9,678 matches
-
lume și uitat de ai lui, românii. Unii sînt și mai proști Dinu Haldan părea să aibă un tic nervos. Din zece în zece secunde plimba mîna dreaptă pe o umflătură, abia perceptibilă, situată la 2-3 cm sub centura de la pantaloni, pe piciorul drept. Lumea nu băga de seamă că acea pipăială ritmică avea o motivație solidă, determinată de un șomoltoc de bani. Pe partea internă a pantalonilor se afla un buzunar cusut manual, doldora de bănet. Trei luni de zile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
dreaptă pe o umflătură, abia perceptibilă, situată la 2-3 cm sub centura de la pantaloni, pe piciorul drept. Lumea nu băga de seamă că acea pipăială ritmică avea o motivație solidă, determinată de un șomoltoc de bani. Pe partea internă a pantalonilor se afla un buzunar cusut manual, doldora de bănet. Trei luni de zile Dinu a lucrat la Stațiunea de Cercetări vini-viticole din Copou și rezultatul muncii sale se afla acolo, aproape de pielea sa. În buzunarul de la spate avea o mică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
în pat, pe niște cotrențe, care se pare că într-un timp am avut rolul de cearceafuri. Nu era deranjat nici de praful de pe picioare, unii spuneau că este un fel de rapăn. Îi plăcea vara să meargă desculț, în pantaloni scurți și într-un maiou, care acum era mai mult negru decît alb. Dar ce eveniment îl făcea pe bădia Ion să vegheze la ivirea zorilor? Nu-și mai amintește de cînd n-a mai văzut un răsărit de soare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
și o să devin o destrăbalată. Plînge cu hohote și viziuni oribile o cutremură. O să devin o curvă. Săracu' Gavril, se va răsuci în mormînt! Interiorizată complet, Aneta nu observă că cineva s-a oprit la fîntînă. Era un bărbat în pantaloni scurți, cu un rucsac în spate, cu o șepcuță ponosită și neras cam de multișor. Am văzut că plîngeți și m-am oprit, se scuză el stîngaci. Aneta vine spre fîntînă și cu vocea ei blîndă îl întreabă: Doriți ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
Mi-a ajuns doar atîta. Cică Romeo era ud și mirosea... puh. Făcuse de toate pe el. Cînd trecea Romeo cu Mercedesul său, Dinu se ținea de nas și mima scîrba pe care o simțea față de cei care fac în pantaloni. Dar Romeo strînge bani de avion. Neamuri proaste Dinu Ariceanu a muncit mult, foarte mult, pînă a terminat facultatea și era fericit că de acum înainte boier mare va fi. Reprezentativ pentru felul cum a făcut facultatea Dinu este examenul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
a luat nevasta și a lăsat mașina jos, la iaz, urmînd să parcurgă 6 km, pînă la bordei, pe o cărare abia vizibilă. Mohor uscat, păiuș și alte buruieni sfichiuiau frumoasele picioare ale doamnei Cepoi. Trebuia să-mi fi luat pantaloni, se tînguia întruna. Lasă și tu acum mofturile, știi că plac picioarele tale chiar și la buruieni. Numai că hărțuiala continuă a pielii delicate de pe piciorușele doamnei a zgîriat și iritat totul de parcă ar fi suferit de psoriazis. Moș Cazacioc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
cu un zdrahon și, din cînd în cînd, privea mașina românului. Ce pun la cale bandiții? se întreba Gabriel. Obosit pînă la limita suportabilului, era convins că se punea la cale o tîlhărie și frica îl făcea să-i tremure pantalonii pe el. Aștia te împușcă una, două. Se scutură puțin și-și dă seama ca este confuz. Unde sînt? se întreabă deodată derutat. Constată că trece în Ucraina, că cei doi care șușoteau erau, de fapt, ucraineni. Dumnezeule, ăștia sînt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
ca din pușcă. Pădure, pădure, mașină staționată, cheag era cît încape și Gabriel era opărit rău. Aștepta să vină bandiții. Nu a trebuit să aștepte prea mult că au și apărut doi ucraineni cu o rablă de mașină, îmbrăcați în pantaloni și bluze din acelea pentru armată. Zdrastvite 4, spun ucrainenii. Pamaghite menea, pajalosta 5. Slavii vorbesc între ei ucrainește, gesticulează, se ceartă puțin și unul spune: Ia ne magu. Mahorca esti6? Da. Gabriel scoate un cartuș de țigări, îl desface
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
baba lui era cu doi ani mai bătrînă. Numai că era mai vioaie și făcea cam toate treburile casei. Catincoo, strigă moșul spre babă. Ce vrei? Vino să mă îmbraci. Mă duc să curăț zăpada. Baba vine cuminte, îi ține pantalonii, îi pune ciorapii și toate cele, iar la urmă îi îndeasă cușma pe cap, peste urechi. Să-mi faci un vin fiert și să mi-l aduci acolo. Cu scorțișoară? Da. Și cu cuișoare? Da. Ilarion iese pe trotuarul îngust
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
am putut s-o opresc, nici pe ea nici pe suratele ei. CUPRINS CAPITOLUL I Blitzuri 5 Viața așa cum este 7 Demon și înger 10 Plimbări liniștite 13 Prost, dar nu prea... 16 M-a vizitat Cezar 18 Enigmaticul moș Pantalon 20 Dușuri reci de toamnă tîrzie 23 Ultima haltă 26 Tovarăși de drum 29 Frumos, dar cam... prost 32 Sfaturi neinspirate 35 Un naiv prost 38 Ați lucrat la...? 41 Un turnător 44 Un om prudent 46 Singur pe lume
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
caii care au coborât de pe basoreliefurile catedralei Santa Marta din Torino, lăsând doar câteva urme de copite pe ziduri, caii din basmele lui Ispirescu, molfăind jeratic direct din palmele fiului de împărat... roșcata. Bice, hamuri, șa, transpirație, respirație, excitație, cu pantalonii pe vene, după baloții de lucernă, în podul șurei, cavalerul trac, Heros Invinctus Eternus. Roșcata... Blonda, ascunsă sub putina cu varză, în beci. Acolo, răcoare. Toamna, aromele de compot, de mere coapte, de murături, de fragă, de busuioacă, de căpșunică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
cu stropi de gheață. Ca într-un tablou, focul ardea în inima cărămizilor. Complicitatea flăcării este alta decât complicitatea apei. În ușa bisericii, împăratul David actualiza Psalmul 27. 4. Se îmbrăca fără gust, purta haine uzate, cămăși roase pe la guler, pantaloni dintr-o velură spălăcită, sacou cu căptușeala ruptă, ghete cu ștaiful căzut, pulovere destrămate și alte vechituri SH, țoale ale unor generații ieșite din uz: Put a neamț nespălat, le storc și curge untură dine ele, fuge apa peste textilă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
lemn ar fi îmbrățișat cu toate vânturile la un loc sau poate cu toate ploile, cu toate razele ce i-au băut apa din frunză. Îmbrăcămintea lui Petru, sărăcăcioasă, inestetică, demodă, uzată. Două cămăși albastre, un pulover de lână, doi pantaloni de uniformă, o vestă, un training negru, un veston bleumarin, o scurtă bej, o pereche de bocanci soldățești, toate înghesuite într-o valiză. Ea îngerul său albastru, el conturul din care Dumnezeu a decupat cu foarfecele lumina în prima zi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
părțile un hectar de pământ, trei loturi a câte 30 de ari în sărătura Murgenilor; de pe acel pământ sterp s-au hrănit toți cinci. Tanti Varvara avea mașină de cusut "Singer", nu se pricepea la croitorie, cosea după tipar: un pantalon 30 de lei, o fustă dreaptă 20, un halat 20, o sacoșă 5 lei; reușea să pună ban peste ban, 7-800 pe lună, să plătească gazda fetei de la Iași, celelalte două erau scoase la capăt ("Mama lui de capăt!"), au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
ieftin, era Ana o femeie bine legată, sănătoasă, îndesată, spornică la toate cele. Ana avea 1.90, 90 de kilograme, blondă, părul prins în coc, sâni mari, ultimii 3 nasturi de la halat desfăcuți, următorii 3 dispuși să se desfacă singuri. Pantalonii albi, strâmți acolo unde trebuie, chiloți albaștri, un fel de contur senin sub care se suprapuneau două emisfere identice. Sandale portocalii, degete alungite, toate zece precum niște biberoane grupate câte cinci în gura borcanului cu miere, ojă roșie. Mai mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
înmiresma cerul. Sfinții picurau din tempera nuanțe multicolore. Iconostasul își elibera ierarhii încătușați în argint. Deasupra focului, îngeri dănțuiau Isaia. Crucea a fâlfâit din aripi, apoi s-a înălțat la cer. Petru și-a scos calamafca, paramanul, mantia, antirimul, cămașa, pantalonii, sandalele, apoi a urcat pe jeratic. O mireasmă plăcută s-a înălțat către cer. Scaunul judecății, gol. Pendulul ceasului bătea ora două. 64. De pe muntele Bârgău, mânăstirea lumina ca o horă de foc. Flăcări roșii, verzi, albastre, prinse de mână
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
Liceul cu chiu, cu vai i-au pus în buzunar o repartiție pe Motru la hidrocentrală, dar tată-su, fost sergent cu diagonală, și-a trimis odrasla la școala de majuri (îi plăcea haina militară, purta cămăși kaki, șapcă și pantaloni pană). La Fântânele se pare că i-a priit atmosfera. Rasofor, călugăr, diacon, toate la apelul bocancilor. Ceva nu este lucru curat. Boșorogul a murit și nu am avut pe cine trage de limbă, călugării bârfeau că mucosul avea mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
nu fi existat Zoli, ungureasca poate că nu s-ar fi lipit de mine. Am dat să vorbesc În minte și ziua, și seara cu Duczi, numai că el nu mi povestea nici o noutate. Apoi, Duczi era slab, purtînd mereu pantaloni și bluze cenușii. L-am Încercat, dar tot degeaba, și pe Fromercz Tibi, mai ales că el avea un obraz roșu ca Zoli și unul alb. Zoli Îi avea pe amîndoi la fel de Înroșiți, și asta tot timpul. Iar dintre noi
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
de aceeași vîrstă, tineri cu toții, vorbitori de engleză, iubitori de muzică rock, oameni care, chiar dacă eu nu eram familiarizat cu ele, să poată vorbi cu Zoli și cu Edna despre filmele În vogă În lume, nimic. Apărusem În fața lor În pantaloni scurți și-n șlapi, Într-o bluză de casă, fumînd țigări chinezești puternic aromate, pufăind Îndelung În căutarea cîte unui cuvînt mai epatant, făcusem paradă de cultură mai mult ca să mă aud pe mine decît pe ei și mă-ntorsesem
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
ivit proxima șansă de măritiș, a uitat de toate jurămintele față de tînărul bard idealist. Erau alte vremuri, se impunea restaurația de după războiul revo luționar. S-a afirmat În curînd În societatea budapestană 150 O vară ce nu mai apune purtînd pantaloni, lansînd șarje feministe și fiind una dintre primele femei ale Ungariei care au fumat În public. Același destin și-a amintit de ea mai tîrziu, poate și de Încălcarea legămîntului, și a torturat-o cumplit cu un cancer al ovare
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
Zoli, iar mie nenea Matthias mi-a dat o cîrpă moale să mă șterg la ochi: te supără lumina, e prea tare? Nu-i ni mic, trece. Am și o fotografie din curtea lui Geiger, o știu bine. SÎnt În pantaloni scurți cu bretele, cu fes alb pe cap, la vreo patru ani, Întind mîna și mă țin de crenguța unui oleandru Înflorit. Poza aceasta alb-negru luată din profil o ține mama Înrămată pe perete, În camera ei. Fotografia e Încadrată
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
istoria construcției mărturisea altceva. De impresia asta te convingea mica bucătărie de vară, improvizată În aripa din dreapta după cum te uitai la clădire și, În continuarea bucătărioarei, atelierul de croitorie al lui Sandu, locul din care au ieșit multe dintre fustele, pantalonii și șepcile noastre tricotate. Mama Maria s-a simțit la largul ei aici. Ale ei erau grădina și curtea, deosebit de generoase pentru oraș. Dădea o mînă de ajutor la bucătărie, iar uneori, și la atelier. A descoperit, Înainte de șaptezeci de
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
sari, pregătește pâinea (un fel de turtă, de culoare maronie, din făină integrală de tapioca se bate între palme, pe verticală, ca o lipie). Sunet de fond : zgomotul valurilor. Apare un băiețel, de 6-7 ani, îmbrăcat în alb...cam murdar (pantaloni lungi și o tunică), și înaintează cu fereală spre fundalul scenei. Mama : Hai, vino la lumină ! Încotro ? Unde crezi că te ascunzi? Te-am căutat, te-am tot strigat în cele din urmă am renunțat: mă gândeam eu că ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
pe un așternut verde de frunze, în fața candelei, o tavă cu fructe (banane) și un bol cu lapte ; apare spectatorului din profil, cu fața spre stânga scenei. Din partea stângă, din fața ei, vine un tânăr : evident, frumos, cu același tip de pantaloni și tunică albă ca și băiatul din scenele precedente, dar curate ! Fără o vorbă, se așează în genunchi dincolo de candelă, în fața ei, ca și când el ar fi zeul. Ea își ridică privirea, îl vede, își duce mâna la gură și rămâne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
și, cu scârțâit bătrân, poarta a Început să se miște... Din deschizătura ei a apărut Întâi un baston. Apoi, cu pas greu, s-a desprins făptură de haiduc: plete colilii și mustață bogată, pălărie cu bor larg și cămașă albă. Pantalonul, bine strunit În chimir lat, sfârșea În cizme cu carâmb Înalt, frumos vălurit... Când a ajuns mai aproape de musafiri, omul a ridicat privirea, și-a scos pălăria și, cu gest larg, a salutat cavalerește... Ningea cu fulgi cuminți. Cădeau frânturi
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]