2,861 matches
-
vorba, la un moment dat, ca o parte a poverii să fie preluată de americani, dar nu mai știu mărimea ei și nici dacă acest lucru chiar s-a întâmplat. După cum vedeți, eu doar pun niște întrebări, nu dau cu parul. Și nu dau cu parul pentru că știu dintr-o experiență diplomatică suficient de lungă că, deseori, lucrurile nu sunt ceea ce par a fi; știu că pot exista interese ale unui stat care nu pot fi aduse, întodeauna, la cunoștința opiniei
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
ca o parte a poverii să fie preluată de americani, dar nu mai știu mărimea ei și nici dacă acest lucru chiar s-a întâmplat. După cum vedeți, eu doar pun niște întrebări, nu dau cu parul. Și nu dau cu parul pentru că știu dintr-o experiență diplomatică suficient de lungă că, deseori, lucrurile nu sunt ceea ce par a fi; știu că pot exista interese ale unui stat care nu pot fi aduse, întodeauna, la cunoștința opiniei publice; știu că unele relații
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
prețul obținut de Rompetrol ridică o întrebare gravă: cum s-a făcut că Petromul plus rezervele au fost vândute la un preț de 4-5 ori mai mic decât Rompetrolulul, care este o societate mult mai mică? Întreb, nu dau cu parul. Cu parul ar trebui să dea organe ale statului abilitate să investigheze asemenea anomalii. Mă îndoiesc că va fi așa, și am și argumente. În 2003, o comisie parlamentară a investigat marea escrocherie numită Bancorex, a descoperit multe lucruri necurate
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
de Rompetrol ridică o întrebare gravă: cum s-a făcut că Petromul plus rezervele au fost vândute la un preț de 4-5 ori mai mic decât Rompetrolulul, care este o societate mult mai mică? Întreb, nu dau cu parul. Cu parul ar trebui să dea organe ale statului abilitate să investigheze asemenea anomalii. Mă îndoiesc că va fi așa, și am și argumente. În 2003, o comisie parlamentară a investigat marea escrocherie numită Bancorex, a descoperit multe lucruri necurate, a dat
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
locuiască într-un bloc?! Și de ce trebuie sacrificată și această clădire de patrimoniu? Pentru ce și în favoarea cui? Acum se înscrie perfect în peisaj și în arhitectonica caselor din jur: casa parohială și casa Holca. De ce vreți să înfigeți un par fără formă în locul clădirii de patrimoniu?! - Cui prodest?! - Mai gândiți-vă!! Lala Rusu - o apariție frumoasă, bună învățătoare, puțin flușturatică, mereu în pas cu moda, este acum decanul de vârstă al școlii. Zenovica Humeniuc - învățătoare entuziastă, tânără, frumoasă, cu două
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
Însă relevant pentru ceea ce însemna lupta de milenii a creștinilor cu răul, o găsim în mărturia Preotului Dimitrie Bejan despre Învierea de la Aiud: „Imaginațivă cum făceam noi Paștele! Când cânta toată pușcăria Hristos a înviat! milițienii ne suduiau, stăteau cu parii pe noi, dar noi tot cântam! Acolo am trăit cel mai intens bucuria Învierii... Era directorul care îndemna: Bateți-i, măi. Nu vedeți că sunt creștini ?”. Poate tocmai acest citat ne dă cheia întregii suferințe a martirilor și mărturisitorilor perioadei
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
ș.a.). Unele drepturi de proprietate intelectuală (cum ar fi cazul drepturilor de autor) sunt mai degrabă motive de internalizare a beneficiilor pentru inventator. Drepturile de proprietae intelectuală trebuie văzute în legătură cu liberatea de informare, recunoscută și garantată în condițiile art. 10 par. 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. La o primă vedere, dreptul de a fi informat este absolut. Problema se pune dacă fac obiect al libertății la informare și cunoștințele încorporate în drepturile de proprietate intelectuală. Răspunsul este afirmativ. Dacă
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr [Corola-publishinghouse/Administrative/1439_a_2681]
-
conținutul invenței nu va putea fi dezvăluit publicului sau unui terț, decât în condițiile cumpărării de brevete sau la expirarea duratei de protecție a invenției, care nu poate fi mai mică de douăzeci de ani. În coroborare cu art. 10 par. 2 din aceeași Conveție, exercitarea libetății de a fi informat comportă îngrădiri, considerate necesare într-o societate democratică, potejând drepturile altora, respectiv drepturile inventatorului ori creatorului de opere artistice. Practic, libertatea de informare este respectată oricum prin expirarea duratei de
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr [Corola-publishinghouse/Administrative/1439_a_2681]
-
fost el însuși o capodoperă complexă, complexitate mascată de discreție, aproape timidă, de o delicatețe despre care, într-un moment de sinceritate, pe când mă bucuram de oarecare amiciție din partea sa mi-a șoptit odată în franceză (iarăși reticență... iarăși discreție) ) "par délicatesse j'ai raté ma vie"; prin delicatețe, și-a ratat, oare, viața, într-adevăr, academicianul Jules Nițulescu? Răspunsul devine, în sine, nedelicat. Ce viață ratată, ca academician, ca profesor adulat de intelectualitatea celui mai "intelectual oraș" românesc? Totuși, cine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
literatura sa fantastică nu aparțin, unul realului și celălalt fantasticului, ci, cel mai adesea Sacrului și Profanului, două realități care nu se exclud, ci sunt complementare și alcătuiesc, Împreună, sensul lumii. E adevărat că În lumea modernă, desacralizată, izbucnirile sacrului par manifestări străine acestei lumi, par contradicțiale „legalități cotidiene”, dar tocmai aceste izbucniri „fundamentează lumea cu adevărat” (), și pentru omul religios homo semnificans sacrul Înseamnă Însăși Realitatea. „În nuvelele mele Încerc mereu să camuflez fantasticul În cotidian” (/151), mărturisește M. Eliade
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
éreinait comme un chien. Si aucun sauver se voulait en fuyant, à icelui faisait voler la tête en pièces par la commissure lambdoïde. Si quelqu'un gravait en une arbre, pensant y être en sûreté, icelui de son bâton empalait par le fondement. [...] Et si personne tant fut épris de témérité qu'il lui voulût résister en face, là montrait-il la force de ses muscles, car il leur transperçait la poitrine par le médiastin et par le coeur; à d'autres
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
icelui de son bâton empalait par le fondement. [...] Et si personne tant fut épris de témérité qu'il lui voulût résister en face, là montrait-il la force de ses muscles, car il leur transperçait la poitrine par le médiastin et par le coeur; à d'autres, donnant sur la faute des côtes, leur subvertissait l'estomac, et mouraient soudainement. Es autres tant fièrement frappait par le nombril qu'il leur faisait sortir les tripes. Es autres, parmi les couillens, perçait le
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
s'imposer peu à peu à partir du milieu du siècle.92 En revanche, le roman de Prévost acquiert un intérêt exceptionnel grâce à son analyse sous l'angle des " récits de destinée ". Sous l'influence de l'étude consacrée par Emmanuel Le Roy Ladurie au roman de l'abbé Fabre, Maurice Daumas décèle dans la personne du chevalier des Grieux un héros " parfaitement ambivalent, méchant et bon ". L'Histoire de sa vie " est un véritable récit de fatalité qui conte
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
moldovean (probabil Dosoftei) în a doua jumătate a secolului al XVII-lea. N.ENGL.BIBLE = The New English Bible with Apocripha, Oxford University Press/ Cambridge University Press, 1970. PHYSIOLOGOS = Physiologos. Le bestiaire des bestiaires. Texte traduit du grec, introduit et commenté par Arnaud Zucker, Éditions Jérôme Millon, 2015. SEPT.ENGL. = A New English Translation of the Septuagint and the Other Greek Translations Traditionally Included under That Title, Albert Pietersma and Benjamin G. Wright (ed.), Oxford University Press, New York Oxford, 2007. SEPT.FRANKF
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
istorie în secolul XVIII românesc, Bucarest, Meridiane, 1990. 105 Cf. notre livre, Les Cantemir. L'aventure européenne d'une famille princière au XVIIIe siècle, Paris, Complexe, 2009, en roumain : Cantemireștii. Aventura europeanà a unei familii princiare din secolul XVIII, traduction par Magda Jeanrenaud, Iasi, Polirom, 2010, et 2e éd., 2013 et notre étude " Les Cantemir au croisement des cultures européennes ", dans Rodolphe Baudin et Olga Kafanova, op. cit., p. 43-57. 106 Cf. notre livre, Les Cantemir, p. 147-148. 107 Virgil Cândea, " La
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
fait passer l’ État d’une organisation locale et temporelle sur cette terre à un idéal royaume des cieux aussi universel qui son symbole, les dieux animes que sont les étoiles. Leurs formes brillantes sont les images divines, les agalmata par lesquelles Platon remplace les formes humaines des divinités de l’Olympe”, după Édouard des Places, S.J., Pindare et Platon, Éd. Beauchesne, Paris, 1949, p. 138. Karl R. Popper, op.cit., p. 53. Cf. Legile, 716c, trad S. Bezdechi, Ed. IRI, București
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
an educational instrument for edificatory mediation of knowledge and for activating the productive, critical and creative abilities. Résumé Les études visuelles représentent un domaine de recherche plus ou moins récent, apparu à la fin du siècle passé, qui se caractérise par sa position critique et interdisciplinaire. Compris comme une extension des études culturales visant à analyser les manifestations de la culture visuelle autant dans l'histoire d'art que dans la pratique quotidienne de production des images, les études visuelles recherchent de
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
atemporal, pancronic. La români, acceptarea lucidă a destinului este o formă de adaptare la legile firii, adică ale universului atemporal. 2.8. Măsura Măsura, ca formă de evitare a exceselor, este aspirația de atingere a stării de echilibru. „Ajunge un par la un car de oale.” Altfel, românul caută echilibrul în lumea lucrurilor (simțul măsurii, buna-cuviință, buna-credință, buna înțelegere) și a spiritului: Imaginea românească a raiului și iadului corespunde întru totul spiritului profund creștin, dar în același timp atât de liniștit
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
și o împunsătură de cuțit. Teme lie Trancă fu lovit cu aceeași furie. De îndată ce s-a aflat despre prezența Geambașului, valu rile mulțimii se abătură asupra cârciumii. Unii s-au înar mat cu bastoane, cio mege, pietre, alții au scos parii de pe marginea Dâmbo viței, căci pe vremea aceea gârla curgea joasă puțin mai spre nord și era, pe alocurea, împrejmuită cu uluci. Mulțimea năvăli în cârciumă și o pocnitură de revolver se auzi. Geambașul căzu fără să sufle 41, dar
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cineva vede un mînz întîi pe nemîncate, ca să nu fie spurcat de mînz, își lasă betele ori brîul să atîrne, ca să mănînce lupii pe acel mînz, astfel ca paguba să nu fie pentru cel spurcat. Pune cap de cal în parul gardului, de vrei să nu te doară capul. (Gh.F.C.) De vrei să-ți îngrași calul, taie o cîrtiță și pune-i-o în grăunțe. (Gh.F.C.) Cică la început Dumnezeu îl făcuse pe om cu aripi, ca să poată zbura. Calul l-
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Cică la început Dumnezeu îl făcuse pe om cu aripi, ca să poată zbura. Calul l-a rugat pe Dumnezeu să-i ia aripile, zicînd că-l va duce în spinare ca vîntul. (Gh.F.C.) Mai nou, în locul căpățînelor de cal, în parii gardului se pun oale sparte. (Gh.F.C.) Calul simte nenorocirile și apropierea duhurilor necurate. (Gh.F.C.) Calul nu trece peste mormintele strigoilor. (Gh.F.C.) Contra omizilor, pune în par o tigvă* de cal. (Gh.F.C.) Căpățîna de cal pusă-n parii gardului te apără
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de cal, în parii gardului se pun oale sparte. (Gh.F.C.) Calul simte nenorocirile și apropierea duhurilor necurate. (Gh.F.C.) Calul nu trece peste mormintele strigoilor. (Gh.F.C.) Contra omizilor, pune în par o tigvă* de cal. (Gh.F.C.) Căpățîna de cal pusă-n parii gardului te apără de holeră. (Gh.F.C.) Untura de cal e bună la reomatism. (Gh.F.C.) Cu boașe* de cal vindeci buba rea și oftica. (Gh.F.C.) Ficatul de cal cu țuică e bun la amețeală și nebunie. (Gh.F.C.) Cană Dumineca să nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Cînd scoate cloșca pui, întîi îi cerni pe foc în sită și zici de două ori: „Cînd a aduce mama apă cu sita, atunci să muriți voi.“ Să nu ții oalele cu gura în jos ori să le pui în par, ori să le lași nespă late, că n-ai noroc la pui. Cînd clocesc paseri, nu se coc ouăle învălite cu cenușă, că se înăbușă mulți pui în ouăle de sub cloșcă. Cînd bate vînt, nu se pune cloșcă, că ies
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
milostiv. P A dormi cu palmele lipite și puse între picioare e semn de sărăcie, cobe, piază rea. Nu-i bine ca mama să sărute pe copil pe palmă, că se face tîlhar. Par Cel care bate în pămînt vreun par fără trebuință și nu-l scoate pe lumea cealaltă îl va scoate cu ochii. Parte Cînd ai noroi în cot și în genunche, ai parte de bivoli. Pasăre în ziua de Dragobete se însoțesc paserile. Paserile de casă cînd se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
sau altceva la porci, c-apoi capătă linți. Linții la porci se vindecă dacă li se dă jumătate de oră înainte de a-i tăia să mănînce sămînță de cînepă. Pentru boală de brîncă la porci, să pui o roată în par. Dacă te încalți în pat, îți vor muri porcii de brîncă. Să nu pisezi usturoi sus: pe masă, pe brațe, pe pat, că mor porcii de brîncă. La brîncă se dă brîndușe din sîn. Broasca și gușterile prinse din martie
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]