1,465 matches
-
NEGRIȘ, Alexandru (pseudonim al lui Alexandru Cibotaru; 22.VI.1938, Cucuieții Vechi, j. Bălți), poet. A absolvit Universitatea de Stat din Chișinău (1961). Debutează editorial cu placheta de versuri Din leagănul holdelor (1963), conținând pasteluri idilice, festiviste. Și publicistica lui N. e poetizantă, sărbătorească, fiind inclusă ulterior în cărțile sale de schițe și reportaje, Amprente (1972) și Vârstele propășirii (1983). Din păcate, tehnica reportajului se va generaliza lăsându-și amprenta și asupra versurilor din Poclon
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288411_a_289740]
-
Panach", lansat în 1979 (2 grade tărie), apoi "Chopp" în 1980 și "Force 4" în 1981 (amândouă de aproape 1 grad). Pe lângă cei trei lideri de piață, mai există la ora actuală în jur de cinsprezece mărci regionale sau locale (Pastel, Adelshoffen, etc.). După "efectul panaché", o altă creștere de vânzări spectaculoasă a avut-o fabrica de bere alsaciană Fisher, fondată la 1821 la Schiltigheim, lângă Strasbourg cu un produs numit "36-15 Pêcheur, la bière amoureuse", despre care se spune că
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
care includ, în afara temei iubirii aprinse pentru femeie, și unele încercări cu subiecte arhaice, biblice, Tudor Vianu nu reușea să-și ascundă sub ironie judecata necruțătoare. În schimb, Se-ntorc cocorii (1926) este o carte închegată, alcătuită mai ales din pasteluri, de influență coșbuciană, distanțându-se totuși de aceasta prin câteva tușe apăsate referitoare la dragostea pătimașă. Litanie și dorință aprinsă, pe acordurile unei cântări armonioase, în limbaj extrem de simplu, versul denotă autenticitatea trăirii, ca în melodiile lăutărești. Autorul se dovedește
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287591_a_288920]
-
civică a unui limbaj plastic simbolist, de la nudul feminin senzual, la alegoriile sensibilizate, de la gesticulația hieratică, la spiritul emblemelor, de la lirism, la spiritualism etc. Pictorul de origine română aplică principiile unei picturi murale impregnate simbolist ale maestrului francez. "Utilizarea tentelor pastel, respectând tonalitatea mai mult sau mai puțin gri a pietrei, absența profunzimii, subtituirea liniei modelului, toate aceste principii moștenite de Puvis de Chavannes vizează respectarea suprafeței tabloului, adaptării acestuia peretului și asigurării inserției sale într-un ansamblu decorativ"59. Nici
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
femeii ceva din natura evanescent-efemeră a visului. Imaginea este inconsistentă, cu ceva difuz; Luchian nu descrie un simplu efect de percepție, ci o imagine reamintită sau extrasă prin intermediul visului din propria sa imaginație. Un alt tablou se intitulează Melancolie, un pastel, ca și primul "reprezentând chipuri feminine, motive preferate ale artei simboliste"278. Referința la poezia eminesciană nu mai este directă, însă tabloul constituie o expresie a unei état d'âme simboliste. În stil Art-Nouveau, Ottilia Michail-Oteteleșanu a realizat la Berlin
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
împrumută, e drept, de o manieră personală, recuzita picturii simboliste germane, din care cea a lui Böcklin sare în ochi. Această pictură sumbră pentru care elocventă este celebra Insulă a morților (1880) este părăsită de pictor, care aderă la temperatura pastelului, la strălucirea tonurilor mediteraneene, de unde-și datorează și titulatura de "colorist". Culorile ies din spectrul naturalului pentru că Loghi pare să rupă contractul mimetic, pentru a transforma suprafața pânzei în multicolorul unei aripi de fluture, utilizând un albastru turcoaz, un galben
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
1902, când își expune primul tablou lucrat individual la salonul Champ-de-Mars, un Nud, până în 1909, când trece la pictura murală, se consumă o primă etapă. Din 1909 până în 1913, pictorița se interesează mai mult de arta decorativă în ulei și pastel, iar în 1913 construiește casa atelier de a cărei decorare se va ocupa personal, arhitectura fiind încredințată arhitectului A. Clavel. Perioada dintre 1913 până în 1916 ar sta sub semnul influenței lui Gauguin. Există la Cecilia Cuțescu-Storck trei modalități de a
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Universală de la Paris din 1889, expoziție organizată de G.D. Mirea și Constantin Esarcu. Prima acțiune de anvergură întreprinsă de "Cercul Artistic" o constituie expoziția din iarna lui 1890 în sălile noului palat al Ateneului, cu 112 picturi, 27 de acuarele, pasteluri și desene și 23 de sculpturi. A doua expoziție, din februarie 1891, reunește și alți artiști, care vor da tonul secesiunii românești, iar în afară de Kimon Loghi, de Nicolae Vermont și Constantin Pascaly, expun și Ștefan Ionescu-Valbudea, Juan Alpar, Dimitrie Serafim
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
În ultimul număr (număr dublu 5-6), o serie de Hors-textes sunt inspirate și de apropierea Anului Nou. Noël (un desen de Etienne Azambre), Madona cu copilul ("probă într-un singur ton" de Nicolae Vermont), Principesa Maria (după un portret în pastel de D-ra Tini Ruprecht din München) și Drumul lung, (o guașă de A.G. de Verona). De asemenea, sunt reproduse autoportretul lui A. Verona și portretul lui St. Popescu de C. Artachino. Frontispiciul este executat de Ludovic Bassarab în spiritul decorativismului
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
unei teme clasice, folosind convențiile picturii academice. XI.4. Salomeea în pictura Ceciliei Cuțescu-Storck La rândul ei, Cecilia Cuțescu-Storck pictează o serie de Salomee. În catalogul expoziției retrospective figurează nu mai puțin de 6 variante, Salomeea cu capul Sf. Ioan (pastel pe carton oval), Salomeea (pastel pe carton), Salomeea oferind Erodiadei capul Sf. Ion (ulei pe carton), Salomeea și prietenele ei (ulei pe placă de gips), Salomeea pocăindu-se (ulei pe carton), Studiu pentru Salomeea (schiță, pastel pe carton). Este un
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
picturii academice. XI.4. Salomeea în pictura Ceciliei Cuțescu-Storck La rândul ei, Cecilia Cuțescu-Storck pictează o serie de Salomee. În catalogul expoziției retrospective figurează nu mai puțin de 6 variante, Salomeea cu capul Sf. Ioan (pastel pe carton oval), Salomeea (pastel pe carton), Salomeea oferind Erodiadei capul Sf. Ion (ulei pe carton), Salomeea și prietenele ei (ulei pe placă de gips), Salomeea pocăindu-se (ulei pe carton), Studiu pentru Salomeea (schiță, pastel pe carton). Este un bun prilej de a observa
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cu capul Sf. Ioan (pastel pe carton oval), Salomeea (pastel pe carton), Salomeea oferind Erodiadei capul Sf. Ion (ulei pe carton), Salomeea și prietenele ei (ulei pe placă de gips), Salomeea pocăindu-se (ulei pe carton), Studiu pentru Salomeea (schiță, pastel pe carton). Este un bun prilej de a observa, prin utilizarea acestei recurențe tematice, amprenta unei alte sensibilități informate cultural în abordarea unui subiect cu o sinuoasă istorie culturală, circumstanțiat însă decadent în mediile secesioniste pe care le frecventase pictorița
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
populare românești și un pahar. Ca și în alte tablouri cu aceeași temă, chipul sfântului poartă amprenta modelajului iconografiei bizantine, unde figurile sunt mai interiorizate, într-o dimensiune extrasă oricărei contingențe. O altă tratare a temei o regăsim în Salomeea (Pastel pe carton) (vezi planșa 4). Și aici putem discerne o manieră bizantină de a trata capul Sfântului Ioan. Trăsăturile sale par și mai difuze, se dizolvă într-o masă neclară, din acest cap nu a rămas decât o mască, el
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
tuș negru cu penița: Theodorescu-Sion, nedatat, 1909-1910), "subiect frecvent în literatura și plastica simbolismului"607. Desenul este reprodus în revista satirică Furnica din 21 mai 1909, iar ca variațiune pe aceeași temă avem și un autoportret cu titlul În cabaret (pastel pe carton, 0,450 x 0,350 cm, semnat stânga jos cu creion negru: Theodorescu-Sion, nedatat 1912-1913). Lumea cabaretului este prin excelență una a luxurei, a decadenței metropolitane, în care evoluează o faună specifică, la femme fatale, dandy-ul, jucătorul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
al operei ropsiene. Carnavalescul se îmbină cu o specularitate subversiv-erotică, ceea ce transformă adesea picturile sale într-o serie de minuțioase puneri în scenă cu malițiozitatea spirituală a unor comedii erotice. În pictura intitulată În buduar (semnat dreapta jos cu negru, pastel, 50 x 35 cm, pe verso schița în creion), Mișu Teișanu realizează un nud care are ceva în plus, menit să bulverseze spectatorul. Femeia nu apare complet nudă, oferind întotdeauna un unghi senzual asupra corpului feminin. Pe o poliță, în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
indistinct, reluată în ecou de umbrele pe care le fac pliurile cortinei. Prin urmare, există o amenințare abia întrezărită, schițată în spatele cortinei, care conferă tabloului același caracter teatral de mise en scene. În aceeași categorie intră și tabloul Nud așezat (pastel, semnat în stânga jos cu negru 70 x 100 cm), pictorul folosind aproape același decor ca un fotograf care realizând o serie de postúri ale modelului aranjează ca lumina să cadă într-un anumit fel. În 1912, D.M.Teișanu are o
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
sarcastic, pictorul practică aluzia ca specie de eufemism grațios, fără mușcătura vitriolantă a acvaforte-urilor eroticii ropsiene. El nu depășește niciodată o anumită frontieră, cea care desparte mondenitatea frivolităților ușoare de creaturile damnate ale limburilor mondenității ropsiene. În La oglindă (pastel, 45,5 x 38 cm, 1911) avem un nud vaporos, așezat vertical și reflectat într-o oglindă care face posibilă și vederea din spate a personajului feminin. Aici totul devine vizibil, însă pictorul atrage atenția nu asupra imaginii integrale a
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
reprezintă o noutate afirmația că oricare creator, indiferent de domeniul creației, are un univers al său propriu. Se știe că În literatura română mulți scriitori s-au impus printr-o direcție tematică raportată la locurile de proveniență. Vasile Alecsandri, autorul pastelurilor, a avut ca temă fundamentală, natura, mai ales cea din locurile natale, Mirceștii. G. Coșbuc și O. Goga sunt percepuți ca poeți ai satului transilvănean, așa cum prozatorii Ioan Slavici și Liviu Rebreanu, au surprins În proza lor pe țăranul ardelean
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
renunțare la regulile de versificație. Speciile genului liric sunt: Elegia este un poem liric cu un ton adesea trist și melancolic. Oda este un poem cântat la vechii greci. La moderni, poem liric de Înaltă inspirație, compus din strofe simetrice. Pastelul de la pictura În pastel termenul s-a extins În literatură; descrieri lirice. ( V. Alecsandri - „Pasteluri”) Meditația este o specie a genului liric În versuri În care e descris un fenomen din natură (Gr. Alexandrescu, M. Eminescu) Satira este o operă
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
versificație. Speciile genului liric sunt: Elegia este un poem liric cu un ton adesea trist și melancolic. Oda este un poem cântat la vechii greci. La moderni, poem liric de Înaltă inspirație, compus din strofe simetrice. Pastelul de la pictura În pastel termenul s-a extins În literatură; descrieri lirice. ( V. Alecsandri - „Pasteluri”) Meditația este o specie a genului liric În versuri În care e descris un fenomen din natură (Gr. Alexandrescu, M. Eminescu) Satira este o operă, În general În versuri
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
un ton adesea trist și melancolic. Oda este un poem cântat la vechii greci. La moderni, poem liric de Înaltă inspirație, compus din strofe simetrice. Pastelul de la pictura În pastel termenul s-a extins În literatură; descrieri lirice. ( V. Alecsandri - „Pasteluri”) Meditația este o specie a genului liric În versuri În care e descris un fenomen din natură (Gr. Alexandrescu, M. Eminescu) Satira este o operă, În general În versuri, În care autorul ironizează ridicolul contemporanilor, sau le conturează viciile. (exemple
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
este preocupat de reflectarea În opera sa a specificul național ori de culoarea locală. Evadarea din lumea reala se realizeaza prin vis (starea onirică) Într-un cadru natural nocturn. Contemplarea naturii se concretizează prin descrierea peisajelor, a momentelor anotimpurilor În pasteluri și prin reflectarea asupra problemelor universului În meditații; acordă o importanță deosebită sentimentelor omenesti, cu predilecție iubirii, trăirile interioare intense fiind armonizate cu peisajul naturii ocrotitoare sau participative. In genul liric se manifestă inovații prozodice și supremația subiectivismului, a pasiunii
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
importantă direcție modernistă a poeziei noi / decadente, direcție promovată - În „simbioza parnasianism-simbolism“ - Îndeosebi de revistele „Literatorul” și „Vieața nouă” apărute la București, precum și „Versuri și proză” de la Iași. Primele semne ale parnasianismului românesc s-au făcut cunoscute Între 1866-1869, În „Pasteluri” de Vasile Alecsandri, socotite sincronice cu cele din Franța, unde curentul a avut „prima școală“ Între anii1866 și 1880, căci bardul de la Mircești era la curent cu mișcarea literară franceză; dar prima veritabilă „școală“ parnasiano-simbolistă din literatura română se datorează
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
reprezintă un monolog liric, ori ceea ce am putea numi o lirică a măștilor, Întâlnită În special la George Coșbuc. Cea de a 13-a strofă are caracter epic și face legătura cu cea de a doua secvență care reprezintă un pastel al Înserării ce ne amintește de ,,Sara pe deal” de M. Eminscu. Ultima secvență e un dialog Între două surate care exprimă În cel mai rustic mod cu putință credința În Zburător. În prima secvență poetică aflăm că Florica este
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
pe când „mă-sa sta pe gânduri, și fata suspina.” Dincolo de aceste date elemntare, Heliade vede o relație a omului cu universul, cu forțele supranaturale În fața cărora reacția lui stă sub semnul neputinței. Cea de a doua secvență poetică e un pastel rustic al Înserării, se pare că unul din primele din literatura română: ,,Era În murgul serii și soarele sfințise; A puțurilor cumpeni țipând parcă chema A satului cireadă ce greu, mereu sosise, Și vitele muginde la zgheab Întins pășea...” Se
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]