1,786 matches
-
A SE OXIGENA Creierul se oxigenează prin respirații adânci tranz.: Respirațiile adânci oxigenează creierul part. oxigenat, -ă nom. oxigenarea, oxigenatul A SE PĂTA Fața de masă se pătează ușor, pentru că e de bumbac tranz.: Vinul pătează fața de masă part. pătat, -ă nom. pătarea, pătatul A SE PÂRGUI Cireșele se pârguiesc în mai tranz.: Lumina pârguiește mărul part. pârguit, -ă nom. pârguirea (pârguitul − rar) A SE PÂRLI Mănușa uitată pe soba încinsă s-a pârlit tranz.: Soarele îl pârlește pe Ion
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
încolo, hîrțoagele în fluxul vorbirii, mai ușor decît cursul privirii, cade instantaneu în șocul continuu ocular, patru, unu, zero numeralele pe românește, zero la țiganii indieni, Valentine, tu te-ai săturat! noțiunile închegate pe batjocură, bătrînul stă drept, cămașa albă pătată de cît am păstrat-o în lacră, între umeri colinari topită călătoria de douăzeci și unu de ori, km 86+4 mai era o geantă? mai e și asta! dealul cu satul, turla globulară ruginită peste biserică, Dîngeni șantierul bisericii, linia ferată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
fără autoritatea de a spovedi; dimpotrivă, au fost doi sau trei după necesitate, iar dacă vreunul a murit fără spovadă nu știu, poate a fost printre bulgari care, din obișnuință sau mai mult chiar născându-se printre turci, și-au pătat natura și din prea multă devoțiune nu au dat de veste, ori aflându-se pe drumuri pentru negustorie, trecând chiar și în Valahia, nu au putut să ne spună; nici Conventualii și nici ceilalți nu sunt obligați să meargă pe
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
și înțeles pe fundalul mai amplu al socialismului real, în care, pe lângă îngeri și demoni au existat, printre alții, și bișnițari, descurcăreți, supraviețuitori (Rostás și Momoc, 2013). Astfel, imaginea alb-negru pictată de modelul carceral al societății românești sub comunist este pătată cu culoare, chiar dacă fresca rezultată rămâne în nuanțe predominant cenușii. În fine, ultima strategie de reconciliere cu trecutul o reprezintă ceea ce în cultura academică germană a fost numit "normalizare". În acest punct, o incursiune în istoria modului în care societatea
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
salută fericit cînd ajunge la reședință și mai stăm de vorbă... De una, de alta... Comoara lui Lázaro Señor Lázaro locuia într-o vilă care cîndva trebuie să fi fost tare frumoasă. Avea coloane, balcoane, terase și scări monumentale. Marmură pătată de vreme și neglijență, faianțe meșteșugit îmbinate și pe alocuri lipsă, ziduri jupuite și acoperișul cîrpit stîngaci, toate la un loc constituiau mărturii ale nesimțirii chiriașilor perindați timp de decenii pe acolo. Señor Lázaro era un om educat și visător
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
puțin mai mare decît vrabia, în preajma casei. - cântecul cucuvelei se aude fie pe casa gazdei, fie în vecini. - urlă câinele fără un motiv anume. - visezi că ți se scoate un dinte sau o măsea, cu sânge și durere. - ți se pătează mîna fără un motiv anume, în culoare galbenă. Dacă pata o observi când te afli în casă, îți moare cineva apropiat, dacă o observi afară, îți moare o rudă mai îndepărtată. - ți se bate ochiul stâng. După cum atunci când ți se
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
mai toate în umbra interesului, Eminescu va izbucni în interogații de un dispreț suveran: Ca toți să fiu? ca dânșii să fiu viclean fățarnic?/ Să cumpăr cu un zâmbet, un zâmbet iar zădarnic;/ Viața adoratei și gingașei copile/ Să o pătez cu umbra plăcerei unei zile/ Și să iubesc ca dânșii... când partea cea mai bună/ Din inima-mi și minte i-a ei pe totdeuna?170 Pentru Eminescu, în afara iubirii, sub diversele ei forme, nimic nu este esențial pe pământ
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
să dau de cei doi, dar tot căutându-i și Întrebând În stânga și-n dreapta de soarta lor, Într-o bună zi m-am pomenit scriind romanul vieții lor. Au mâncat și ei cândva la masa aasta acoperită cu ziare pătate de grăsime, pe care-i acum o sticlă cu apă și un pachet de margarină fleșcăit de căldură și bâzâit de muște, iar Neli aduce o pâine și scurge În trei castroane ciorba de fasole de pe fundul unei oale. Vântur
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
sufletului ei, nădăjduind să găsesc argumentele de netăgăduit prin care aș putea s-o absolv. După ce, în tinerețe, am scris o tragedie despre Medeea, imitându-l pe Euripide, înainte de a cunoaște locurile faptelor ei îngrozitoare, îi caut, iată, acum, urmele pătate de patimă și sânge pe pământul ăsta barbar. Medeea și-a măcelărit fratele și i-a aruncat bucățile trupului pe câmp, pentru ca Aetes să-ntârzie cât mai mult să le adune pentru a le înmormânta. În felul acesta, amantul său
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
minte, insistent, până și ideea sinuciderii: poate numai din lașitate n-am pus-o în practică și de aceea m-am hotărât să plec. Nimeni nu va putea înțelege vreodată efortul pe care a trebuit să-l cheltuiesc ca să mă pătez cu faptele care să-mi garanteze pedeapsa nădăjduită. Am reușit să fiu intrigant la culme, să țes nenumărate înșelătorii în anturajul imperial la care aveam acces prin Livia. Am dorit să comit acel error ireparabil. Înțelesesem că nimeni n-avea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
fața către lună, a început să declame cuvintele tainice ale unui descântec pe care nu a vrut să mi le divulge. Tocmai efectele ciclului lunii sunt cele ce condiționează umorile femeilor; Aia e foarte atentă să poarte ofrande zeiței nopții, pătate de culoarea sângelui. Călătorie Am simțit mereu nevoia să mă mișc, să nu rămân încremenit în același loc, fie ca bărbat, fie ca poet. Am alergat neobosit după o himeră ce m-a atras cu chemarea ei secretă. Important este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
Pe vremea bunicilor noștri, burghezia din Paris și din provincie consuma vin de Bordeaux și Burgundia, chablis sau sauternes, cu mai mult sau mai puțin discernământ, în timp ce muncitorii de rând beau mult prea des un puternic "vin roșu grosolan care pătează". Astăzi, știm să apreciem savoarea de fruct a unui vino verde portughez sau a unui moselle german slab alcoolizat, vinul la sticlă și datat, a cărui calitate crește mereu și care este pe punctul de a reprezenta jumătate din producție
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
atenționat brusc să arunc „răsfirat” apa din sticle pe iarba de pe pajiște, arsă de soare și chinuită de pașii pelerinilor, având deci mare nevoie de apă. Printre resturile rămase de la pelerini, remarc mai multe ziare tabloide italiene, spaniole și britanice, pătate de mâncare sau cu resturi de ceară pe ele. „Nine-year-old girl locked in basement and forced to use...”. Restul titlului nu l-am mai putut vedea, tabloidul The Sun, abandonat de pelerini, era rupt chiar pe jumătate. Semne din Europa
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
fiscale mobile. ... Articolul 35 Timbrele fiscale pentru plata taxelor judiciare trebuie să îndeplinească, cumulativ, următoarele condiții: a) să fie autentice; ... b) să fie în circulație; ... c) să nu poarte semnătură sau vreun alt semn de anulare; ... d) să nu fie pătate sau îndoite; e) să nu poarte ștersături, răzuiri sau urme de spălare; ... f) să fie întregi; ... g) să nu fi fost folosite. ... Articolul 36 (1) Președinții instanțelor judecătorești au obligația tinerii unei evidente riguroase a taxelor judiciare de timbru, prin
ORDIN nr. 2.214 din 5 decembrie 1997 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119911_a_121240]
-
flirteze. Când s-a îmbolnăvit, către sfârșit, a devenit hidoasă și era necesar să fie mințită în legătură cu înfățișarea ei. Își pierduse silueta și umbla în pantaloni de catifea reiată și o jachetă lăbărțată. Arăta ca un holtei bătrân, cu hainele pătate de băutură și tabac. Și totuși, petrecea zilnic câte o oră ca „să-și aranjeze fața“. Poate că aceasta este cea de pe urmă dintre plăcerile la care renunță o femeie. Nu, niciodată nu m-am gândit să mă căsătoresc. Prima
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
iubească... s-o ia de la capăt. Posedam în suficientă măsură instinctul gândurilor primejdioase, pentru a-l goni pe acesta din urmă. Într-adevăr, în timp ce-mi sprijineam spinarea de suprafața laconicului monument al lui „Mutulică“, încălzit de soare și pătat de licheni, îmi schițam un fel de program de supraviețuire. În linii mari, programul era următorul: nu încăpea nici o îndoială că, de acum înainte, va trebui să-mi închin tot restul vieții mele lui Hartley. (Am alungat rapid gândul că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
sprinten și curând m-am aflat printre copacii piperniciți, tufișurile de grozamă și îngrămădirile de stânci de lângă drum, deci în afara vederii panoramice de pe deal. Arșița persista, [i mi-am scos haina. Era muiată de nădușeală la subțiori și vopseaua îmi pătase cămașa. Am început să analizez o sumedenie de aspecte, unele foarte imediate, altele extrem de îndepărtate [i metafizice. În primul rând venea întrebarea pe care mi-o pusesem cu atâta întârziere, când apăsasem pe butonul soneriei. Fără îndoială, Hartley îi spusese
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
nu? De pildă bănește, sau... am o largă experiență a lumii, Hartley... oricum, a unei anumite lumi. Ce vrea să fie, ce studiază? Hartley scoase un suspin adânc, apoi își frecă obrajii cu mâinile-i roșii. Își scoase batista, cea pătată cu ruj de buze. Ochii i se umplură de lacrimi. — Hartley... draga mea... — A plecat, a fugit, e pierdut, nu știm unde e. N-am mai aflat nimic despre el de aproape doi ani. Ne-a părăsit. — O, Dumnezeule! Atât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
că am fost cauza involuntară a fericirii lui en deuxième noces. Asemenea sentimente nu-mi fac onoare; dar sunt foarte comune. Ședeam în sufrageria spațioasă și frumoasă din apartamentul lui Peregrine. Masa era acoperită cu o față de masă albă, foarte pătată cu vin, și arătând ca și cum nu mai fusese de multă vreme dezlipită de acolo. Perry își mutase în această încăpere divanul lui, și-și instalase chiar și un reșou electric (pe care preparasem curry), astfel încât îi lăsase Pamelei restul apartamentului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
îmbătăm iar... La revedere, Peregrine, îmi pare rău de Irlanda. — Ești beat criță. Dă-o naibii! Când ieșeam pe ușă, l-am auzit bombănind: „Așa de curat, afurisit de curat!“, în timp ce capul i se lăsa încet pe fața de masă pătată de vin. După ce am terminat de scris cele de mai sus, ajungând astfel cu jurnalul meu la zi, mi-am făcut valiza și am părăsit harababura din oribilul meu apartament londonez, în care nu m-a tras inima să mișc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
O țineam la depărtarea brațului întins, cuprinzându-i umărul cu o mână, în timp ce cu cealaltă mișcam lumânarea astfel încât să-i lumineze fața. Ochii îi erau adânc îngropați în straturi de riduri, pleoapele îi erau cafenii, ruginite, de parcă ar fi fost pătate, obrajii fleșcăiți și moi își pierduseră rotunjimea și aveau o culoare vag rozalie, poate din cauza pudrei aplicate în grabă. Părul scurt, cărunt, ondulat, era uscat și părea tocit, desigur în urma atâtor ani și ani de folosire a unor coafeze nepricepute
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
Și ce? Mă simțeam atât de pedepsit și de zăpăcit, încât am continuat stupid: — A zis că a adus câinele. — Ah... câinele... câinele... uitasem de el. Câteva lacrimi țâșniră din nou și porniră să-i alunece pe obrajii atât de pătați de plâns, încât ajunsese aproape de nerecunoscut, dar reuși să se stăpânească. Vai, vai... mi-ar fi plăcut mult să fiu acasă când a venit câinele... — Uite ce-i, Hartley, se pare că tu nu ești în stare să judeci toată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
o justiție implicită... Capul îmi căzuse pe masă, și curând m-a furat somnul. Când m-am deșteptat se luminase de ziuă. O lumină de zori cenușii, pentru că soarele încă nu răsărise, se răspândea în bucătărie, dând la iveală masa pătată de vin, farfuriile murdare, brânza fărâmată. Vântul se oprise și marea era liniștită. James se făcuse nevăzut. Am sărit în picioare și am început să-l strig, alergând afară, pe pajiște. Pe urmă am alergat la ușa din față, spre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
de închiriere sau de exploatare, în genere încheiate de sechestri-administratori vor fi revizuite de Oficiul de lichidare. Sînt nule de drept contractele de mai sus cari depășesc limitele actelor ce pot fi făcute de un administrator legal sau cari sînt pătate de fraudă sau dol. Actele de mai sus ce nu sînt pătate de fraudă sau dol vor fi reduse la limita admisă convențiunilor încheiate de administratorii legali. Decizia ministrului de finanțe dată în această privință va putea fi atacată cu
LEGE nr. 85 din 13 iunie 1923 pentru lichidarea bunurilor, drepturilor şi intereselor supusilor fosti inamici şi pentru încasarea creanţelor şi datoriilor lor faţă de supusii români. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130177_a_131506]
-
revizuite de Oficiul de lichidare. Sînt nule de drept contractele de mai sus cari depășesc limitele actelor ce pot fi făcute de un administrator legal sau cari sînt pătate de fraudă sau dol. Actele de mai sus ce nu sînt pătate de fraudă sau dol vor fi reduse la limita admisă convențiunilor încheiate de administratorii legali. Decizia ministrului de finanțe dată în această privință va putea fi atacată cu apel înaintea Curții de apel respective, conform legii de procedură civilă, în
LEGE nr. 85 din 13 iunie 1923 pentru lichidarea bunurilor, drepturilor şi intereselor supusilor fosti inamici şi pentru încasarea creanţelor şi datoriilor lor faţă de supusii români. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130177_a_131506]