsând un chip pleșuv cu fardul scorojit, ca o a doua pieliță, de var. Melania Lupu ieși din bucătărie mestecând. ― Firește că vor veni. Popa o privi iute: ― De ce? Formalitățile s-au terminat, pe Panaitescu ― ideea
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
ÎNȚELESUL FIECĂREI EXPERIENȚE ÎN SINE. ACEASTA ÎNSĂ ÎL DEPĂȘEA. PANICA ÎL CUPRINSE APROAPE CA O LOVITURĂ FIZICĂ. ÎN LOCUL UNEI PARDOSELI EXISTA O ȚESĂTURĂ DE FUNII CA ODGOANELE CORĂBIILOR CARE STRĂBĂTEAU MĂRILE PĂMÎNTULUI ÎN ZILELE DE DEMULT, SAU CA PLASA VREUNUI PĂIANJEN DE PROPORȚII DE COȘMAR. FĂCU O PAUZĂ ÎN GÎNDURI ȘI PE SPINARE ÎI TRECURĂ FIORI RECI. CA O PLASĂ DE PĂIANJEN. ÎN JURUL LUI ÎNCEPU SĂ CREASCĂ TOT MAI MULT O VAGĂ LUMINĂ ALBĂSTRUIE, ȘI VĂZU CĂ ÎNTR-ADEVĂR ORAȘUL A
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
O ȚESĂTURĂ DE FUNII CA ODGOANELE CORĂBIILOR CARE STRĂBĂTEAU MĂRILE PĂMÎNTULUI ÎN ZILELE DE DEMULT, SAU CA PLASA VREUNUI PĂIANJEN DE PROPORȚII DE COȘMAR. FĂCU O PAUZĂ ÎN GÎNDURI ȘI PE SPINARE ÎI TRECURĂ FIORI RECI. CA O PLASĂ DE PĂIANJEN. ÎN JURUL LUI ÎNCEPU SĂ CREASCĂ TOT MAI MULT O VAGĂ LUMINĂ ALBĂSTRUIE, ȘI VĂZU CĂ ÎNTR-ADEVĂR ORAȘUL A DISPĂRUT. ÎI LUASE LOCUL O LUME NEPĂMÎNTEANĂ, BLEUMARIN, ȘI PLASE, PLASE ȚESUTE PE KILOMETRI ÎNTREGI. SE TRĂGEAU ÎNAPOI SPRE TAVANUL FOARTE
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
trebuia să-l înfrunte structura lui bine instruită și pregătită. Avu timp să înțeleagă faptul că se afla în interiorul unei nave spațiale și că trebuie să existe neapărat și niște locuitori. Mult deasupra lui se produse brusc o vagă mișcare. Păianjeni. Îi văzu clar, niște ființe uriașe cu multe picioare și înțelegerea deplină a acestui fapt îl făcu să se crispeze. Așadar un trib de ființe arahnoide reprezentau acum marele premiu al naturii, inteligența supremă a tuturor veacurilor, stăpînitorii universului. Acest
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
PENTRU CA CELELALTE FIINȚE OMENEȘTI SĂ POATĂ AJUNGE PÎNĂ LA STELE? ȘI DE CE VREI SĂ LE ÎMPĂRTĂȘEȘTI ALTORA SECRETELE NEMURIRII? În ciuda răvășelii din mintea lui Hedrock, încetul cu încetul gîndurile începură să i se prefacă în înțelegere. Aceste ființe ca niște păianjeni se străduiau să priceapă natura emoțională a omului fără ca ele însele să aibă capacitatea afectivă. Iată niște orbi care cer să li se explice culorile, un surd ca masa cerînd o definiție a sunetului. Același principiu. Acum abia se explica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
să rețină propulsia interstelară în vederea negocierilor. Dar asta nu mai conta. Victoria era asigurată. NECAZUL ERA CĂ FIINȚE MAI PUTERNICE ÎL "ELIBERASERĂ" CA SĂ VADĂ CE VA FACE. UNDEVA ÎN SPAȚIUL COSMIC O FLOTĂ VASTA CU ECHIPAJE APARȚINÎND UNEI RASE DE PĂIANJENI INTELIGENȚI SE OPRISE PENTRU A-L STUDIA PE OM ȘI ACȚIUNILE LUI. DUPĂ CE-L CAPTURASERĂ ÎL DUSESERĂ IMEDIAT ÎNAPOI PE PLANETA LUI DE ORIGINE ȘI-L MANIPULASERĂ CA ȘI CÎND DISTANȚELE NICI N-AR FI EXISTAT. DUPĂ CE-L URMĂRISERĂ CUM
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
CONCENTRĂ ASUPRA LUI ÎNSUȘI PUTEREA DISPOZITIVULUI DE RIDICARE ȘI COBORÎRE ȘI SIMȚI CUM ACESTA ÎL DEPUNE ÎN APARTAMENT. DE CUM SE AFLĂ ÎN PICIOARE SE DUSE LA UN FOTOLIU COMOD. INSTALÎNDU-SE, STRIGĂ PE UN TON ASPRU: \ E ÎN REGULĂ, PRIETENI PĂIANJENI, DACĂ MAI AVEȚI SI ALTE PLANURI, MAI BINE PUNEȚI-LE ACUM ÎN APLICARE. ȘAPTESPREZECE PREZENȚA FIINȚELOR STRĂINE ȘI NECUNOSCUTE ÎI FU SEMNALATĂ MAI ÎNTÎI DE UN GÎND NU ATÎT ÎNDREPTAT CĂTRE EL, DAR DESTINAT ÎNȚELEGERII LUI. GÎNDUL SE MANIFESTA LA
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
o pauză în gîndire; tresări speriat. Tocmai noțiunea de căldură puternică realiza aceasta, făcîndu-l conștient de răceala înconjurătoare. Lumina era glacială. DESCOPERIREA FU PENTRU EL UN FEL DE SEMNAL, O INDICAȚIE. \ EMOȚIA (SPUSE PRIN VIBRAȚII DIN DEPĂRTARE O MINTE DE PĂIANJEN) ESTE O MANIFESTARE A ENERGIEI. EA ACȚIONEAZĂ INSTANTANEU PE ORICE DISTANȚĂ. MOTIVUL PENTRU CARE LEGĂTURA DINTRE GEMENI A SCĂZUT ÎN INTENSITATE, ÎN CEEA CE PRIVEA RECEPTAREA ACESTEI CONEXIUNI DE CĂTRE EI, CONSTA ÎN FAPTUL CĂ AMÎNDOI SE AȘTEPTAU LA SLĂBIREA EI. ACEASTĂ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
Gil. Trebuia să se dizolve treptat. Mulțumit că pentru moment făcuse tot ce putea, se întoarse către ceilalți trei oameni. Le dădu fiecăruia apă și apoi tablete de dextroză. Tocmai se ridica, îndreptîndu-și spinarea, cînd îl atinse un gînd al păianjenilor, neutru în pofida tonului tăios ca briciul: ― Vezi, s-a ocupat și de ceilalți. Emoția implicată e mai mult decît o simplă extensie artificială a perechii de spermatozoizi reacționînd împreună. Atîta tot se auzi, doar acest comentariu. Însă oricum îl opri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]