24,467 matches
-
Acasa > Poezie > Imagini > SPLENDORI ȘI CLIPE Autor: Petru Jipa Publicat în: Ediția nr. 1959 din 12 mai 2016 Toate Articolele Autorului Tiran de felul său, el timpul mereu atrage anotimpul, prin uchiul meu pătrunde adesea opera și tinerețea. Vorbe armonioase în șirul de coloane ecoul respiră și adoarme, dar nu apare astăzi pe o scenă muzică rătăcită și eternă. Sfioasa muză se dezbracă cu sufletul pe o tarabă, se roagă-n sufletu-i curat
SPLENDORI ȘI CLIPE de PETRU JIPA în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382182_a_383511]
-
veste tregică străbate țara Și-n noapte se-aude durerea din plâns. Corupția din nou și-a înfipt gheara, În „clubul” în cate durerea s-a strâns. Vieți tinere se sting în miez de noapte, Căci în mijlocul lor moartea a pătruns. Dar cine-i vinovat de-aceaste fapte? Oare ne va da oare guvernul un răspuns? Tineri frumoși,cu inimă curată, Voi astăzi în cer,ca îngeri ați urcat, Dar pentru voi,o țară-îndurerată Blesteamă pe cei ce groapa v-au săpat
CORUPȚIA NE UCIDE COPIII de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382215_a_383544]
-
e una de fraternitate, înainte de alte probleme ivite din ceea ce include o colaborare pentru făptuirea spectacolului muzical. Sunt luate ca neînsemnate lacunele din activitățile de tipul celor pe care le făptuiește artistul și impresarul Aurel Moga, aceasta pentru că publicul nu pătrunde cu privirea mai departe de planul scenei unde e forfota și truda ce nu se vede! Dar Aurel Moga, atât ca făptuitor al actului artistic în calitate de interpret muzical, cât și ca impresar, este foarte atent la această oglindă crezută neesențială
AUREL MOGA. EVOLUŢII NERĂMASE SCURT FULGER de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382217_a_383546]
-
e și un spectacol al opulenței și carnavalului, o întrecere cinică în cheltuieli cu beneficiul de o parte și tristețea de alta). Ne-am împins mofturile caraghioase în tot, în schimb ne-am despiritualizat, înădușiți de managementul profitului fără scrupule, pătruns adânc și în muzică, unde tâlharul gust modern, ca o amară ironie, preface setea de cântec de altădată în ocean de muzică dezlănțuită ce ne îneacă după ce ne zăpăcește. Cât de alinător glăsuia cântec interpreta Mirela Voiculescu-Fugaru...! Ne topeam de
MIRELA VOICULESCU-FUGARU. GESTUL DORULUI ŞI IUBIRII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382231_a_383560]
-
Hristos, al trupului nostru devenit și trupul Lui sau al trupului Lui devenit și trupul nostru". Prin intimitatea și comuniunea aceasta desăvârșită cu El, noi trăim stările, simțirile și lucrările lui Iisus Hristos și El le trăiește pe ale noastre, pătrunse de ale Lui. "De acum nu mai trăiesc eu, ci Hristos trăiește în mine", a spus Sfantul Apostol Pavel (Galateni II, 20). Unirea deplină între Iisus Hristos și noi, realizată prin Sfânta Euharistie, este mărturia supremei iubiri a Lui față de
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE CARACTERUL COMUNITAR AL SFINTEI EUHARISTII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382137_a_383466]
-
1818 din 23 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului nuanță Eu nu te aș iubi olimpico te aș lăsa să fierbi în suc propiu până la epuizare ți aș privi apoi cuta oricărei forme atingându te cu genele palmelor înainte de a te pătrunde adânc până în măduva oaselor tale tăindu-ți răsuflarea oricărui cuvânt nerostit fără scop apoi aș desveli soarele dimineții și te aș lăsa acolo să privească tot cerul cum arzi culorile zilei fără să ți pese de norii ce trec și
NUANŢĂ de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382275_a_383604]
-
Ali-Bei, o curajoasă căpetenie otomană a organizat un „buluc” compus din ieniceri de elită „pentru al căror suflet bătălia era o plăcere”, si s-a avântat în fruntea lor asupra moldovenilor. Manevră albanezului turcit pare să reușească pe moment, ienicerii pătrunzând în rândurile moldovenilor. Lupta se transformă într-o încleștare cumplită. Cum orice bătălie are un moment critic, un punct de răscruce în care totul se poate răsturna, acesta este momentul maxim al luptei de la Podul înalt. Conștient de acest lucru
Să nu ne uităm istoria: 540 de ani de la Podul Înalt (10.01.1475) [Corola-blog/BlogPost/93080_a_94372]
-
și îl rugăm să ne permită să privim totul din apartamentul lui. Ne strînge în brațe pe rînd pe fiecare, strigînd apoi: “Libertate presei“. Jos își fac apariția din nou blindatele, de astă dată șapte. Este ora 12,45. Ele pătrund în mare viteză printre demonstranți. Aceștia aruncă în ele cu bucăți de lemn, cu pietre. Un uriaș val de “Huo“ se ridică deasupra pieței. Răsuflăm ușurați. Nici de astă dată nu s-au înregistrat victime. Blindatele dispar în timp ce lumea scandează
Prima atestare istorică a Revoluţiei: ziarul “Libertatea” [Corola-blog/BlogPost/93060_a_94352]
-
îndreaptă o coloană purtînd pancarta “Ceaușescu nu uita, a venit și vremea ta”. Într-o disciplină impresionantă manifestanții îi lasă să treacă scandînd’ “Vin muncitorii”. Întreg centrul răsună de urale. Ora 17, din nou tancuri. La 17.30 alte blindate pătrund în mare viteză, zdrobind zeci de oameni în fața sălii Dalles. Încep împușcăturile. “Asasinii, ucigașii”. Ora 17,45 se aprind torțe și luminări. Ora 17.50, trec alte tancuri. Alte victime. La scurt timp mulțimea ajunsă acum la circa 10.000
Prima atestare istorică a Revoluţiei: ziarul “Libertatea” [Corola-blog/BlogPost/93060_a_94352]
-
romanațene”. Pe când, Radu Gyr vine cu poemul denumit „Domnul de Rouă”, care este Reprodus după „Revista Fundațiilor Regale”, an II, nr. 2, februarie 1935, p. 308-313. În același context, Ștefan și Irina Goanță se prezintă cu o descriere fermecătoare, aceasta pătrunzând cu adevărat „În lumea fabuloasă a Domnului de Rouă”. În continuare, Andrei (Marcu) Pandrea, fiul celebrului scriitor Petre Pandrea, își întitulează cartea biografică a tatălui său cu titlu „Petre Pandrea - martor de veac”, apărută în 2008 la editura Eminescu, București
„Domnul de Rouă” – o nouă revistă în cultura naţională română [Corola-blog/BlogPost/93133_a_94425]
-
forme de viață rurală din România, tradițiile satelor românești, vor impulsiona spiritualitatea Europei Occidentale în așa fel, încât unul de acolo să nu mai fugă până în India sau până în Nepal în căutarea sacralității, găsind-o la noi. Faptul că sacralitatea pătrunde zilnic în profan în satele din România va fi, cred, perceput și de frații noștri din Vest. Este tragic că sașii au părăsit această țară și au ajuns acolo unde au ajuns. Ei ar fi putut fi o punte între
„TIN LA ACEASTA TARA SI STIU CA DUMNEZEU MA VREA AICI. AICI MA CUNOASTE DUMNEZEU DUPA NUME” [Corola-blog/BlogPost/93118_a_94410]
-
în jumătăți de versuri?/ Mi-ai fi cealaltă jumătate?»” Împinsă neașteptat de brutal în caruselul unor situații și trăiri cumplite, scriitoarea și-a convertit stările sufletești în poezie, devenită leac al supraviețuirii, stimulându-i efortul de a înțelege sensurile de nepătruns ale existenței noastre, pendulând între zvârcolire neputincioasă și cugetare meditativă, între nostalgia trecutului luminos și pustiirea prezentului nebulos, între asumarea responsabilă a continuității și temerile incertitudinilor care îi hărțuiesc singurătatea. Cine a parcurs acest iad al despărțirii fără întoarcere înțelege
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93258_a_94550]
-
fost legiferată ca Ziua Națională a Culturii Romăne. Evenimentul cu conotație culturală, educativă, social-civică patriotică, a pornit de la dezideratul (și istoria a confirmat acest fapt), că viața socială nu se creează de la sine, este nevoie ca educația și cultura să pătrundă în toate nivelurile și păturile sociale. Societatea nu se armonizează prin menținerea tradițiilor. Dualismul între tradiție și civilizație este benefic, dacă nu se fac excese. Educația spirituală prin cultură ne conduce spre civilizație. Civilizația ne ferește de foame, boli, ne
COMEMORARE 97 de ani de la revenirea Bucovinei la Patria mamă- România la Palatul Mogoşoaia, 27.XI.2015, ora 11:00 [Corola-blog/BlogPost/93234_a_94526]
-
Focul se urcă îndată până la tavanul scenei. Eu scosei două coriste de pe scenă, cari încremeniseră de spaimă, și văzui pe câțiva lucrători sărind de sus prin flacări pe scenă și unul [î]și frânse un picior. În acel moment focul pătrunse cortina și flacăra, dusă de curent, ieși în teatru, ajungând până la loje. Fugii în stradă și întâlnii pe directorul Jauner. Ajungând în fața teatrului, se părea că publicul a ieșit deja și, nemaivăzând pe nimeni ieșind, credeam că toți au scăpat
Un reportaj ocazional: Eminescu descrie incendiul unui faimos teatru din Viena [Corola-blog/BlogPost/93225_a_94517]
-
în patrimoniul spiritualității și creativității românești, de o însemnătate majoră sunt relațiile epistolare pe care le-a întreținut, de-a lungul timpului, cu contemporanii săi, atât din România, cât și din alte țări ale lumii. Dacă acum avem posibilitatea să pătrundem în spațiul intim al corespondenței lui Mircea Eliade, aceasta o datorăm pasiunii, competenței și strădaniei eminentului său exeget Mircea Handoca. Primul volum al impunătoarei ediții , alcătuit și comentat de Mircea Handoca, a apărut în 1993, cuprinzând epistolele primite de la diverse
Mircea Eliade și corespondenții săi by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8217_a_9542]
-
mor.". Și iată o dimineață proaspătă transformată, parcă pe nesimțite, în după-amiaza grea și "nerușinată" a unui faun: "Pe buze diminețile îți lasă/ Ciorchini de rouă proaspeți și rotunzi/ Ca să le rupi pojghița de mătasă/ Și-n carnea străvezie să pătrunzi.// Adolescent cu ochii puri și-adânci,/ Sfâșii amiaza și strivești șopârle./ Fagurii zilei coapte îi mănânci./ În față vântul fluturii ți-azvârle.// Flori tinere te-opresc, cu sânii plini,/ Să le săruți nerușinat pe pulpe/ Când pocăit și moale, printre
Dimineața unui faun by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8234_a_9559]
-
buburuze,/ Și greieri în pahare, și lăcuste.../ Roua s-o bem din florile înguste/ Și să uităm poemele ursuze.// Hai, Puck. De-acum e seară și-i departe/ Pân' la culcușul moale dintre file./ Să sărutăm miresmele fragile/ Și să pătrundem, obosiți, în carte." Acestea fiind excepțiile, e limpede că de foarte devreme poetul iese din cărțile altora pentru ca, găsindu-și lumea artistică proprie, să intre complet în ea. Căutând dimineața faunului, adolescența, începuturile timide și ezitante dinaintea debutului, vom găsi
Dimineața unui faun by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8234_a_9559]
-
țară fantomatică, pseudonim al solitudinii, "o țară îndepărtată, / unde bate lumina ochilor tăi / prin ușa întredeschisă în spatele căreia stau singur, / nufăr îngenuncheat într-o stană de piatră" (Poemul de dragoste ). E un teatru de umbre a căror metacorporalitate se lasă pătrunsă de anxietăți, se umanizează: "umbra-mi se chinuia să zîmbească / își frămînta mîinile / ascundea neîndemînatecă în mînecă așii / eu mă gîndeam / că poate-i doar un biet înger părăsit de ai săi / solemn călător ce-și prenumără pașii / prin magazii
Patria în variante by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8235_a_9560]
-
de a păstra un statu quo care să le permită prezervarea unor privilegii sau din disperarea de a nu se putea adapta ritmului prea accelerat al schimbărilor. În România de azi, prin spirit conservator se înțelege, în general, un om pătruns de idei naționaliste, practicant religios, bun familist, cititor de clasici, obișnuit al sălilor de concerte, insensibil, ba chiar ostil la zgomotul lumii contemporane. Prin extensie, conservator devine egal cu retrograd, inclusiv nostalgicii vechiului sistem comunist ajungând, în vremea din urmă
Tradiție și moderație by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8237_a_9562]
-
interval, un jurnal al legăturilor familiale, un jurnal al lecturilor, un jurnal al creației. Toate coabitează în cuprinsul unui text care este întâi de toate un document sufletesc și intelectual, dar și unul istoric, măcar prin reverberare. Evenimentele amintitei epoci pătrund în jurnal fie și numai pentru a explica o anumită stare de spirit a autorului, o trăire afectivă. Imaginea anilor de apogeu grotesc al ceaușismului se alcătuiește în jurnalul lui Radu Ciobanu din numeroasele trimiteri la aspectele vieții curente. Sunt
Un jurnal din "Epoca de Aur" by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/8243_a_9568]
-
Antisemitismul de orice soi și de orice intensitate îi provoacă un dezgust fără margini, după cum o dovedesc zeci de fraze ale cărții. Dar interesul uman e mai puternic, izbutind să domine și să depășească reacția instinctivă, iar dorința de a pătrunde în miezul lucrurilor îl determină să accepte aparentul compromis ideologic, să-și asume aparenta pasivitate, condamnabilă după părerea unora. Cert este că naratorul nu e capabil de o ură care l-ar coborî la nivelul celor care îi urăsc pe
Omenescul și literatura by Virgil Duda () [Corola-journal/Journalistic/8242_a_9567]
-
Vacanțele tale vor fi paradisiace dacă...") cred că ne-am putea întoarce la operă prin biografia scriitorilor. Cunoscând omul, am fi curioși să-i cunoaștem și scrierile. S-ar putea, desigur, să mă înșel, pentru că logica spune altceva: doresc să pătrund în viața unui scriitor abia după ce l-am citit. Poate, însă, că merită și această ultimă încercare, înainte de a vedea cum o întreagă civilizație se prăbușește sub praful năclăit al indiferenței, nesimțirii și bășcăliei. Ca unul fascinat, de când mă știu
De ce nu se scriu biografii ale scriitorilor români? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8277_a_9602]
-
închipuirii tale preacurate". Sunt cuvintele pe care purtătorul de cuvânt al gazetarului de la Bilete de papagal le rostește de fiecare dată "cu vocea lui guturală", atunci când începe să scrie. Din rugăciunile lui David "De unul singur n-am să scap, - pătruns de ape-n străadânc, m-afund întru noroi adânc, șuvoiu-mi trece peste cap; pre Domnul Dumnezeu atâtu-L tot strig, că mi se uscă gâtul" ... (din Psalmul 68, din Cartea psalmilor/ pre stihuri retocmită, acum, de Șerban Foarță) Ia, Dumnezeule, aminte
Tu și eu by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/8278_a_9603]
-
fi putut artiștii să rămînă reci și nesimțitori în fața misterului împreunării sau măcar în fața promisiunii acestuia. Răspunsul este foarte simplu: n-ar fi putut! Mai pe șest, mai pe față, ei au trudit din greu, de-a lungul timpului, să pătrundă în tainele nudului, în semnificația atitudinilor, în limbajul gesturilor și în chemarea surdă a privirilor (pentru că la chemarea explicită a modelelor au fost prezenți întotdeauna cu mult simț de răspundere, adică fără ezitări și fără ambiguități). O lucrare precum Originea
Artistul și fantasmele sale erotice (o scurtă divagație estivală) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8272_a_9597]
-
virginitatea intactă, și, Doamne!, oricine a putut constata că asta nu s-a întâmplat din voia ei." (p. 7). Deși reperele obiective și trimiterile biografice nu lipsesc, acestea se transformă în pretexte pentru a focaliza consecințele capacității acesteia de a pătrunde în tablourile semnate de Whistler, prietenul lui Oscar Wilde: "Avu senzația vagă și liniștitoare - cum i se va întâmpla, de altfel, foarte des, în celelalte mari orașe unde căsătoriile ei aveau să o poarte, în fața pânzelor lui Whistler - că putea
Existența ca amnezie sau neînțelegere by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/8269_a_9594]