43,651 matches
-
Funcția judecătorească are sarcina de a verifica dreptul În cazurile controversate, atât În actele particularilor, cât și În acelea ale organelor executive sau administrative. Dacă un același organ ar trebui să stabilească norma generală și să o aplice la cazurile particulare, atunci am avea domnia bunului plac, adică ar lipsi garanția necesară de obiectivitate și, prin urmare, de justiție. Putința de a provoca În fiecare caz asigurarea dreptului e, prin sine, o garanție constituțională de primă importanță. Autoritatea judecătorească nu poate
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
socialismul” de orice tip). Prima ar greși printr-o opoziție empirică a individului contra Statului, ca și când acesta ar fi ceva străin și dușman omului. A doua greșește, afirmă del Vecchio, prin atribuirea de funcțiuni politice cu caracter de suveranitate asociațiilor particulare, claselor sau grupărilor economice, reducând astfel viața Statului la o luptă de clase. Filosoful italian consideră că, dimpotrivă, Statul, dacă e Într-adevăr Stat, nu poate să nu fie deasupra claselor, ca și a indivizilor, adică el trebuie să fie
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
și de aceea, nu are nevoie de nici o manifestare empirică de consimțire. Dacă acordul fundamental e obligatoriu pentru posibilitatea oricărei conviețuiri, tot astfel sunt obligatorii și celelalte acorduri, ce se Încheie pe baza aceleiași legi, oricare ar fi consimțământul lor particular, care poate fi oricât de variat. Întotdeauna trebuie să fie vorba de „o Întâlnire de personalități, care să se recunoască, În ființa lor, ca atare”. Situațiile contrare sunt relevate de „teoria viciilor de consimțământ” care vizează „personalitățile imperfecte”, incapabile de
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
necesară și etic inviolabilă de societate”. Este, la urma urmei, „societatea genului uman și mai ales societatea Statelor”. Pe același adevăr rațional - apreciază Giorgio del vecchio - se Întemeiază, de asemenea, și validitatea acordurilor Încheiate Între State, chiar și asupra chestiunilor particulare și cu caracter ocazional; „Întotdeauna el Însă desemnează limitele condițiilor subiective, În care consimțământul poate fi dat În mod valabil, ca și limitele conținutului posibil sau al obiectului unui consimțământ”. Dar, trebuie subliniat că: În domeniul dreptului public (nu numai
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
natural sau rațional, se manifestă Înainte de toate În valoarea atribuită În mod universal tratatelor liber consimțite, care nu implică În obiectul lor nerecunoașterea principiului fundamental menționat mai sus. „Ea se manifestă prin urmare, mai concret, Într-o serie de acorduri particulare, care n-au consistență decât În măsura În care presupun deja Înteeiate, În natură, o legătură Între toate Statele posibile, În sensul unei recunoașteri mutuale a personalității fiecăruia”. Când după Primul război mondial s-a Încercat constituirea unei „Societăți a Națiunilor” nu s-
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
proces În curs de desfășurare, și nu să se dea o Îndrumare diferită (sau contrară) istoriei, ceea ce ar fi fost o utopie, și chiar o apreciere injustă a muncii Înfăptuite anterior. „Societatea Națiunilor” s-a arătat slabă și aservită intereselor particulare, - constata Giorgio del Vecchio - departe de a corespunde postulatului Societății universale a Statelor, la care visase și Kant. Imperfecțiunile acesteia, În comparație cu acel Înalt Ideal, s-au dovedit tot mai grave și mai evidente. Numeroasele probleme ivite În interpretarea Pactului, și
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
de astăzi o valoare definitivă”. În critica sa lucidă și responsabilă, gânditorul italian al Dreptului avertiza: „Aceia care Își fixează privirea asupra existenței, de acum Înainte neîndoielnică a unei comunități juridice internaționale, care nu trebuie să se confunde cu organismul particular al «Societății Națiunilor», având anumite puteri asupra fiecărui stat În parte, ajung deseori la concluzia că principiul, sau dogma, cum spun ei, a Suveranității Statului, trebuie părăsită”. Giorgio del Vecchio milita convins că: „Această soluție este inexactă; și trebuie Înainte de
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
timpul vieții scriitorului. Fiecare dintre interpreți trăia în secret bucuria, iluzorie de altfel, că a descoperit „cheia“ romanului, „grila“ unei înțelegeri fără rest... Nedorind neapărat să-și explice opera, ca Gide în jurnalul său, Sadegh Hedayat a încercat în discuții particulare sau în articole (răspunsuri la întrebările cititorilor), să demitizeze neintenționalitatea ideatică a cărții. Merită cu prisosință să spicuim câteva „luări de poziție“: „ «Bufnița oarbă» e plein d’effets conștiente, foarte calculate, precise [...]. Fiecare pagină e condusă ca o partitură muzicală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
sec: "Bine că ești tu deșteaptă! Te dai mare intelectuală, ce să-ți zic!" "Normal. Da' nu că mă dau, ci află tu că, virgulă, chiar și sunt! A doua promoție de Filologie de la Spiru, băiatule! Cea mai tare facultate particulară de la noi, dacă mă-nțelegi... Plus că, fii atent, nu oricine este redactor la Evenimentu', să știi!" "Daaa, cum să nu. De la piticu' ăla peltic, megastaru' din Găgești care a fost pân' la Paris și tot dăgeaba, că nu s-
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
nu producă perturbări în "traficul sanitar al urgențelor medicale", fiindcă dumnealor vor fi preluați în funcție de gravitatea cazurilor prezentate de fiecare. Alături de aceste anunțuri se găseau o mulțime de alte postere prin care se făcea reclamă diverselor medicamente precum și câtorva clinici particulare. Pe o ușă batantă, deasupra căreia scria cu litere mari PRIMIRE, se tot fluturau diverși indivizi îmbrăcați în tot felul de halate și uniforme medicale divers colorate. Cea mai mare frecvență de intrări și ieșiri o avea o duduie corpolentă
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
respectivă sau în ultimele zile, dacă între orele și orele a stat în incinta Casei de Cultură sau nu, cu câte persoane a cochetat sau n-a cochetat, câți l-au vizitat sau nu l-au vizitat. De la un telefon particular, Gerard putea să raporteze cu cine a jucat șeful table; dacă a jucat cu albele sau dacă a jucat cu negrele; ce a băut, dacă a băut; dacă vine la repetiții și cum își însușesc soții Sima rolurile din piesă
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
Asta mi s-a întâmplat mie și nu numai, și mai cred că mulți au fost și sunt în această situație. Orice diagnostic mi-l puneau și orice tratament făceam, rezultatele erau inexistente. Am cheltuit mulți bani mergând pe la doctori particulari cu speranța că acolo am să găsesc tratament corespunzător. Mă gândesc acum, dacă acei bani pe care i-am cheltuit îi foloseam să merg într-o excursie la mare sau la munte, să mă distrez cu prietenii, să-mi cumpăr
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
de acele dureri. Doctorița mea nu m-a trimis, a spus că nu este o problemă psihică. De psihologi nu prea se auzise pe atunci și mare, dar mare păcat, vă spun sincer. Între timp am mers la un psihiatru particular și era scump un consult, dar ce mai conta pentru mine acest lucru, eram învățată să cheltuiesc mult pentru sănătatea mea. La psihiatru după două ore de așteptare am reușit să intru în cabinetul lui. Psihiatrul, era un bărbat la
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
cad rând pe rând În brațe. Inclusiv Miss Coreea de Nord, care e soră siameză cu Miss Coreea de Sud. — Găsește-ți alt fraier, i-am retezat-o. — Ești sigur? Am pus punct. Încep o viață nouă. Unde? Cine mai scrie cărți cu detectivi particulari În ziua de azi? Și nu uita că punctul Îl pun eu. — Atunci, ce mai aștepți? Kuznețov a oftat lung, făcându-și firele cărunte din jurul gurii să vibreze. — Am o problemă. Nu-mi iese finalul. Treaba ta. — Mă gândeam c-
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
descopăr printre participanți. Am fost și eu comunistă, așa că mă simt datoare să vin să văd ce s-a ales din ideile pe care le-am susținut!" Despărțirea de comunism a fost brutală și definitivă. Idila cu feminismul - un caz particular al ideologiei de stânga - a persistat o vreme. Mult mai puțin decât se așteptau suporterii ei, și mai degrabă într-un fel de răstălmăcire a mesajului cărților sale. Faptul că eroinele erau femei puternice (Martha Quest, Anna Wulf, Kate Brown
Doris Lessing, pe treptele casei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9155_a_10480]
-
Godzilla" (p. 308). Nici Horia-Roman Patapievici nu s-ar fi putut exprima în termeni mai potriviți. Accente dramatice se regăsesc și în paginile referitoare la condiția omului de litere și de cultură în general și la propria condiție în mod particular: "Cu un ochi mă uit la talonul de pensie pe care scrie mare și lăbărțat: 1.520.000 lei, iar cu celălalt la lista abia afișată în bloc, conținând suma de plată pentru întreținerea de luna trecută: 2.240.000
Portret al artistului în tinerețe și la maturitate by Daniel Dragomirescu () [Corola-journal/Journalistic/9168_a_10493]
-
Cu alte cuvinte, asupra universului nu poți avea decît o optică parțială, așadar un punct de vedere care este condiționat de chiar împrejurările în care îți duci viața. Orice unghi de vedere din care filozoful vorbește este impregnat de condițiile particulare ale vieții sale, și tocmai de aceea el nu se poate desprinde de ele spre a vedea lumea în întregul ei, de undeva de sus, de pildă de pe poziția ochiului lui Dumnezeu. Nimeni nu se poate ridica deasupra universului spre
Un rebel conservator by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9177_a_10502]
-
care și-au extins valabilitatea asupra întregului. Iar extinderea valabilității nu se face cîntărind în balanță justețea argumentelor, ci cucerind pas cu pas, din aproape în aproape, voința adversarilor. Așa se face că patrimoniul universal nu se obține prin contribuțiile particulare ale națiunilor, ci prin impunerea anumitor valori în dauna altora. Selecția este acerbă, iar mecanismul ei nu e unul al reprezentativității numerice, ci unul al insistenței propagandistice. Totul stă în propagare, adică în propagandă, adică în misionarism laic. Spiritul uman
Un rebel conservator by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9177_a_10502]
-
la o viață liberă. Pe de altă parte, Expoziția de Artă plastică slovacă ne face să reflectăm la relația instituită azi între valoarea artistică și aspectele economico-financiare. întreaga colecție prezentată la București face parte din fondurile de investiții ale societății particulare PSIS, cu un număr considerabil de acționari, care, de fapt, ca proprietari ai acestor opere de artă beneficiază de valoarea lor sub forma investiției în viitor. Să sperăm, și pentru ei, că valoarea artistică a acestor lucrări nu va scădea
Arta plastică din Slovacia la București by Libusa Vajdova () [Corola-journal/Journalistic/9196_a_10521]
-
Muzeului Național de Istorie, țara noastră prezintă celebra "Cloșcă"... găsită la Pietroasa, expusă de această dată fără pui, mărturie a culturii sfârșitului de secol IV, a trecerii goților pe teritoriul actual al țării. Cam puțin! Nimic din spiritualitatea atât de particulară a Evului celui de Mijloc românesc, din tezaurul de valori al marilor provincii ale țării, nu este înfățișat publicului ce străbate astăzi acest distins carrefour european care este Bruxelles, actuala capitală instituționalizată a bătrânului continent. Este o călătorie fantastică în
Bruxelles - o vitrină a capitalei europene by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/9190_a_10515]
-
numără sub 10% din cazuri. Majoritatea abceselor hepatice diseminează pe cale hematogena, însă în cazul acestei paciente diseminarea bacteriană la nivelul parenchimului hepatic s-a realizat printr-o soluție de continuitate existentă între peretele colecistului și abces. De asemenea un aspect particular al cazului se referă la deschiderea colecției purulente colecistice în parenchimul hepatic, și nu la nivelul peritoneului. Pacienta nu a prezentat toate simptomele clasice ale abcesului hepatic, nu a avut leucocitoză, durere și/sau sensibilitate în hipocondrul drept, transpirații sau
Revista Spitalului Elias by CRISTINA PLĂIŞANU () [Corola-journal/Journalistic/92030_a_92525]
-
defel. Și astfel ajungem la cele două primejdii ce pasc mintea fiecărui fizician ce încearcă să înțeleagă universul în mod global, adică în întregul lui. Primul pericol este unul pe care fizicienii îl moștenesc din tradiția gîndirii filozofice: subordonarea cazurilor particulare la un adevăr de valabilitate universală. Altfel spus, superstiția potrivit căreia legile care guvernează domenii particulare ale realității (relația de incertitudine la nivel cuantic sau legea atracției universale la nivel planetar) trebuie să fie cazuri particulare ale unei legi universale
Lumea ca o tablă de șah by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9201_a_10526]
-
înțeleagă universul în mod global, adică în întregul lui. Primul pericol este unul pe care fizicienii îl moștenesc din tradiția gîndirii filozofice: subordonarea cazurilor particulare la un adevăr de valabilitate universală. Altfel spus, superstiția potrivit căreia legile care guvernează domenii particulare ale realității (relația de incertitudine la nivel cuantic sau legea atracției universale la nivel planetar) trebuie să fie cazuri particulare ale unei legi universale, o lege din a cărei valabilitate fiecare domeniu își trage propriul adevăr. Cine împărtășește o asemenea
Lumea ca o tablă de șah by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9201_a_10526]
-
gîndirii filozofice: subordonarea cazurilor particulare la un adevăr de valabilitate universală. Altfel spus, superstiția potrivit căreia legile care guvernează domenii particulare ale realității (relația de incertitudine la nivel cuantic sau legea atracției universale la nivel planetar) trebuie să fie cazuri particulare ale unei legi universale, o lege din a cărei valabilitate fiecare domeniu își trage propriul adevăr. Cine împărtășește o asemenea superstiție crede că există un adevăr universal - o lege încăpătoare cît tot cosmosul la un loc - din care ar descinde
Lumea ca o tablă de șah by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9201_a_10526]
-
acestei reguli. Și dacă totul trebuie să fie explicat în așa fel încît nimic din univers să nu rămînă pe dinafară, atunci trebuie să existe și o lege universală din care să poate fi extrase, precum așchiile din trunchi, legile particulare. Trebuie așadar să existe un principiu suprem al jocului de șah pentru ca din el să se poate deduce regulile locale după care se mișcă piesele într-o zonă sau alta a universului. Iluzia aceasta, spune Feynman, poate fi fatală fizicii
Lumea ca o tablă de șah by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9201_a_10526]