1,531 matches
-
cum ar fi șopârla și șarpele de apă care se află îndeosebi pe malurile Crișului Repede. Dintre mamifere putem aminti și vidra.În Crișul Repede trăiesc deasemenea mai multe specii de pești , cum ar fi : Avat , Biban , Caras , Crap , Lin , Păstrăv , Roșioară , Somn , Șalău , Știucă , Clean ș.a. Clima orașului este determinată de Vânturile de Vest, fiind așadar o climă temperat continentală, cu o temperatură medie anuală de 10,3 °C, pentru luna iulie media nedepășind 21 °C, în timp ce în ianuarie se
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
ale naturii, fiind ocrotite de lege (floarea de colț, bulbucii de munte, papucul doamnei, etc). Fauna cinegetica este bogată (cocosul de munte, acvila țipătoare, corbul, cerbul, ursul, mistrețul, râsul la munte, popândăul la șes). În lacurile și râurile Vrancei găsim păstrăvul, molanul, boișteanul, miholtul etc., cele 20 de fonduri de pescuit în apele de munte însumând aproximativ 250 km. Există în Vrancea 16 rezervații naturale cu o suprafață de 2862 ha din care cele mai cunoscute sunt Cheile Tișitei, Cascadă Putnei
Județul Vrancea () [Corola-website/Science/296670_a_297999]
-
Fauna este diversificata în specii de: mamifere (lupul, mistrețul, vulpea, căprioara, iepurele, veverița, viezurele), păsări (mierla, gaița, pițigoiul, privighetoarea, grangurele, ciocănitoarea, fazanul) și reptile (șopârla de câmp, șarpele orb, gușterul, broască). Fauna apelor este reprezentată de diferite specii de pești (păstrăvul, lipanul, mreana, cleanul, scobarul) și păsări de apă (rate, lișițe) Istoria prezenței umane pe teritoriul județului se pierde în negura vremurilor. Cel mai vechi tezaur de aur masiv din România a fost descoperit în județul Sălaj, la Moigrad. Cântărește 780
Județul Sălaj () [Corola-website/Science/296667_a_297996]
-
scrofa), lupul (Canis lupus), Căprioara (Capreolus capreolus), cocoșul de munte (Tetrao urogallus), cocoșul de mesteacăn (Lyrurus tetrix), buha (Bubo bubo), huhurezul (strix aluco aluco), pițigoiul de munte (Parus montanus), etc. Din biotopul apelor curgătoare de munte pot fi amintite speciile: păstrăvul (Salmo trutta), lipanul (Thymalus thymalus), lostrița (Hucho hucho), porcușorul de munte (Gobio gobio). În etajul de deal și podiș pot fi întâlnite următoarele: animale - iepurele (Lepus europaeus), căprioara, veverița, nevăstuica (Mustella nivalis), pârșul (Glis glis), orbetele, cățelul pământului (Spalax leucodon
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
sunt cerbul, ursul, căprioara la care se mai adaugă viezurele, vulpea, lupul, râsul, ierunca, cocoșul de munte și altele. Domeniul alpin este populat de elemente tipice precum capra neagră, vulturul sur, acvila,etc. Apele de munte au fost colonizate cu păstrăvul indigen care trăiește alături de alte specii precum lipanul și scobarul. Cartierul Centru este situat în partea de est a orașului, fiind cea mai mare altitudine din municipiul Petroșani. Este despărțit de restul orașului de către șoseaua principală 66. Zona Centrală este
Petroșani () [Corola-website/Science/297100_a_298429]
-
Bucătăria cehă pune mult accent pe mâncarea cu carne. Carnea de porc este foarte frecventă, dar se consumă și carne de vită și de pui. Se mai servesc și gâscă, rață, iepure și vânat. Peștele este rar, excepția ocazională fiind păstrăvul și crapul, care se consumă de Crăciun. Berea cehă are o istorie lungă și importantă. Prima fabrică de bere este atestată la 1118 și Cehia are cel mai mare consum de bere pe cap de locuitori din lume. Celebra bere
Cehia () [Corola-website/Science/297179_a_298508]
-
Cervus elephus"), ursul ("Ursus arctos"), lupul ("Canis lupus"), jderul de pădure ("Martens martens"), mistrețul ("Sus scrofa"), iepurele ("Lepus europaeus"). Se remarcă numărul mare de păsăsri: privighetoarea ("Luscinia megarhynchos"), turturica ("Streptopelia turtur"), mierla neagră ("Turdus merula") și elemente ale faunei ihtiologice: păstrăvul ("Salmo trutta fario"), mreana (Barbus barbus), cleanul ("Leuciscus cephalus"). În pârâul Boiul se găsește păstrăvul și slăvoca, în pârâul Criștiorel mreana vânătă și păstrăvul, în Tăul lui Ghib, Tăul de la Colești și Tăul Dâmbu Șoimului specii de caras și pile
Vașcău () [Corola-website/Science/297219_a_298548]
-
scrofa"), iepurele ("Lepus europaeus"). Se remarcă numărul mare de păsăsri: privighetoarea ("Luscinia megarhynchos"), turturica ("Streptopelia turtur"), mierla neagră ("Turdus merula") și elemente ale faunei ihtiologice: păstrăvul ("Salmo trutta fario"), mreana (Barbus barbus), cleanul ("Leuciscus cephalus"). În pârâul Boiul se găsește păstrăvul și slăvoca, în pârâul Criștiorel mreana vânătă și păstrăvul, în Tăul lui Ghib, Tăul de la Colești și Tăul Dâmbu Șoimului specii de caras și pile. Specifice pădurilor de fag și în amestec de fag cu rășinoase sunt solurile brune de
Vașcău () [Corola-website/Science/297219_a_298548]
-
păsăsri: privighetoarea ("Luscinia megarhynchos"), turturica ("Streptopelia turtur"), mierla neagră ("Turdus merula") și elemente ale faunei ihtiologice: păstrăvul ("Salmo trutta fario"), mreana (Barbus barbus), cleanul ("Leuciscus cephalus"). În pârâul Boiul se găsește păstrăvul și slăvoca, în pârâul Criștiorel mreana vânătă și păstrăvul, în Tăul lui Ghib, Tăul de la Colești și Tăul Dâmbu Șoimului specii de caras și pile. Specifice pădurilor de fag și în amestec de fag cu rășinoase sunt solurile brune de pădure, în arealul pădurilor de molid se identifică păduri
Vașcău () [Corola-website/Science/297219_a_298548]
-
Situat la 500 m de centrul orașului Vașcău, are un puternic debit de apă care nu îngheață niciodată (temperatura apei este constantă pe toată perioada anului). Utilizând apele acestui izvor, în anul 1937 ia ființă ]n orașul Vașcău crescătoria de păstrăvi al lui Partenie Coroi. Cercetările au dovedit că apele Pampărului, care intră în Peștera Câmpeneasca, după ce străbat adâncurile pământului, ies la lumina zilei la Vașcău. De aici se trage și numele izvorului, izvor a cărui ape care pleacă din locul
Vașcău () [Corola-website/Science/297219_a_298548]
-
cocoașă, balene nordice și delfini. Există trei varietăți de șerpi veninoși yarará, specie comună pentru zona subtropicală, dar rar întâlnită în Patagonia. În zonele umede din nord-est se găsesc două specii de crocodili yacaré (caimani). Râurile Patagoniei sunt vestite pentru păstrăv și somonul atlantic, dar și pentru biban și peștii pejerrey. Paraná și alte râuri nordice sunt gazda peștilor boga, dorado și "surubí" (somonul din Paraná). Populația Argentinei era, în 2001, de aproximativ 37.384.816 persoane, dintre care o treime
Argentina () [Corola-website/Science/298072_a_299401]
-
și bufnița de pădure. Cele trei lacuri artificiale din țară reprezintă o zonă faunistică separată, dovadă a unei izolări teritoriale și temporale de lungă durată. Fauna Lacului Ohrid este relictă a unei ere mai vechi, iar lacul este cunoscut pentru păstrăvi, , babușcă, precum și pentru anumite specii de melci dintr-un gen vechi de peste 30 de milioane de ani; specii similare pot fi găsite doar în Lacul Baikal. Lacul Ohrid este remarcat în textele de zoologie și pentru anghila europeană și pentru
Republica Macedonia () [Corola-website/Science/298120_a_299449]
-
optim recomandat ca și consum de AG omega 6/omega 3 este 2:1 sau 3:1. Aportul recomandat de acid alfa-linolenic (AG omega-3) este de 1g/zi [45]. Surse de acizi omega-3: pește (somon, sardine, dorada, cod, hering, anșoa, păstrăv), ulei de pește, semințe de in, soia, nuci. Surse de acizi omega-6: ulei de soia, rapiță, porumb, floareasoarelui. Proteinele sunt substanțe complexe alcătuite din aminoacizi, fiind necesare ca substrat de sinteză pentru dezvoltarea fătului și a țesuturilor materne [45]. Necesarul
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91986_a_92481]
-
III-a - arii protejate"), o arie protejată cu statut de rezervație acvatică, de 150 de hectare. Arealul se află pe malul drept al acumulării, în zona Izvorul Alb Fauna apelor lacului cuprinde specii precum: babușcă, clean, lostriță, moioagă, mreană, oblete, păstrăv (indigen, de lac și curcubeu), porcușor, plătică, scobar. Există pe malul stâng, opus celui al rezervației, o crescatorie de păstrăv în localitatea Potoci, unde se găsește si Stațiuna de Cercetari Biologice "„Petre Jitariu”"ce aparține de Universitatea „Alexandru Ioan Cuza
Lacul Izvorul Muntelui () [Corola-website/Science/297504_a_298833]
-
malul drept al acumulării, în zona Izvorul Alb Fauna apelor lacului cuprinde specii precum: babușcă, clean, lostriță, moioagă, mreană, oblete, păstrăv (indigen, de lac și curcubeu), porcușor, plătică, scobar. Există pe malul stâng, opus celui al rezervației, o crescatorie de păstrăv în localitatea Potoci, unde se găsește si Stațiuna de Cercetari Biologice "„Petre Jitariu”"ce aparține de Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Stațiunea este dotată cu un batiscaf - pentru cercetări, oaspete fiindu-i acestuia în 1993 oceanograful Jacques-Yves Cousteau. Tot
Lacul Izvorul Muntelui () [Corola-website/Science/297504_a_298833]
-
zambila sălbatică). Fauna cuprinde specii de: mamifere (capra neagră, cerbul, căpriorul, ursul, râsul, mistrețul, vulpea, iepurele, veverița), păsări (brumărița, mierla gulerată, fâsa de munte, sturzul de piatră, ciocârlia, potârnichea, gaița, cocoșul de munte, ierunca), reptile (șerpi, șopârle, broaște) și pești (păstrăv, biban, clean, crap). Aeroportul Internațional Sibiu deservește curse zilnice spre și dinspre București, Dortmund, Londra, Madrid, Memmingen, München, Nürnberg, Stuttgart și Viena. Președinta Consiliului Județean Sibiu este Daniela Câmpean (PNL), care conduce județul în urma unui acord cu FDGR. Vicepreședintele CJ
Județul Sibiu () [Corola-website/Science/296668_a_297997]
-
ienupărul, jneapănul, afinul, merișorul). Fauna este reprezentată de mamifere (mistrețul, viezurele, lupul, vulpea, pisica sălbatică în pădurile de fag, căprioara în pădurile de conifere, ursul, cerbul, râsul), păsări (găinușa de alun, cocosul de munte, ciocănitoarea, acvila de munte) sau pești (păstrăv, clean, mreana). Munții Bistriței sunt accesibili în primul rând rutier, mai putin feroviar și de la distanță aerian. Munții Bistriței sunt deserviți de o rețea de drumuri construite pe structura de suport a DN17 spre nord și a DN15 la sud
Munții Bistriței () [Corola-website/Science/319605_a_320934]
-
și sub maluri și stă aproape amorțită, putându-se prinde chiar cu mâna. Maturitatea sexuală e atinsă în anul 3-5. Depune icrele pe pietre, în aprilie-mai, când se adună în grupe mai mari și urcă în susul râului, până aproape de zona păstrăvului. Reproducerea are loc în ape adânci și repezi, cu un fund pietros sau nisipos. Aci, o femelă depune câte 3.000-10.000 icre, mari cât sămânța de mei, lipindu-le de pietre. În această călătorie, peștii nu se hrănesc. Are
Mreană () [Corola-website/Science/319139_a_320468]
-
mierla de apă ("Cinclus cinclus"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martinus"), ciocănitoare de munte ("Picoides tridactylus"), pițigoi de brădet ("Parus atus"), vânturel ("Falco vespertinus"), codobatura ("Motacilla albă"), mugurar ("Pyrrhula pyrrhula"), sturz de vâsc ("Turdus viscivorus"), sticlete ("Carduelis carduelis"), uliu ("Accipiter nisus"). Pești: păstrăv fântânel ("Salvelinus fontinalis"), păstrăv curcubeu ("Salmo gairderi irideus"), păstrăv brun ("Truite fario"), babușca ("Rutilus rutilus"), zvârluga ("Cobitis taenia"), scobar ("Chondrostoma nasus"), lipan ("Thymallus thymallus"), clean ("Squalius cephalus"), craiete ("Phoxinus phoxinus"), mreana ("Barbus barbus"); Reptile și amfibieni: șopârla de zid ("Podarcis
Cheile Vârghișului și peșterile din chei () [Corola-website/Science/316781_a_318110]
-
cinclus"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martinus"), ciocănitoare de munte ("Picoides tridactylus"), pițigoi de brădet ("Parus atus"), vânturel ("Falco vespertinus"), codobatura ("Motacilla albă"), mugurar ("Pyrrhula pyrrhula"), sturz de vâsc ("Turdus viscivorus"), sticlete ("Carduelis carduelis"), uliu ("Accipiter nisus"). Pești: păstrăv fântânel ("Salvelinus fontinalis"), păstrăv curcubeu ("Salmo gairderi irideus"), păstrăv brun ("Truite fario"), babușca ("Rutilus rutilus"), zvârluga ("Cobitis taenia"), scobar ("Chondrostoma nasus"), lipan ("Thymallus thymallus"), clean ("Squalius cephalus"), craiete ("Phoxinus phoxinus"), mreana ("Barbus barbus"); Reptile și amfibieni: șopârla de zid ("Podarcis muralis"), șopârla vivipara (din
Cheile Vârghișului și peșterile din chei () [Corola-website/Science/316781_a_318110]
-
ciocănitoare de munte ("Picoides tridactylus"), pițigoi de brădet ("Parus atus"), vânturel ("Falco vespertinus"), codobatura ("Motacilla albă"), mugurar ("Pyrrhula pyrrhula"), sturz de vâsc ("Turdus viscivorus"), sticlete ("Carduelis carduelis"), uliu ("Accipiter nisus"). Pești: păstrăv fântânel ("Salvelinus fontinalis"), păstrăv curcubeu ("Salmo gairderi irideus"), păstrăv brun ("Truite fario"), babușca ("Rutilus rutilus"), zvârluga ("Cobitis taenia"), scobar ("Chondrostoma nasus"), lipan ("Thymallus thymallus"), clean ("Squalius cephalus"), craiete ("Phoxinus phoxinus"), mreana ("Barbus barbus"); Reptile și amfibieni: șopârla de zid ("Podarcis muralis"), șopârla vivipara (din specia "Zootoca vivipara"), vipera berus
Cheile Vârghișului și peșterile din chei () [Corola-website/Science/316781_a_318110]
-
numai dacă femeia are suficientă vitamina D. Cea mai bună cale de a procura vitamina D este de a face plajă zilnic 10-15 minute. Somonul și peștii grași sunt de asemenea o bună sursă de vitamina D. Grăsimile din somon, păstrăv, ton, hering, sardine, macrou și ouăle de pui pot conține lanțuri lungi omega-3 (n-3) acizi grași necesari pentru a construi membranele neuronilor. Prin urmare, alimentația bogată în pești grași din timpul sarcinii poate asigura nutriția necesară pentru buna dezvoltare
Sarcină (graviditate) () [Corola-website/Science/315070_a_316399]
-
privi de pe mal. Acest nume a fost vine de la navigatorii trecutului care venind dinspre lumea nouă, au văzut Picos ceea ce a fost primul lucru vizibil dinspre Europa. Regiunea Picos este “turnul” unei regiuni care prezintă râuri bogate în somon și păstrăv, vii și chiar și case de fermă. Costă Verde are o extensiune de 350 km în care se află plaje cu nisip fin, sute de promenade, mici golfuri, porturi și comunități pescărești. Aici se pot descoperi poteci, colțuri de natură
Litoralul spaniol () [Corola-website/Science/315933_a_317262]
-
și o destinație eco-turistica. Aici se practică o varietate de sporturi precum pescuitul, navigația, echitația, alpinismul, schiatul și alte activități pe apă. Aici se poate pescui peștele de apă proaspătă datorită multitudinii de lacuri, râuri și bancuri de somon și păstrăv brun de aici. La Gijon este un port pentru ambarcațiuni de tipul yachturilor. Aici în regiune se mai pot practică scufundări, se poate juca golf pe terenurile elegante de aici. Regiunea Asturias este bine cunoscută pentru artă culinara prezenta aici
Litoralul spaniol () [Corola-website/Science/315933_a_317262]
-
prin delicatesele făcute. În această regiune se poate găsi peste proaspăt și mâncare marină, carne, fructe, legume și produse din lapte. În Asturias preparatele conțin ingrediente simple precum peste proaspăt și mariscos adus din recifele din Golful Biscaya; somon și păstrăv aduși din râuri; miel. Merită încercată “fabada” care este tocana din boabe de fasole și porc. Alte delicatese sunt embutidos tipicos de la tierra și chorizo y lac. În Asturias se produce vin de mere sidra, băutură tipică a regiunilor pastorale
Litoralul spaniol () [Corola-website/Science/315933_a_317262]