1,981 matches
-
105-108; Sorin Titel, Confesiunile unui pictor scriitor, RL, 1983, 40; Aurel Martin, „Prima oră a dimineții”, „Viața militară”, 1984, 1; Melania Livadă, „Pictor de duminică”, LCF, 1984, 14; H. Zalis, „Pictor de duminică”, „Scânteia tineretului”, 1984, 10 839; Ghițulescu, O panoramă, 309-310; Emil Manu, Destinul literar al zilei de 9 Mai, RL, 1985, 19; Eugenia Tudor-Anton, O carte despre război și pace, VR, 1985, 5; Fănuș Neagu, A doua carte cu prieteni, București, 1985, 245-249; Ion Butnaru, „Reporterul este cronicarul epocii
VINTILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290580_a_291909]
-
Const. M. Răduleț, „Tentația limitei și limita tentației”, ECH, 1997, 7-9; Marion Schuller, „Tentația limitei și limita tentației”, ECH, 1997, 7-9; Diana Adamek, Glose la mitul faustic, ST, 1998, 10; Clujeni ai secolului 20. Dicționar esențial, Cluj-Napoca, 2000, 337-338; Petraș, Panorama, 647; Andrada Fătu Tutoveanu, „Aspecte ale comparatismului românesc”, „Studii literare”, 2002-2003, 5; Mircea Popa, „Aspecte ale comparatismului românesc”, „Adevărul de Cluj”, 2003, 6; Corin Braga, Reconstrucția teoretică a comparatismului, ST, 2003, 6. L. Cr.
VOIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290621_a_291950]
-
RL, 1983, 15; Val Condurache, „Despre Caragiale”, CL, 1983, 4; Ileana Berlogea, „Despre Caragiale”, „Revue roumaine d’histoire de l’art”, 1983; Mircea Ghițulescu, „Despre Caragiale”, TTR, 1985, 11-12; Ștefan Găitănaru, Mirajul teoriei, LCF, 1988, 5; Constantin Cubleșan, Textul și panorama, ST, 1988, 12; Piru, Critici, 260-263; Mircea Morariu, „Mircea Eliade. Spectacolul magic”, F, 1991, 3; Mircea Morariu, O carte și despre teatru: „Accente”, F, 1991, 10; Elisabeta Lăsconi, Accente diverse și incitante, CC, 1992, 3-4; Mircea Morariu, „Marin Sorescu sau
VODA CAPUSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290618_a_291947]
-
literaturile străine. Păreri asupra literaturii contemporane”, „Dintr-un balcon”, „Din mișcarea intelectuală de la noi și în străinătate”, prin conferințele V.n., inaugurate în 1909 și prezentate rezumativ în revistă, ajung să fie receptați, puși în discuție și antrenați într-o largă panoramă a liricii noi precursori ai curentului (Charles Baudelaire), simboliștii francezi (Paul Verlaine, Arthur Rimbaud, Stéphane Mallarmé, Jean Moréas, Gustave Kahn, Francis Viellé-Griffin, Henri de Régnier), belgieni (Maurice Maeterlinck, Georges Rodenbach, Émile Verhaeren), maghiari (Ady Endre, S. Kémeny). Ovid Densusianu consacră
VIEAŢA NOUA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290552_a_291881]
-
Cinema Splendid”, ST, 1978, 8; Elena Tacciu, Un bildungsroman, RL, 1981, 10; H. Zalis, Planurile cinematografice ale memoriei, CNT, 1981, 19; Iorgulescu, Critică, 141-144; Brădățeanu, Istoria, III, 235-237; Cocora, Privitor, II, 113-115; Diaconescu, Dramaturgi, 230-233; Faifer, Dramaturgia, 146-148; Ghițulescu, O panoramă, 292-295; Mihai Vasiliu, Al. Voitin -70, RL, 1985, 32; Ionuț Niculescu, Al. Voitin, un dramaturg al proceselor deschise, T, 1986, 10; Miruna Ionescu, „Dezbateri dramatice”, SLAST, 1987, 6; Romulus Diaconescu, „Dezbateri dramatice”, RL, 1987, 38; Ileana Berlogea, „Oameni care tac
VOITIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290636_a_291965]
-
Povestirea. Destinul unei structuri epice”, AST, 1973, 7; Tomuș, Răsfrângeri, 111-116; Mircea Iorgulescu, Trei decenii de roman românesc, RL, 1974, 40; Liviu Petrescu, Condiția romanului, TR, 1974, 40; Nicolae Manolescu, Proza contemporană în antologie, RL, 1974, 47; Const. Ciopraga, O panoramă a romanului, CL, 1974, 11; Noemi Bomher, „Povestirea. Destinul unei structuri epice”, AUI, 1974; Ciobanu, Critica, 221-225; Felea, Secțiuni, 357-362; Zaharia Sângeorzan, Ion Vlad, preeminența teoreticianului, CRC, 1975, 4; Roxana Sorescu, O panoramă a romanului românesc contemporan, VR, 1975, 1
VLAD-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290599_a_291928]
-
antologie, RL, 1974, 47; Const. Ciopraga, O panoramă a romanului, CL, 1974, 11; Noemi Bomher, „Povestirea. Destinul unei structuri epice”, AUI, 1974; Ciobanu, Critica, 221-225; Felea, Secțiuni, 357-362; Zaharia Sângeorzan, Ion Vlad, preeminența teoreticianului, CRC, 1975, 4; Roxana Sorescu, O panoramă a romanului românesc contemporan, VR, 1975, 1; Șerban Stati, Panorama de la prose roumaine contemporaine, REVR, 1975, 2; Const. Ciopraga, Vue panoramique de la littérature roumaine contemporaine, CREL, 1975, 3; Mihai Dinu Gheorghiu, Tipologia romanului românesc contemporan, AFT, 1975, 11; Ardeleanu, Opinii
VLAD-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290599_a_291928]
-
CL, 1974, 11; Noemi Bomher, „Povestirea. Destinul unei structuri epice”, AUI, 1974; Ciobanu, Critica, 221-225; Felea, Secțiuni, 357-362; Zaharia Sângeorzan, Ion Vlad, preeminența teoreticianului, CRC, 1975, 4; Roxana Sorescu, O panoramă a romanului românesc contemporan, VR, 1975, 1; Șerban Stati, Panorama de la prose roumaine contemporaine, REVR, 1975, 2; Const. Ciopraga, Vue panoramique de la littérature roumaine contemporaine, CREL, 1975, 3; Mihai Dinu Gheorghiu, Tipologia romanului românesc contemporan, AFT, 1975, 11; Ardeleanu, Opinii, 169-173; Culcer, Citind, 75-79; Iorgulescu, Al doilea rond, 125-131; Liviu
VLAD-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290599_a_291928]
-
sunt avute în vedere literatura de imaginație, memorialistica și portretistica. O secțiune specială reconstituie ultimul mare roman al criticului, Mălurenii, rămas în manuscris. Transformat în pasiune, interesul cercetătoarei se prelungește în urmărirea destinului acestuia în epocă și postumitate într-o panoramă intitulată Confruntări în critica deceniilor IV-VII. E. Lovinescu și posteritatea lui critică (1975), care opune în mod provocator direcția și lecția ilustrului precursor atât criticii sociologist-dogmatice din anii ’50, cât și noii generații „antierudite” din anii ’60. „Obsesia noastră este
VRANCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290650_a_291979]
-
Dumitru Micu, Sensul unei acțiuni critice, CNT, 1975, 32; Nicolae Manolescu, Necesitatea criticii și critica necesară, RL, 1975, 34; Liviu Leonte, Posteritatea lui Lovinescu, CRC, 1975, 36; Gheorghe Grigurcu, „Confruntări în critica deceniilor IV-VII”, F, 1975, 9; Marcel Pop-Corniș, O panoramă a disputelor criticii postbelice, O, 1975, 46; Negoițescu, Engrame, 193-194; Virgil Nemoianu, „Confruntări în critica deceniilor IV-VII”. Lovinescu și critica de azi, ST, 1976, 10; Negoițescu, Analize, 251-255; Șerban Cioculescu, „Între Aristarc și bietul Ioanide”, FLC, 1978, 44; Mircea Iorgulescu
VRANCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290650_a_291979]
-
Pe marginea unei cărți despre George Călinescu, F, 1997, 10, 11; Micu, Scurtă ist., IV, 105-106; Dorin Tudoran, Primatul adevărului, RL, 1998, 15; Constantin Coroiu, Ceasul beznelor încălecate, ALA, 2001, 555; Monica Lovinescu, La apa Vavilonului, II, 2001, 74-77; Petraș, Panorama, 648-649; Dicț. scriit. rom., IV, 814-815; Monica Lovinescu, Diagonale, București, 2002, 64-67; Manolescu, Enciclopedia, 719. F. M., M. I.
VRANCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290650_a_291979]
-
Gr. Oprișan, A. Vlahuță. Omul, București, 1937; Grigore Scorpan, Elemente eminesciene în poezia lui A. Vlahuță, Iași, 1937; Gh. Vrabie, Bârladul cultural, pref. Nicolae Petrașcu, București, 1938, 142-167; Paul Bujor, Amintiri de A. Vlahuță și I. L. Caragiale, București, 1938; Munteano, Panorama, 123-126; G. Dimitriu, Poetul A. Vlahuță, Focșani, 1939; Ion Negoescu, Începuturile culturale și literare ale lui Al. Vlahuță la Târgoviște, Târgoviște, 1940; Călinescu, Ist. lit. (1941), 490-495, Ist. lit. (1982), 555-561; Gala Galaction, Vlahuță, București, 1944; Silvian Iosifescu, Alexandru Vlahuță
VLAHUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290607_a_291936]
-
are un ușor voal care îi dă o anumită căldură, pretându se foarte bine în cazul lui Rembrandt (Fig. 29) la redarea atât a atmosferei misterioase de tip baroc, cât și a plein-air-ului. În lucrarea intitulată „Grup de copaci cu panoramă” observăm cât de bine speculează artistul artificiile materiale ale tehnicii, reușind cu ajutorul câtorva semne să ne figureze coroana copacilor, trunchiul, iarba, pământul. Prin inciziile mai adânci sau mai înalte, „bărbile” rezultate adună cerneala în jurul lor formând o linie „cețoasă” (Fig
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
echipamente de bază; echipamente specializate. Echipamente de bază sunt considerate următoarele: drumurile de acces sunt destinate circulației ocazionale a autoturismelor, dirijării vizitatorilor spre zonele de interes, itinerariile fiind astfel alese încât să se ajungă în apropierea principalelor puncte de atracție (panorame, vestigii, exemplare vegetale valoroase etc.). Traseele care se marchează cu indicatoare, pentru a asigura siguranța circulației și a permite revenirea la punctul de plecare, asigurându-se pe unele segmente locuri pentru depășire și pentru parcare temporară. potecile vor face legătura
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
crești sub această religie”. Orientalii sunt mult mai puțin dezvoltați din punct de vedere: economic, politic, cultural și juridic, iar regimurile totalitariste, ideile preconcepute și întârzierea globalizării se pare că le conferă un vădit handicap social și economic. După descrierea panoramei sociale orientale și extrem orientale, acum vom urmări simbolistica actului sexual, acesta fiind de altfel prezentat în câteva ipostaze în paginile de mai sus, dar într-un sens negativ pentru orientali. Într-un mod pur rațional, un sistem dezvoltat (coerent
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
chestiunea drepturilor lor a căpătat o importanță notabilă pentru state, mai ales În cadrul organizațiilor internaționale. Dezvoltarea de instrumente juridice menite să le protejeze a făcut deja obiectul unei literaturi considerabile. ν Acest articol nu are pretenția de a prezenta o panoramă juridică a subiectului ă ea poate fi găsită cu ușurință În alte părți ă, ci dorește să situeze mai curând aceste drepturi În raport cu chestiunea relațiilor Între culturi diferite Într-un anumit spațiu și la un moment dat. Dificultatea definirii Definirea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
stilistică ludică sau provocatoare. O altă trăsătură esențială a argoului este efemeritatea. De aceea, pentru argou creativitatea este o necesitate. La nivel fonetic, creativitatea se relevă prin particularități fonetice ale pronunției populare a unor cuvinte (a se benocla, panaramă pentru "panoramă", bagabond etc.). La nivel morfosintactic, poate fi identificată accentuarea tendințelor populare ale limbii române, cum ar fi: construcția glumeață a pluralului în -e al unor substantive neutre (benoacle pentru "ochi", "ochelari"), construcția verbală cu pronumele neaccentuat în acuzativ o cu
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
New York Film Festival? Festivalul e destul de mic, prezentăm doar 25 de filme, deși vedem cam 2.000 la preselecție. De aici reputația lui de festival de elită. De fapt, încercăm să proiectăm ce e mai bun, chiar dacă nu propunem o panoramă. Sunt ani în care nu avem anumite zone geografice în selecție. De exemplu, în acest an nu vom avea nici un film african. Îmi pare rău, ne-ar fi plăcut să avem, dar probabil n-am văzut filmele care trebuia. Dar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
organic al coregrafiilor sale, de la detalii gestuale corespondente la unitatea interioară a întregului. Chiar dacă, uneori, supralicitează metaforele și simbolurile - lucru care se întâmplă și în spectacolul prezentat la București, Filosofii, creat în 2001 -, Nadj are simț pentru compoziții supraetajate. În Panorame de la danse contemporaine, concepută de Rosita Boisseau, care a ținut pe 8, 9 și 10 noiembrie, în cadrul festivalului, un atelier de critică de dans, Nadj își definește preocuparea pentru imobilitate, devenită deja noțiune-cheie în dansul contemporan: „Imobilitatea, mișcarea fără mișcare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
Haneș, Histolre de la Utterature roumaine, Paris, 1934 ; Mărio Roques, La poesie roumaine contemporaine, Oxford, 1934 (v. și pref. la importanta ediție Palia de la Orăștie, Paris, 1925); Ramiro Ortiz, Breve storia della letteratura rumena, Padova, 1936, retip. Roma,, 1941 ; Bazil Munteano, Panorama de la Utterature roumaine, Paris, 1938 ; Gino Luppi, Storia della Letteratura Romena, Firenze, 1955 (cf. și studii despre Eminescu, Aleesandri, "Junimea" etc.) ca și unele monografii; Jean Boutiere, La vie et l'oeuvre de Ion Creangă, Paris, 1930, și cele două
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
ce pare că trăiește nesfârșit tocmai pentru a sfida revelația modernă a timpului ireversibil și a precarității vieții, conștiință tragică pe care Virginia Woolf și-a asumat-o deplin, atât în scris cât și ca destin. În dimensiunea sa de panoramă a istoriei culturale, romanul avansează o imagine vie a literaturii engleze în evoluția sa, adevărat spectacol în care scriitorii, cărțile și criticii își trăiesc, pe rând, marile sau măruntele povești. Reîntâlnindu-l, peste secole, pe Nick Greene, criticul care i-
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
al cunoscutului scriitor și critic literar. În ciuda aparențelor, despre Theodor Codreanu s-a scris mult, încât numeroase texte, mențiuni etc. nu au putut intra în acest volum. Nu criteriul adeziunii la stilul și ideile autorului a primat, ci oferta unei panorame dominate de diversitate, căci și textele polemice față de cărțile lui Theodor Codreanu dau seamă despre atmosfera anilor în care a trăit și a creat, încât volumul de față se dovedește a fi și o mărturie istorică asupra destinului unui intelectual
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
cu efecte presupus halucinogene, din frunzele unei plante rarisime, Dimitrie Cristea relatează, cu un lux de amănunte neașteptat după manifestările refractare de la început față de ziarist, tot ce a trăit, tribulațiile lui sentimentale, căsătoria din rațiuni sociale, dar, mai ales, descrie panorama satului românesc din plin comunism, axându-se pe funcționarea școlii, pe ideologia căreia instituția îi era tributară, corolar al minciunii, al ipocriziei, al simulării normalității sau al ignorării realității, cu accentul, specific întregii societăți, pus pe formele fără fond. Spre
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
istorică de mare adâncime. Opera domniei sale nu se revendică neapărat criticii literare, ale cărei precepte le folosește însă atunci când se oprește asupra unor cărți cu ochiul celui preocupat să descopere valoarea. Sensibilitatea sa deosebită, am spune înnăscută, descoperă în marile panorame estetico-filozofice ce-i sunt caracteristice, nuanțe de o finețe aparte, duse uneori până la subtilități de imagine și stil. Întreaga sa natură l-a îndreptat mai ales către poezie (Caragiale nefiind departe de asemenea structuri), încât, probabil, a simțit nevoia să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
întreg care depășește capacitățile comprehensive ale receptorului și nevoia încadrării. Ne întoarcem, așadar, la imposibilitatea de a vedea pădurea din cauza copacilor. Teoreticianul transmodernist sesizează aspectul și "atrage" cititorul înspre exterior, spre înălțimile sistemelor de valori autohtone, de unde oferă prilejul unei panorame asupra fenomenului. Raportarea la trecut nu este nici un act gratuit, nici o tentativă de a demonstra întâietatea unor idei sau concepte, ci doar o cale de a oferi o perspectiva panoramică asupra fenomenului. De altfel, din acest punct, nu mai este
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]