3,617 matches
-
Acasa > Strofe > Atasament > EU TE CUNOSC, VALENTINA... Autor: Valentina Becart Publicat în: Ediția nr. 1764 din 30 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Când nimănui nu-i va păsa de tine Valentina revino în labirintul întâiului cuvânt ecou și miros de pământ în umbrele lungi ale serii... * Străin de iubire e cel ce te poartă pe-alei prăfuite în plină lumină * Te-așteaptă ferestra cu luceferi de seară îndrăgostiți
EU TE CUNOSC, VALENTINA… de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1764 din 30 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379245_a_380574]
-
te poartă pe-alei prăfuite în plină lumină * Te-așteaptă ferestra cu luceferi de seară îndrăgostiți fără leac- de inima nomadă ce-și caută zeul printre “rândași”exilați în suflete de ceară * ... a câta oară? * Când nimănui nu-i va păsa de tine Valentina un glas te va striga pe nume și-atunci revino pe țărmul îmbrățișat de ape și de corăbieri ce-ți caută privirea... * ... noapte de opal, mărgăritare așteptând doar un semn și zeul iubirii ca un albatros ucis
EU TE CUNOSC, VALENTINA… de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1764 din 30 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379245_a_380574]
-
nu simt când s-apropie Sorocul nemilos! Te du și tu speranță! Ca soarele-n amurg, S-apui și să răsai Din zilele ce-mi curg! Cu primul val ce trece La țărmul tău ajung, Deloc să nu-mi mai pese, De plânsu-mi îndelung Și-n noaptea ce răsare Din ziua ce-a apus, Doar doru-mi stă în cale, În sufletu-mi răpus! Te du purtată-n vânturi În nesfârșite zări, Dar lasă-mă să văd Bătutele-ți cărări! Te-oi
... TE DU! de DANIEL DAC în ediţia nr. 2059 din 20 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379297_a_380626]
-
așezată acolo, într-un scaun ergonomic, în dreapta mea. Se ridică, se apropie de mine și se cuibări la pieptul meu, șoptindu-mi suav la ureche: - Cât de bine îmi pare că ești din nou aici, iubitul meu ! Fără să-mi pese de urmări, am cuprins-o în brațe și am sărutat-o apăsat, strivindu-i buzele roșii și pline. Mă întrebam în același timp dacă nu cumva murisem și toate câte se întâmplau în jurul meu nu erau altceva decât vedenii premergătoare
DRAGOSTEA UNEI ADELAIDE (SAU CUM TREBUIE SĂ PROCEDEZE O FEMEIE CARE NU ACCEPTĂ CAPITULAREA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 2059 din 20 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379304_a_380633]
-
regrete mai puține! .................................................. Ca o concluzie finală aș zice cu temei: „Nu de moarte mă cutremur, ci de veșnicia ei”! De-aș ști c-aș învia în zori cum scrie pe la CARTE, Aș muri adesea și nici că mi-ar păsa de moarte!!! Virgil Ursu Munceleanu Referință Bibliografică: R E G R E T U L / Virgil Ursu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1978, Anul VI, 31 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Virgil Ursu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
R E G R E T U L de VIRGIL URSU în ediţia nr. 1978 din 31 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369257_a_370586]
-
casei, de mobilarea ei. Artemie n-avea timp, nu-l interesa! El, însă, dădea banii. Plătise casa pe loc. Și, cum se făcuse mutarea alor săi, cum plecase din nou în provincie! Avea acum buletin de București! Ce-i mai păsa! O plasase, prin relații, și pe Marieta. Doar îi transformase detașarea în București într-un transfer pe un post de învățătoare ținut neocupat de directorul școlii respective, pesemne pentru asemenea situații, căci părintele Artemie era un comunist adevărat, un cadru
CAPITOLUL 5 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369202_a_370531]
-
el «lume reală», nu de aceea fusese împins, obligat să o părăsească, pentru a se întoarce la ea ca și cum nu s-ar fi întâmplat nimic. Prefera o nouă identitate, dar cum putea s-o obțină? Oricum, lui nu-i mai păsa de nimic, trecuse prin prea multe într-o viață de om. Pentru el era ca și cum ar fi revenit într-o altă lume, care avea legătură mai degrabă cu cea de Dincolo, decât cu cea de pe Pământ. Iar ceea ce i se
O CARTE DESPRE NOBEL – „ISPITA IZBĂVIRII” DE MIHAI SIN de MARIANA CRISTESCU în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374205_a_375534]
-
jupoaie, îți bagă mâna în buzunar și îți iau banii pentru că ești prea bogat în viziunea lor sau nu meriți ce ai câștigat , iar țara nu are bani. Se împrumută lăsându-te dator pe sute de ani fără să le pese ce vor face și de unde vor plăti datoriile cei ce le vor urma. - Tu taci; - Dușmanii tăi, cei ce vor să te vadă dispărut pentru a îți lua locul, îți impun ce să mănânci, ce să bei, ce medicamente să
DULAII DE IERI SI DE AZI ŞI SCRISOARE CĂTRE POPOR (TU TACI) DE SFINŢIA SA JUSTIN PÂRVU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362090_a_363419]
-
peste hotare că țara lui are de recuperat o sumă mare de bani de la alt stat. Ce fac parlamentarii români? Refuză să investigheze cazul pentru că nu vor să îi supere pe cei ce îi țin pe jilțuri fără să le pese de interesul națiunii trădând jurământul făcut la investire. - Tu taci; - - Asta se întâmplă astăzi, popor român, și - Tu taci; Dacă ar fi ca tot ceea ce se întâmplă să se răsfrângă numai asupra ta, românul de azi, nu ți-aș scrie
DULAII DE IERI SI DE AZI ŞI SCRISOARE CĂTRE POPOR (TU TACI) DE SFINŢIA SA JUSTIN PÂRVU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362090_a_363419]
-
culori. Aerul este același, timpul își vede nestingherit de treaba lui, trecând fără să țină cont de trecut sau de prezent și cheamă viitorul după el cu indiferență, chiar dacă eu stau acasă sau ies. Și lumea ... nu că i-ar păsa prea mult lumii de mine, dar de ce să nu o văd? Dacă ea nu mă vrea, eu o vreau, zâmbi el trist, aducându-și aminte de Alexandru Lăpușneanu. Încerca să-și ascundă amărăciunea sufletească de el însuși și își continuă
GHINIONUL de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1146 din 19 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362122_a_363451]
-
s-a mai întors acasă niciodată. Se însurase cu altă femeie, avusese și cu ea doi copii care - chipurile - îi semănau leit. Mama lui îl crescuse singură, cu banii ce-i câștiga din croitorie, în timp ce lui nu i-a mai păsat nici cât negru sub unghie de ei, din momentul în care îi părăsise. „Cârpelile” care le făcea la mașină constau în rochii, costume și alte articole de îmbrăcăminte, din care ea câștiga bani frumoși și astfel Simonică, în afara faptului că
GHINIONUL de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1146 din 19 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362122_a_363451]
-
pustiu, Dar nebunia ei, o-ntunecă pesemne Se va trezi năucă, când va fi prea târziu. Războaiele și moartea acaparează viața, Albastrul din oceane se-amestecă cu sânge, Va domina un fur care-și ascunde fața Ce nu îi va păsa dacă pământul plânge. În ceasul de pe urmă să ne trezim din vrajă Unindu-ne iubirea și devenind o torță, Noi suntem una cu El, ce stă de strajă, Căci ne-a creat să fim pe lume ca o forță. Deci
ULTIMA RĂSCRUCE de RODICA CONSTANTINESCU în ediţia nr. 2287 din 05 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378734_a_380063]
-
cele cîteva de mai sus (p. 300-305) din Bhagavad-gītă, nu poate avea nici cea mai mică îndoială în această privință. Subiectul îl impresionase într-atît pe filozoful din Stuttgart, încît el revine de mai multe ori asupra lui, fără să-i pese de repetările, nu puține, care se produceau în mod inevitabil. Astfel, asupra realității ultime, filozoful din Stuttgart citează următoarele pasaje: Bhagavad-gītă, VII, 4-14 (către sfîrșit rezumînd și probabil adăugînd din alte cîteva fragmente) [324]: X, 21-35 și mai departe (passim
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
generalități abstracte, teoreme sociale, acceptabile pentru toți, inofensive către toți. Oricine îl poate subscrie, precum și oricine poate fi în drept a nu-l subscrie. Îl poate subscrie oricine să ocupă numai cu doctrinele sociale, cu teoriele constituționale, fără să-i pese de cutare ori cutare partid. Tot așa va fi în drept a nu-l subscrie acela care, voind a face parte dintr-un partid, voiește a ști cari sânt actele ce-i propune acel partid, care este scopul real și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
fi în drept a nu-l subscrie acela care, voind a face parte dintr-un partid, voiește a ști cari sânt actele ce-i propune acel partid, care este scopul real și practic ce voiește a ajunge. "Fără să-i pese de cutare ori cutare partid" - zice "Presa". Ei bine, tot asta zicem și noi. Starea cu totul precarie politică și economică a țării ne face să nu ne gândim deloc la interesele partidului nostru, ci numai la acelea ale țării
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
nu voim nimic altceva decât ca regimul constituțional, care azi e o ficțiune, să devină o realitate. Dar, din momentul în care "Presa" însăși recunoaște că programul nostru e acceptabil pentru toți și-l poate subscrie oricine fără să-i pese de cutare ori cutare partid, ea nu poate tăgădui că acest program cuprinde numai dorințe legitime și justificate, împărtășite de nația întreagă, care este și trebuie să fie sătulă de făgăduințele de-a dreptul amăgitoare pe care adversarii noștri le
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
am aflat formula de a le întîmpina pe un teren cu totul egal, căci, precum zice "Presa" teoremele noastre sânt inofensive pentru toți, sau, ca să vorbim în limba noastră, ideea statului, ideea armoniei intereselor naționale ne face să nu ne pese de cutare sau cutare partid. Ceea ce voim deci nu e nici ca partizi să nu existe nici ca ele să nu se lupte, ci ca lupta lor să nu degenereze în nimicirea unuia prin cellalt, voim ca înlăuntrul poporului nostru
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
binefăcătoare, atât de repede sorbite de pământul însetat încît a doua zi și celor ce aveau chef de sărbătoare și bucurie de joc nu le părea rău, căci pământul era tot uscat. Daca razimul nostru ar fi industria, ne-ar păsa și nu prea de vreme bună ori rea, căci țări depărtate ne-ar trimite grâul lor în schimbul mărfurilor noastre. Pentru noi însă - avizați, putem zice, aproape esclusiv la producțiunea agricolă - nourii cerului, vânturile și preste tot schimbările din aerul atmosferic
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
i] aceștia și în privirea cunoștințelor și în seriozitatea politică. Statul ar trebui să fie atât de puternic organizat, existența și libertatea de muncă a claselor atât de asigurată, interesele într-o armonie atât de intimă, încît să nu-i pese nimărui de asemenea jucării caleidoscopice cari se-ntîmplă în centru. Atunci filozoful, uitîndu-se dintre vrafurile sale de cărți, din adunarea sa de prieteni seculari, cu atât mai buni cu cât nu-l supără întru nimic, ar râde de comedia aceasta a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Tocmai pe atunci era în cestiune armistițiul cu Serbia; cu toate astea, după întoarcerea sa din străinătate, d. I. Brătianu ia un ton estrem de amenințător față cu Turcia. Geaba oameni serioși sfătuiau pe d. Brătianu de-a nu-i păsa deloc de-o constituție turcească pe care nici turcii înșii n-o luau în serios, geaba Senatul, cu toată blândețea, propune o moțiune de-a proceda în mod demn, dar neprovocator. D. Brătianu face cestie de încredere din cuvântul "neprovocator
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
alegeri. Guvernele cele mai oneste și mai liberale îl cereau cu mai multă discreție și respectând libertatea agenților lor. Imperiul reclama zelul lor numai în împrejurări în cari n-ar fi fost prudent de-a-i rezista. Dar încolo puțin îi păsa Imperiului de originea funcționarilor cari-l serveau, fie bonapartiști, legitimiști, orleaniști sau republicani. Ba Imperiul ținea chiar îndeosebi ca să fie servit de funcționari încercați de sub guvernele vechi. Și, când republicanii voiau să accepte funcții sub administrația imperială, șeful statului se
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Din contra, deodată cu ele ni se vorbește de-o alianță austro-germano-romînă ș. a. m. d. Dacă s-ar întîmpla ca noi românii să locuim în Peninsula Pireneilor sau în Insulele Britanice poate că am striga mai mult, dar ne-ar păsa mai puțin. În poziția geografică în care sîntem însă, ne pasă mult, deși vorbim puțin. Conservatori și în opoziție fiind, nu facem politică externă. N-o prea facem nici când sîntem la guvern; dar asta-i altă cestiune. Și ce
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
au îndoit din timpul lui Cuza Vodă și până azi, deci recomandă ca în genere și în toată țara impozitul să fie îndoit. Ce face însă d. Brătianu? Vrea să-și păstreze și popularitatea, de care lui Strat nu-i păsa, dar vrea să urce și darea. Comitetele de salut public de odinioară, prefăcute în comisii de recensimînt, încarcă pe contribuabilii presupuși adversari ai guvernului numai până la limita de la care ar putea intra în alt colegiu electoral, iară pe patrioți sau
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
sale cariere, maestrul Ludovic L. (pe care în acte îl cheamă cu totul altfel) avea deja tarife mari. Dar celor șase familii Posdram actualmente din Brănduț încăpățânați ca mai toți cei din străvechiul și mândrul neam Posdram nu le-a păsat de bani: ei nu doreau decât ca ticăloasele odrasle ale netrebnicului Bahadur B. Posdram (actualmente decedat) să vadă cum e să o pățești nevinovat. Și n-au greșit cele șase familii Posdram actualmente din Brănduț: eminentul procuror Doctor Ragnavaldur Sicl
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
moleșeală. Dar zbaterile lui sînt în deșert. Cine să-l înțeleagă? Licheaua, mediocrul, duduia hormonală? "Omul nou", multiplicat în puzderie de exemplare? În această "brambureală" dibaci întreținută, șarlatanii se chivernisesc pe rupte, se încotroțopenesc, își fac mendrele fără să le pese. Nu rareori, cu binecuvîntarea onctuoasă a unor clerici care nu și-au mărturisit toate păcatele. Demagogie, corupție, nevoi. În neștiința lor, de care ți-e și milă, în cecitatea lor, de care ți-e și silă, "inocenții" care, prin votul
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]