1,794 matches
-
sociologiei �n societate, dar economia ?tiin?ei ne ofer? un cadru util de analiz? pentru a vedea ce se �nt�mpl? c�nd sociologia �nso?e?te o societate (de exemplu, cea american? sau cea a Europei occidentale) prin rezultate palpabile � dup? analize privind condi?iile cercet?rîi propriu-zise, competen?a echipelor de cercetare, dup? analize privind mijloacele, resursele, obiectivele, priorit??ile identificate, finan??rile, rezultatele cercet?rilor etc. Sociologia exploreaz?, cerceteaz? pentru a diagnostica ?i a prevedea (sociologia nu s-
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
primejdios". Jocuri de priviri, vorbe îndrăznețe temperate îndată de vreo glumă năzdrăvană, o cascadă de râsete, o apropiere neobservată a trupurilor, a răsuflărilor... baronul și tovarășa sa nu părăsesc această zonă nedefinită, nebuloasă, ambiguă a flirtului. Însă încet-încet, dorința devine palpabilă, tangibilă. Se degajă din cuvintele lor ca un abur de senzualitate. Pe nesimțite, femeia alunecă de la reținere la cochetărie, de la pudoare la necuviință, de la virtute la păcat. Fără s-o știe măcar, se lasă în voia lucrurilor, se abandonează lor
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
membri ai vechii societăți literare: I. Ianov, N. Negri, Th. și Gh. Aslan, Iorgu Gane, N. Scheleti, Dr. Max și că era patronată de el... După atâtea încercări disperate de a afla când a fost fondată Junimea - fără un rezultat palpabil - ar fi bine să tragem cu ochiul prin titlurile prelegerilor populare. Printre titlurile înscrie găsim: Înrâurirea Revoluției franceze asupra ideilor moderne, Tragedia antică și modernă, Religiunea în popor, Despre sunete și culori sau despre minte și inimă. Iată un al
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
bolborosit ceva acolo, la întâmplare, numai ca să închidă gura curioșilor (III, p. 79-80). În momentul de față, se impune un nou etalon temporal, căci prezentul e o afacere mult mai sigură decât viitorul (III, p. 79) de când oamenii preferă lucruri palpabile, nu himere : Dacă în trecut gloria, puterea și bogăția orașului se întemeiau pe nisipurile mișcătoare ale viitorului, azi ele sunt ancorate în pământul ferm al prezentului (III, p. 80). Delphi a revenit la vechea sa bunăstare, clădită acum pe alte
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
pentru copii.” A. S. Makarenko 112. „Cartea are calitatea - de neînlocuit - de a fi cel mai stimulator instrument de informare pentru gândirea omenească.” Mircea Malița 113. „Cartea dezvoltă răspunderea personală, cartea dă acele mari satisfacții pe care le dă munca, realizarea palpabilă, acțiunea dusă până la sfârșit.” Mircea Malița 114. „Un cititor serios nu va crede nici pe scriitorul care înfățișează totul în roz, dar nici pe acela care întunecă totul.” Dumitru Micu 115. „Orice carte vie implică o meditație și cu atât
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
pentru o mare parte a opiniei publice atuuri în favoarea tinerelor partide socialiste și a "patriei proletarilor" pe care propaganda Kominternu-lui o ridică în slăvi. Mulți dintre cei care s-au dus în URSS pentru a-și confrunta speranțele cu realitățile palpabile ale "construirii socialismului" s-au întors, cînd nu s-au lăsat păcăliți de punerea în scenă sau orbiți de convingeri de nezdruncinat, decepționați și uneori revoltați de imaginea revoluției "confiscate". Unii ca André Gide, Georg Friedmann și mulți alții o
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
germane" confiscate, în principal cîmpurile petrolifere. Pentru prima oară după zece ani, în iulie 1955, șefii de guverne ale celor patru mari puteri se întîlnesc la Geneva. Această conferință la vîrf, nu va duce în mod concret la niște rezultate palpabile, în primul rînd nu se reușește găsirea unei soluții de înțelegere asupra problemei unei eventuale reunificări a Germaniei, occidentalii cerînd pentru aceasta alegeri libere și dreptul de aderare la NATO, sovieticii, pretinzînd la rîndul lor un pact de securitate generală
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
de pe malurile Bahluiului sunt "condamnați" la un asemenea privilegiu, dar media culturală, determinată de gradul cunoașterii, ne demonstrează că așa stau lucrurile, că în adevăr se poate vorbi de perceperea revelației care permite saltul la cunoașterea lăuntricului. Pornind de la aspectele palpabile, ieșeanul nu a rezistat și nu rezistă (din nefericire prezentul înregistrează o diluare a acestui tip de rezistență, fenomen pe care îl dorim cât mai repede trecător) de a colinda la rând librăriile, bibliotecile, muzeele, teatrele, sălile de concerte, monumentele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
urban într-o relație a idealului cu realul, a trecutului cu actualul nu-i tot o pasiune? Chiar cu riscul de a fi ușor subiectiv și de a sesiza acel ceva puțin melancolic, puțin distructiv rupând cam abrupt sublimul de palpabil, și poate puțin tragic. Diferența rezultată, ducându-ne la un exemplu celebru, ar fi ca ruptura dintre Don Quijote și Sancho, unul implacabil care urmărește înfuriat mirajul și celălalt prea cinic ca să nu cadă în lipsa de compasiune. Bineînțeles că nici unul nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
spune că seninătatea și plăcerea sufletească pot fi provocate de un ceva, de acel ceva care reprezintă o stare, un spirit, o dimensiune ce face parte din mister. Când liniștea se așterne, omul interior percepe prezența acelui ceva, strecurat dincolo de palpabil. Palpabilul poate fi și o colecție de artă, dar nu atât colecția în sine cât starea creată de aceasta este importantă, pentru că taina, misterul, vibrațiile pe care le descoperim în intimitatea sufletului duc la armonie, la spiritul de iubire în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
că seninătatea și plăcerea sufletească pot fi provocate de un ceva, de acel ceva care reprezintă o stare, un spirit, o dimensiune ce face parte din mister. Când liniștea se așterne, omul interior percepe prezența acelui ceva, strecurat dincolo de palpabil. Palpabilul poate fi și o colecție de artă, dar nu atât colecția în sine cât starea creată de aceasta este importantă, pentru că taina, misterul, vibrațiile pe care le descoperim în intimitatea sufletului duc la armonie, la spiritul de iubire în vie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
în râuri ancestrale care curg la nesfârșit. 92 Poezia se împotrivește explicațiilor? Dacă ne gândim, de pildă, la Vasile Voiculescu cu Ultimele sonete "misterul" acestor remarcabile versuri nu poate fi pătruns decât prin acceptarea ideii că iubirea în stările ei palpabile i-a fost poetului, în ultimii ani de viață, o alinare, o potolire a sentimentului pasional înainte de a lua drumul odihnei veșnice. Lirica senectuții lui e un fel de elegie imprevizibilă și strălucitoare care a făcut ca melancolia să capete
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
în operele grecilor antici? Oare are precedente Bunavestire a Îngerului în fața Mariei? Are precedente Întruparea Cuvântului promis și mărturisit prin profeții și minuni? Are precedente existența istorică, total istorică (deci, nu un mit) al lui Cristos ca Om adevărat, vizibil, palpabil și adevărat Dumnezeu (deci nu așa cum, în anumite mituri, elementul uman este absorbit de divin și dispare în el), ci Om adevărat și cu atât mai puțin nu un dumnezeu, unul între mulți zei și zeițe, ci Fiul lui Dumnezeu
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
trebuie sa devină parte integrantă a existenței noastre, un adevărat mod de viață care să ne lumineze sufletul și să ne facă mai buni și mai... omenoși. El va înceta să fie un mister inexorabil și va deveni o realitate palpabilă numai iubind plaiul natal, căci . Pe drept cuvânt poetul nepereche Mihai Eminescu afirma în "Odin și poetul": "În seninul/ În liniștea adâncă sufletească/ Acolo vei găsi adevărata/ Unica frumusețe...", " Nu există ceva mai presus de tată și de mamă printre
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
întregii activități. Parcă o văd aievea în fața mea: simt că este aici, lângă mine, și pot vorbi cu ea așa cum o pot face cu orice ființă vie căreia m-aș adresa. De ce oare o simt atât de aproape, atât de palpabilă, ca și cum i-aș putea atinge conturul din creștet până-n tălpi? Uneori cred că sunt înzestrat cu puteri paranormale, asemenea unui medium care poate vedea în mod distinct, clar, ceea ce altora le este imposibil. De-a lungul celor peste șaptezeci de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
foarte frumos. Acum odihniți-vă. Familia Butu a urmărit cu sufletul la gură concertul nostru religios improvizat și spontan -, trăind vizibil o stare de catharsis, de purificare lăuntrică și înălțare sufletească. Erau profund mișcați, lacrimile de pe obrajii lor constituiau dovada palpabilă a emoțiilor intense în fața demersului nostru artistico-religios. Transpuși în focul creației interpretative cu substrat teologic, n-am sesizat faptul că monstruoasa creatură metalică, pe nările căreia țâșneau ciclic jeturi cu aburi clocotitori și cenușă incandescentă, își potolise oarecum elanul maratonist
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
vorbea cu atâta căldură și dăruire sufletească, interpreta diferențiat și cu aplomb fiecare personaj din cele prezentate, folosindu-se de un întreg arsenal actoricesc: variații de ton, mimică, gestică, de așa manieră încât ne convingea de existența reală, concretă și palpabilă a tot ceea ce reprezenta conținutul fiecărei pilde, pericope sau parabole pe care ne-o relata. Ne aflam sub vraja cuceritoare a unui narator peste care coborâse, ca o mană cerească binefăcătoare, harul divin. Eram în transă. Eram teleportați fără voia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
un rânjet de satisfacție senilă, greu mascată. Conștient de faptul că până la urmă și el va fi îmbrăcat într-un "costum" solid și rigid ca acesta pe care stătea, voia să-și demonstreze bărbăția și imperturbabilitatea în fața dovezilor tot mai palpabile care-i semnalau capătul traseului. Spațiul din bordei era prea mic pentru a manevra sicriul în interiorul lui, așa că babica a fost scoasă afară și pusă în copârșeul așezat pe două taburete. Însă ceva nu era în regulă. Moartei nu i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
voinicească a "rinocerului" ionescian, călcând bățos pe miriștea țepoasă, urmat, la o distanță respectuoasă, de anonimul delegat al primăriei aflate încă în stadiul de proiect. Și erau 20. Douăzeci de asemenea exemplare cu recognoscibile ascendențe arboricole, cu sau fără atavisme palpabile în partea inferioară a corpului. Aceste gorile, urangutani sau cimpanzei aveau la dispoziția lor câini-lupi, pregătiți special, dresați să ia urma deportaților care s-ar fi încumetat să evadeze. Ei bine, în asemenea circumstanțe și în fața unei invitații atât de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
a Tatălui nostru Ceresc... Doamne ferește! (Apud von Loon) Desigur, "bagheta" meșterului Tiron era oarecum supradimensionată față de "colega" ei din mâna dirijorului, iar materia primă folosită nu erau nici sunetele și nici cuvintele poetice cu transplanturi matematice superioare, ci materia grosieră, palpabilă, pe care grecul Leucip a micșorat-o până la dimensiunea microscopică și pe care, neavând altă treabă, a denumit-o, așa, cu un cuvânt aiurea: atom. Da. Domnul Tiron era un maestru în mânuirea "baghetei" pentru aranjarea, deplasarea și fixarea paielor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
referiți anume la ceea ce s-ar numi scrisul, literatura ca memorie și experiență. Mă surprind a constata în tot mai multe ocazii (și... texte) că literatura pe care o scriu (indiferent de genul în care "mi se întâmplă" ea) este, "palpabilă", nutrită de experiență și memorie, astea în imanentă capilaritate și compatibilitate cu senzația vitalității (și esteticii) pe care mi le oferă prezentul, contemporaneitatea. Or, chiar prefer, discret (față de mine însumi!) o atare modalitate de scriere, experiența și mnemonica presupunând, firește
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
urâtul, prezentul, dar mai ales viitorul toate ar dori să fie exact propriile lor... contrarii. Sau, parțial contrariate de ele însele. De aici propulsia spre alogic, dar mai artistic, întru paradoxal, dar mai limpede ca intenție-ideație-subiect, întru absurd, dar mai palpabil ca existență cotidiană, întru suprarealism, aici el însuși îndreptățindu-se ca ceva ce dă sens și... contrasens artei zilelor noastre, în general. Iar, alteori, se întâmplă că "metoda" mea încearcă să o prindă, să o definească cititorul competent, precum în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
prisma mediei electronice actuale. Mă fascina ușurința cu care se puteau produce colaje, mici filme video, poezii citite de autor la microfon și apoi aproape instantaneu, creația era difuzată pe net. Azi, acest grup număra 650 de membri, un produs palpabil este "Revista grupului 7" care apare lunar. Revista acoperă o tematică variabil, propusă lună de lună, dar las frâiele libere imaginației și pasiunilor participanților. Sunt foarte mulțumit de calitatea materialelor și prezentarea grafică la care am ajuns după 2 ani
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
autorii. În orice caz, vreau să spun că am fost impresionat astă-toamnă când am făcut călătoria la Paris. La Centrul Cultural Român, francezii nu erau foarte încântați de poezia românească, de climatul creator din România. Dovezile vor fi în curând palpabile, în sensul că va apărea în Franța o antologie de poezie românească comandă a Statului Francez, antologie realizată de colegul meu de generație și un foarte bun prieten Gheorghe Astaloș. De asemenea, un important intelectual și poet francez actual, Michel
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
se manifestă la nivelul fiecărui element, al fiecărui atom ce se găsește în Univers! - (nerăbdător) Dezvoltă! - Noi suntem obișnuiți cu lumea materială; pe aceasta o percepem și o înțelegem prin cele cinci simțuri cu care am fost dotați. Pentru că este palpabilă, are contur, culoare, miros, greutate... Dar dincolo de ceea ce percepem noi, oare nu mai există nimic? - Păi, ce-ai mai vrea tu să fie?! - Dar energia Kundalini? Dar vibrațiile răcoroase pe le-ai simțit și tu în palmă? - Știu și eu
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]