1,946 matches
-
Roată 2. Brosteni 32. Jilavele 1. Jilavele 2. Slatioarele 33. Mihail Kogălniceanu 1. Mihail Kogălniceanu 2. Gură Ialomitei 3. Hagieni 4. Luciu 34. Milosesti 1. Milosesti 2. Nicolesti 3. Tovărășia 35. Movila 1. Movila 36. Movilita 1. Movilita 2. Bitina - Pămînteni 3. Bitina - Ungureni 4. Roșiori 37. Munteni - Buzău 1. Munteni - Buzău 38. Nuci 1. Nuci 2. Baltă Neagră �� 3. Merii Petchii 4. Micsunestii Mari 5. Micșunești - Moară 39. Perieti 1. Perieti 2. Fundata 3. Misleanu 4. Paltinisu 5. Stejaru 40
DECRET nr. 15 din 23 ianuarie 1981 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea organizării administrative a teritoriului Republicii Socialiste România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148965_a_150294]
-
a se face plata; 4. Dacă s-a ales un domiciliu pentru executarea unui act, acțiunea se va putea intenta la tribunalul acestui domiciliu. Articolul 898 Acțiunile personale și acțiunile reale mobiliare rezultând din operațiunile întreprinse, pe contul unei societăți pământene sau străine, de către prepusul sau reprezentantul acestora, în afară de sediul social, se vor putea intenta de către cei de al treilea înaintea autorității judecătorești a locului unde prepusul ori reprezentantul societății exercita comerțul, sau își are reședința. Articolul 899 Acțiunile ce nasc
CODUL COMERCIAL Cu modificările până la 27 iunie 1997*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135811_a_137140]
-
constantă a activității sale științifice. Încă din 1864, este însărcinat de domnitorul Al.I.Cuza cu editarea unei ,,Arhive istorice a României’’, un demers care ar fi trebuit ,, a reproduce cu timpul (...), unul câte unul, toate documentele inedite sau publicate, pământene sau străine, privitoare la istoria română, de la epoca cea mai veche și până la anul 1800 exclusiv (citat din Introducerea primului volum), dar care s-a finalizat cu apariția a doar patru volume (între anii 1865 și 1868), câte au putut
Editarea textelor vechi rom?ne?ti - o preocupare constant? a activit??ii ?tiin?ifice a lui B.P. Hasdeu by Cezar Furtun? () [Corola-publishinghouse/Science/83579_a_84904]
-
și înțelegându-se, părăsiră discursurile ca ceva cu totul nefolositor. Curând se răsuciră în două poziții felurite și călătoriră spre visuri. Șătrarul făcu lui Tur culeț se mn spre ei, cu ochiul stâng și cu colțul gurii încrețit disprețuitor. Artiștii pământeni puteau hăuli în voie. Îi asculta părintele Nicoară, mâncând încă și gustând cu îndărătnicie din v inul str ămoșesc. * Acest fragment de roman nu e singurul spațiu din creația sa, în care slobozește aprecieri despre vinul de Cotnari. Mihail Sadoveanu
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
hotărât să replanteze, pe costișele celebre, viță altoită cu cele mai cunoscute și mai prețuite în Apus soiuri de strug uri, și așa am avut Burgund și Șampanie, Grave și Pinot, în mare măsură mai bune de cât vechiul vin pământean. Cotnari a dat învățătură politică. Lucrul străin, plantat arbitrar, fără cercetări și experiențe serioase, a făcut fiasco în podgoria lui Ștefan Vodă. Ca să iasă lucru bu n, trebu iau tainice condiții de armonizare. După dezamăgiri și pagube, localnicii singuri au
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
antic și transformându-ne în martorii dansului „inițiatic” al celor trei muze grațioase. La nivel conceptual, opțiunea pentru extinderea cadrului metric () corespunde intenției de a sugera dilatarea spațiului temporal, de a crea senzația opririi Timpului în loc, eterna aspirație a ființelor pământene. Cea de-a doua ipostaziere a motivului cromatic conduce la accentuarea afirmației inițiale (expunerea în octave), manifestând o tendință evidentă de expansiune spre zone tot mai îndepărtate (ambitus extins - fa contraoctavă - sol3). În mod evident animată, configurația ritmică recurge la
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
încifrat de inconfundabilul spirit debussyst, se urmărește în fapt amplificarea „misterului nerostit” al muzicii și tulburarea interiorului nostru până la dobândirea supremului acces în lumea enigmatică a ezotericului. Astfel, muzica pare să ne îndepărteze de trăirile derizorii ale unor simple emoții pământene, ridicându-ne în sferele celeste ale comunicării superioare ce se adresează cu prioritate zonelor profund senzitive ale subconștientului. Natura atmosferei astfel create trasează o evidentă afinitate cu acea trăire sinestezică a preludiului baudelairian ce ne amorțea simțurile într-o plăcută
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
a Ondinei abordează aceeași lume feerică a miturilor și poveștilor, ce îi putea oferi compozitorului francez oportunitatea evadării din viața prozaică și banală a prezentului. Potrivit mitologiei scandinave, Ondinele, spiritele lipsite de suflet ale apelor, erau sirenele ce ademeneau ființele pământene cu dragostea și frumusețea lor ispititoare, făgăduindu-le viața veșnică din palatele adâncurilor. Apariția acestui preludiu pare a fi din nou asociată cu numele graficianului Arthur Rackham, care realizase ilustrațiile pentru o adaptare engleză a Ondinei, scrisă de Baron Friedrich
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
Rackham, care realizase ilustrațiile pentru o adaptare engleză a Ondinei, scrisă de Baron Friedrich de la Motte Fouqué și publicată într-o ediție franceză din 1912, la Paris. Mesajul conținutului estetic al poveștii reprezintă aspirația Ondinei de a accede la viața pământeană prin dobândirea sufletului, refuzând astfel condiția efemeră a unei vieți în care trupul se transformă, în final, într-o pulbere împrăștiată în imensitatea apelor. Opoziția dintre condiția materială și cea imaterială a existenței, cele două ipostaze ale reprezentării imaginative a
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
a aceluiași personaj, va fi reflectată prin natura contrară a celor două materiale tematice principale (secțiunile A și B). Astfel, imaginile sonore ale acestora vor întruchipa deopotrivă acea ființă temperamentală a Ondinei ce trăiește pentru o clipă experiența unei vieți pământene, precum și figura misterioasă, senzuală, dar inaccesibilă, aparținând lumii apelor. Într-un tempo Scherzando (având recomandarea limitelor metronomice de ), descrierea mediului acvatic supus evocării, precum și sugestia caracterului instabil al acestuia, își află proiecția sonoră în opțiuni de limbaj ce confirmă adecvarea
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
subtilă diferențiere la nivelul opțiunii de finalizare a exprimării. Asociat unei categorii estetice a sarcasmului sau a ironicului, motivul secund pare corespondentul sonor al unor prevestiri nefaste în șirul evenimentelor narative. Astfel, vizualizăm imaginea metamorfozată a Ondinei într-o ipostază pământeană, în care vioiciunea afișată nu reușește să camufleze o evidentă nuanță nostalgică. Este glasul „dorinței” ce nu își poate depăși circumstanțele existențiale, este aspirația spre care tindem fără a ne afla fericirea. Cadrul tonal ambiguu cu sonorități stranii difuzate de
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
estetice proprii, de regulă moștenite odată cu deprinderile de exprimare prin intermediul unui anume tip de expresie artistică. Sensibilitatea și creativitatea artiștilor vor fi puse în slujba exprimării Adevărului, Binelui, Frumosului, Comicului, Tragicului sau Grotescului - adică a modului în care percep viața pământeană sau din Lumea de Dincolo. Problema esteticii folclorului a constituit subiectul a numeroase dispute teoretice. Ovidiu Bârlea, încercând să definească principalele orientări a concluzionat: „încercarea de a se apropia de jaloanele esteticii folclorice, adică de a urmări ecoul mesajului folcloric
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
omului simplu care știe să facă distincția dintre substanța unei persoane și ceea se pretinde a fi. Zmeii reprezintă o categorie aparte de reprezentări dizgrațioase care sunt înzestrate cu capacități emoționale deosebite. Chiar dacă, pentru a-și împlini iubirea pentru frumoasele pământene, apelează la procedee extreme - răpiri, crime, minciuni - ei sunt dispuși să își sacrifice familia, împărăția sau viața pentru ași demonstra sentimentele. Înfățișarea este cea care le anulează orice șansă de reușită - nimeni nu încearcă să afle sentimentele Zmeului, adevărul gândului
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
pământ, supus focului pasiunii, erosului, dar care devine creator la rândul său: „iubirea țâșnește din țărnă și face pământului aură”, așa cum Marelui Orb: „țânțarii îi fac o aureolă peste cap”. Flacăra iubirii devine măsura a trecerii timpului: „flacăra (...)/oricărei făpturi pământene,/și drumul i-aține, și ceasul.” Antiteza dintre iubirea pământească și cea divina este evidențiată în versurile: „Dumnezeu singur arde suav (...)/ fără de-a mistui” „altfel noi ardem, iubito (...) mistuindu-ne unul pe altul”; „el cruță” „noi nu ne iertăm
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
am fost, v-am iubit și nu am făcut niciodată vreo deosebire religioasă."171 Impulsionată de domnitor probabil, după doar câteva luni de la această declarație, în martie 1864, Camera Deputaților vota legea comunală care, prin articolul 26, recunoștea categoria evreilor pământeni.172 Dacă domnitorul își permitea să aibă inițiative de tipul celei menționate, aceasta se datora într-o foarte mare măsură simpatiei de care beneficia în rândul marii majorități a populației. Ceea ce nu agreau însă cei mai mulți dintre români erau unele practici
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
argumentele prezentate de Mihail Kogălniceanu, la 7 octombrie 1857, în favoarea ultimului deziderat amintit erau, pe de o parte, contribuția pe care o putea aduce existența unei legături cu familiile domnitoare ale Europei la stabilitatea noului stat, dar și compromiterea domniilor pământene, considerate a fi regimuri favorabile anarhiei și corupției 259. Destul de convingător în pledoaria sa pentru un prinț străin pe tronul Principatelor era și C. Hurmuzaki, care sublinia rolul unei soluții de acest tip în eliminarea luptelor dintre diferitele grupări politice
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
ad-hoc din Moldova era adoptat și de cel al Țării Românești, pregătind într-un fel terenul viitoarei uniri. Cu prilejul discuțiilor referitoare la acest document, I.C. Brătianu, după ce realiza în stilul său o incursiune în istoria românilor, arăta că domniile pământene creaseră posibilitatea exercitării numeroaselor influențe străine în Principate. Nici el nu ignora faptul că tronul fusese, de-a lungul timpului, obiectul disputei familiilor boierești influente 261. Acuzat chiar în preajma adunărilor ad-hoc de faptul că se evidenția printr-un comportament politic
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
D. Bolintineanu să transmită deputaților din Moldova hotărârea guvernelor europene de a nu accepta sub nici o formă slăbirea Imperiului otoman 265. Că așa stăteau lucrurile se observa foarte clar în prevederile Convenției de la Paris care enunțau principiul alegerii unor domni pământeni. La fel de consecvenți se dovedeau a fi însă și românii. Chiar dacă planul întocmit de Anastasie Panu fusese respins 266, preluând o solicitare a unuia din membrii săi care declara la 5 ianuarie 1859 că, în pofida hotărârii Convenției, reprezentanții românilor trebuiau să
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
sprijinea unirea, dar și alegerea unui prinț străin, diplomatul francez amintit mai sus transmitea reprezentantului Austriei la Paris, R. Metternich, că o susținere reală avea doar perpetuarea unirii 307. Drouyn de Louys făcea parte dintre aceia care susțineau un prinț pământean, iar printre liderii politici pe care îi avea în vedere erau Ion Ghica, susținut și de Anglia, sau Grigore Basarab-Brâncoveanu308. Bine informat la rândul lui, reprezentantul Austriei Eder credea că, dacă Puterile Garante continuau să-și mențină opoziția față de aducerea
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
exprima involuntar o stare de spirit deloc străină factorilor responsabili de la București. Iașul intra în atenția acestora și datorită varietății de opțiuni politice existente în fosta capitală a Moldovei. Dacă din partida ieșeană favorabilă instalării pe tron a unui domn pământean făceau parte A.D. Holban, Ion Creangă, Nicolae Ionescu, B.P. Hașdeu, Simion Bărnuțiu, I.H. Rădulescu iar unii dintre ei, precum Nicolae Culianu, Petre Suciu sau Gh Panu464 aprobau ideea amintită fără a se implica la modul concret -, în grupul ieșenilor care
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
în pledoariile lui idei dintr-una din lucrările cunoscute ale lui Nicolae Istrate, și anume Asupra puterii legiuitoare și privilegiile Principatelor Moldo-Române apărută în 1856488. O grupare deloc de neglijat datorită componenței sale era "Partida" ieșeană pentru aducerea unui domn pământean, formată printre alții din A.D. Holban, Ion Creangă, Neculai Ionescu, B.P. Hașdeu, Neculai Culianu, Petre Suciu, Gh. Panu489. Participarea mitropolitului Moldovei 490 dădea o anumită greutate acțiunii protestatare, ce izbucnea după săvârșirea slujbei religioase, mai ales că, așa cum informa Ștefan
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
1 mai 1866 că "mă pronunț cu națiunea"514, fără a fi fost însă mulțumit de textul propus de Locotenența Domnească, Nicolae Ionescu afirma, după ce-și exprima convingerea asupra caracterului irevocabil al Unirii, că momentul proclamării unui alt principe, pământean sau străin, trebuia amânat pentru a fi în acord cu dorințele Europei. Misiunea Adunării era, în opinia sa, doar votarea unei Constituții. La fel de categoric devenea acum și I. Heliade Rădulescu, ce reamintea de vechile angajamente luate la Islaz, când se
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
pentru a fi în acord cu dorințele Europei. Misiunea Adunării era, în opinia sa, doar votarea unei Constituții. La fel de categoric devenea acum și I. Heliade Rădulescu, ce reamintea de vechile angajamente luate la Islaz, când se optase pentru un prinț pământean pe cinci ani515. În tot acest timp, având imaginea completă asupra ecoului extern pe care-l produsese abdicarea lui Cuza și a consecințelor pe care le putea genera o greșită gestionare a situației apărute, I.C. Brătianu recomanda autorităților înlocuirea deputaților
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
de ani au putut să ne ia comerțul, să ne umple orașele și să devină burghezia noastră. Nu se află jidovi cerșetori, acest rol l-au rezervat se vede numai popoarelor în care trăiesc, jidanul e scutit de arbitraritatea judecătorilor pământeni, căci, dacă nu-i place judecata lor, apelează la protecția străinilor numindu-se târtan."611 Faptul că exista la mijlocul anului 1866 o "luptă" inegală era o realitate, dar responsabilitatea pentru această situație nu revenea evreilor, ci trebuia căutată în modul
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
Russu, Vasile, "Monstruoasa coaliție", în Cuza Vodă. In memoriam, Iași, Editura Junimea, 1973. Idem, "Un deceniu furtunos, 1866-1876", în Cum s-a înfăptuit România modernă, Iași, Editura Universității Al. I. Cuza, 1993. Idem, Viața politică în România (1866-1871). De la domnia pământeană la prințul străin, Iași, Editura Universității "Al.I. Cuza", 2001. Simionescu, Dan, Din istoria presei românești, București, Editura Cartea Românească, 1931. Stan, Apostol, Vasile Boerescu, 1830-1883, București, Editura Științifică, 1974. Idem, "Independența statală în gândirea și practica politică a anilor
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]