6,349 matches
-
peritecii. Pe miceliu, în condiții neprielnice se formează organe de rezistență, clamidospori care au formă sferică și sunt strălucitori. În cursul primăverii, agentul patogen este vehiculat de vânt care duce ascosporii sau conidiile pe alte plante. Prevenire și combatere. Agentul patogen se combate la fel ca și ciuperca Gibberella zeae, dar în acest caz se recomandă tratarea cu Divident 030 FS-1,5 l/t și în plus, drenarea excesului de umiditate și nivelarea terenului pentru a se evita depunerile mari de
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
în diametru și cu aspect cerat. Cu timpul petele se înroșesc, căpătând o nuanță cărămizie, iar porțiunea parazitată se bombează ușor spre partea inferioară a frunzelor, unde petele prezintă mici formațiuni punctiforme mai închise la culoare, care sunt picnidiile agentului patogen. Pe timp umed, picnosporii sunt eliminați în masă și apar în dreptul petelor pe partea inferioară a frunzelor ca un strat de gelatină de culoare albă. Numărul petelor ce se formează pe frunze este în raport cu numărul infecțiilor și cu rezistența soiului
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
o slabă rezistență la gerurile din timpul iernii. De asemenea, fructele provenite de la pomii atacați sunt mai mici și au o cantitate de zahăr mai redusă. La anumite soiuri sensibile, prezența bolii poate duce la apariția periodicității de rodire. Agentul patogen Polystigma rubrum (Pers.) D.C., fam. Polystigmataceae, ord. Sphaeriales, cl. Pyrenomycetes, subîncr. Ascomycotina, f.c. Polystigmina rubra (Pers.) Sacc. Miceliul ciupercii este pigmentat portocaliu-roșiatic și formează în țesuturile parazitate strome puternic colorate în care se diferențiază picnidii cu picnospori. Picnidiile au
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
noi infecții pe frunze. M. Josifovici (1956) a constatat că infecțiile cu ascospori în primăvară sunt foarte mult diminuate, în cazul când pe frunzele de prun căzute în timpul iernii se dezvoltă ciuperca Trichotecium roseum care distruge filamentele ascogonale ale agentului patogen. C. Sandu-Ville, Al. Lazăr, M. Hatman (1961) constată în condițiile de la Iași, că miceliul ciupercii Trichotecium roseum se dezvoltă puternic la exteriorul stromelor de Polystigma rubrum. cât și în interiorul picnidiilor, căptușindu-le și împiedicând formarea filamentului ascogonal, a ascelor și
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
Sandu-Ville, Al. Lazăr, M. Hatman (1961) constată în condițiile de la Iași, că miceliul ciupercii Trichotecium roseum se dezvoltă puternic la exteriorul stromelor de Polystigma rubrum. cât și în interiorul picnidiilor, căptușindu-le și împiedicând formarea filamentului ascogonal, a ascelor și ascosporilor. Patogenul mai atacă pe lângă prun, porumbarul, corcodușul și prunul chinezesc. Prevenire și combatere. În livezile de prun se recomandă executarea arăturilor adânci de toamnă; prin această operație se îngroapă adânc și frunzele căzute, limitându-se mult sursa de infecție prin ascospori
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
atacă pe lângă prun, porumbarul, corcodușul și prunul chinezesc. Prevenire și combatere. În livezile de prun se recomandă executarea arăturilor adânci de toamnă; prin această operație se îngroapă adânc și frunzele căzute, limitându-se mult sursa de infecție prin ascospori. Agentul patogen se înmulțește asexuat prin forme conidiene; conidiile se formează în lagăre (acervuli) la suprafața frunzelor parazitate și pe fructele atacate, forma conidiană purtând numele de Marssonina juglandis. Conidiile sunt hialine, bicelulare (la început unicelulare) și măsoară 19-28 x 5 µm
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
se pot aplica numai în pepiniere sau plantații. Pentru pomii izolați nu se pot recomanda decât măsurile igieno-culturale. 5.3.10. Îngenuncherea plantelor și șiștăvirea boabelor Gäumannomyces graminis var. tritici. Această boală poate fi produsă de un grup de agenți patogeni dintre care cel mai frecvent întâlnit în țara noastră este Gäumannomyces graminis semnalat în 1935 de E. Rădulescu apoi în 1957 de C. SanduVille, în Moldova. În ultimul timp în condiții de monocultură, agentul s-a răspândit și produce pierderi
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
este Gäumannomyces graminis semnalat în 1935 de E. Rădulescu apoi în 1957 de C. SanduVille, în Moldova. În ultimul timp în condiții de monocultură, agentul s-a răspândit și produce pierderi de până la 60-70 % din recoltă. Simptome. În toamnă, agentul patogen produce brunificarea rădăcinilor și înnegrirea parțială a bazei tulpinii. Plantele atacate până la înspicare au un ritm mai lent de dezvol/tare din care cauză talia lor este cu 10-15 cm mai mică decât a plantelor sănătoase. Spicele ieșite din burduf
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
sunt albe, sterile iar la baza paiului, se observă că internodurile unu și doi sunt negre datorită necrozării țesuturilor și miceliului ciupercii care este brun. Între teaca frunzelor bazale și pai, se observă apariția unor mici puncte negre - periteciile agentului patogen. În vetrele de atac de formă circulară sau eliptică, plantele sunt culcate la pământ în diverse direcții, căderea fiind produsă de curenții de aer predominanți ai zilei când baza plantei a fost total putrezită. Plantele din vatra de atac se
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
curenții de aer predominanți ai zilei când baza plantei a fost total putrezită. Plantele din vatra de atac se smulg ușor (pentru că au rădăcinile distruse) iar pe resturile de rădăcini se mențin glomerule de sol reținute de miceliul ciupercii. Agentul patogen Gäumannomyces (Ophiobolus) graminis (Sacc.) v. Arx. Et Oliver, var. tritici Walker, fam. Diaporthaceae, ord. Sphaeriales, cl. Pyrenomycetes, subîncr. Ascomycotina, f.c. Phialophora radicicola Cain. Ciuperca prezintă un tal filamentos, brun, care formează în lumenul paiului pâsle fine, cenușii-brune. Pe nodurile
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
de peritecii și de miceliu saprofit pe resturile vegetale ale plantelor parazitate. Practicând monocultura grâului timp de mai mulți ani sau asolamente cu cereale păioase, boala poate produce pagube mari, vetrele de atac fiind din ce în ce mai extinse. Gradul de atac al patogenului poate fi mărit de umiditatea în exces a solului, de desimea mare a plantelor și de fertilizarea neechilibrată cu îngrășăminte pe bază de azot, în doze mari. În monoculturile de grâu practicate pe soluri acide, gravitatea bolii este deosebită. Prevenire
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
și arături adânci după recoltare, pentru a încorpora resturile de plante bolnave. Soiurile de grâu a căror țesuturi mecanice sunt bine dezvol/tate (Colina, Prospect) și grânele tratate cu retardanți de creștere (CCC), sunt mai rezistente la atacul acestui agent patogen. . 5.3.11.Cancerul negru al ramurilor Physalospora cydoniae Boala este caracteristică plantațiilor bătrâne de meri, peri, gutui și se întâlnește foarte rar pe cais, prun, cireș. După cercetările mai recente, ciuperca poate viețui saprofit pe numeroase specii lemnoase. Boala
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
fructe în livezi și depozite. Pe fructele ajunse aproape de maturitate apar pete gălbui-cafenii care se întind, ocupând aproape jumătate din fruct. Suprafața atacată a fructului se brunifică și se formează pe aceasta numeroase puncte mici, negre, ce sunt picnidiile agentului patogen. Agentul patogen Physalospora cydoniae Arn., fam. Amphysphaeriaceae, ord. Pyrenomycetales, cl. Pyrenomycetes, subîncr. Ascomycotina, f. c. Sphaeropsis malorum Peck. Miceliul, la început hialin și apoi olivaceu, fructifică în țesuturile parazitate ale plantei-gazde, formând picnidii globuloase ce măsoară 200-300 µm în diametru
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
livezi și depozite. Pe fructele ajunse aproape de maturitate apar pete gălbui-cafenii care se întind, ocupând aproape jumătate din fruct. Suprafața atacată a fructului se brunifică și se formează pe aceasta numeroase puncte mici, negre, ce sunt picnidiile agentului patogen. Agentul patogen Physalospora cydoniae Arn., fam. Amphysphaeriaceae, ord. Pyrenomycetales, cl. Pyrenomycetes, subîncr. Ascomycotina, f. c. Sphaeropsis malorum Peck. Miceliul, la început hialin și apoi olivaceu, fructifică în țesuturile parazitate ale plantei-gazde, formând picnidii globuloase ce măsoară 200-300 µm în diametru. Picnosporii sunt
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
300 µm în diametru și conțin în interior asce cu câte 8 ascospori ușor alungiți, unicelulari, hialini-gălbui, de 26-35 x 7-12 µm. Până în prezent, atât pe frunzele căzute cât și pe fructe, nu au fost găsite aceste fructificații. Iernarea agentului patogen are loc prin peritecii cu asce și ascospori, cu rol minor în asigurarea infecțiilor în primăvară și prin picnidii și picnospori în scoarța ramurilor sau prin miceliu de rezistență. Umiditatea ridicată din timpul primăverii, temperaturile medii de 15-20oC, favorizează eliminarea
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
produse ca și în cazul combaterii rapănului la meri. 5.3.12.Putregaiul alb al rădăcinilor Rosellinia necatrix Această boală a fost studiată prima oară de către R.Hartig în anul 1883, iar mai târziu de către P.Viala în 1890. Agentul patogen atacă rădăcinile unui număr foarte mare de specii de viță, pomi și arbuști fructiferi. După G.Viennot-Bourgin (1949), care citează diferiți alți autori, ciuperca a mai fost semnalată pe sfeclă, cartof, fasole, lucernă cât și pe bulbi de narcise și
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
buretos și o colorație brună. Prin intermediul rizomorfelor, parazitul trece de la o plantă la alta, iar focarele inițiale se extind ocupând suprafețe din ce în ce mai mari. Pe scoarța atacată sau în crăpăturile acesteia, ciuperca formează scleroți pe care apar conidiofori și conidii. Agentul patogen Rosellinia necatrix (Hart.) Berl., fam. Xylariaceae, ord. Sphaeriales, cl. Pyrenomycetes, subîncr. Ascomycotina, f.c. Dematophora necatrix Hart. Miceliul este format din celule piriforme , ceea ce face ca la microscop acest parazit să poată fi deosebit de alte ciuperci ce produc de asemenea
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
și depreciază calitativ furajele. Simptome. Boala apare pe spice în perioada înfloritului și maturității spicelor. Din florile infectate ale spicului se scurg picături de lichid vâscos și dulceag. În aceste picături se găsesc sporii asexuați ai ciupercii. În locul cariopselor, agentul patogen formează scleroți de 2-4 cm lungime și 3-6 mm grosime, care au o structură densă fiind alcătuiți din plectenchime. La exteriorul lor există paraplectenchimul foarte dens, de culoare neagră-violacee, iar la interior prosoplectenchimul de culoare albă. Scleroții conțin alcaloizi foarte
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
și 3-6 mm grosime, care au o structură densă fiind alcătuiți din plectenchime. La exteriorul lor există paraplectenchimul foarte dens, de culoare neagră-violacee, iar la interior prosoplectenchimul de culoare albă. Scleroții conțin alcaloizi foarte toxici pentru om și animale. Agentul patogen - Claviceps purpurea (Fr.) Tul., fam. Clavicipitaceae, ord. Sphaeriales, cl. Pyrenomycetes, subîncr. Ascomycotina, f.c. Sphacelia segetum Lév. În timpul primăverii, din scleroții rămași în sol care au suportat variațiile de temperatură din iarnă, apar 10-30 prelungiri de 2-4 cm lungime și
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
x 1,5 µm. Ascosporii produc infecții primare la florile de secară și ca urmare în locul ovarelor apare o masă miceliană de pe care se scurge un lichid dulceag ce conține conidiile unicelulare, hialine de 4-7 x 2-4 µm . Epidemiologie. Agentul patogen rezistă în timpul iernii sub formă de scleroți din care iau naștere ascostromele ciupercii. Infecțiile primare sunt asigurate de ascospori iar cele secundare se fac prin intermediul conidiilor ce sunt vehiculate de vânt sau de insecte. Transmiterea ciupercii de la o cultură la
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
apar având un aspect ca cele de pe lăstari. Bobițele se usucă și se mumifiază pe timp secetos sau putrezesc pe timp umed. Ciuperca parazitează și pedunculul bobițelor pe care se formează pete brune adâncite, asemănătoare cu cele de pe lăstari . Agentul patogen Elsinoe ampelina Shear., fam. Myringiaceae, ord. Myriangiales, cl. Loculascomycetes, subîncr. Ascomycotina, f.c. Gloeosporium ampelophagum (De Bary.) Sacc. Miceliul subcuticular formează, la nivelul plăgilor, lagăre de conidii. Conidiile sunt mici, cilindrice, ovoide, unicelulare și hialine; ele măsoară 3-6 x 2-3
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
în diametru, de culoare brună. În scurt timp, țesuturile parazitate încep să se albească în centru, rămânând înconjurate de un halo cenușiu-bruniu. În dreptul petelor devenite alburii, se observă prezența unor formațiuni punctiforme mici, negre, reprezentând forma cu picnidii a agentului patogen. Uneori, la soiurile sensibile, se formează un număr foarte mare de pete, acestea confluează și practic, frunzele își pierd funcția asimilatoare și cad prematur. Uneori, pomii din pepiniere pot prezenta defolieri grave, cu 1-2 luni înainte de căderea normală de toamnă
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
cad prematur. Uneori, pomii din pepiniere pot prezenta defolieri grave, cu 1-2 luni înainte de căderea normală de toamnă. În anii cu precipitații abundente, boala a fost constatată și pe fructe, pe care apar pete asemănătoare cu cele de pe frunze. Agentul patogen Mycosphaerella sentina (Fuck.) Schröet., fam. Dothideaceae, ord. Dothideales, cl. Loculoascomycetes, subîncr. Ascomycotina, f.c. Septoria piricola Desm. În porțiunile de frunze atacate, ciuperca formează picnidii cu picnospori. Picnidiile sunt globuloase, de 80-180 µm în diametru, având la partea superioară un
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
loculi a fost găsită în anul 1908 de către Klebahn. Loculii au dimensiuni cuprinse între 80-110 µm. Ascele sunt măciucate și conțin câte 8 ascospori bicelulari și hialini, de 26-33 x 4 µm, spori ce produc infecțiile primare în primăvară. Agentul patogen iernează sub formă de loculi cu asce sau chiar ca picnospori în picnidii. Din observațiile efectuate la Iași (C.Sandu-Ville, Al. Lazăr, M. Hatman, 1961) rezultă că loculii apar la începutul lunii aprilie, iar ascosporii se maturează după 15 mai
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
pierderi importante de recoltă, deprecierea calitativă a fructelor în livadă și apoi în depozite, debilitarea pomilor atacați prin pierderea frunzelor sau prin reducerea suprafeței asimilatorii a acestora, cât și prin cheltuielile suplimentare reclamate de sporirea numărului de tratamente chimice. Agentul patogen Venturia inaequalis (Cke.) Wint. (sin. Endostigme inaequalis (Cke.) Syd.), fam. Venturiaceae, ord. Pleosporales, cl. Loculoascomycetes, subîncr. Ascomycotina, f..c. Spilocea pomi Fr., sin Fusicladium dendriticum (Wallr.) Fuck. Miceliul se dezvoltă subcuticular și formează în momentul fructificării strome pe care apar
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]