3,386 matches
-
care fiica „generalului mort“ câștigase Premiul Nobel pentru Pace. Câte povești urâte n-au curs atunci. Un bombardament continuu! Un dezastru! Suedezii ăia dădeau mereu premiile pentru pace doar ca să provoace tulburări. În sinea lor, miniștrii Însărcinați cu propaganda și patriotismul Își aminteau că nu trataseră „situația“ În cel mai bun mod. Strânseseră rândurile și opriseră scurt orice manifestări de susținere În favoarea Doamnei. Și asta nu făcuse decât să consolideze antipatia lumii față de ei. Așa că acum era foarte important să facă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
birmanezii, nu exista proprietate privată În țara lor. Pământul aparținea oamenilor, spusese guvernul militar, prin urmare, În interesul tuturor birmanezilor, membrii guvernului au trebuit să intervină și să Își protejeze bunurile. Au considerat că Armata Domnului, fiind oameni plini de patriotism, ar trebui să Înțeleagă asta perfect. Câțiva de la vârful ierarhiei militare s-au Întâlnit cu ei pentru a confirma acest lucru. A mai trecut o lună, timp În care audiența pentru Junglemaniacs! a atins fundul prăpastiei. Nici măcar decesele tragice ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
ar zbate spurcații zilelor noastre, mânjiții slugoi ai occidentului, să demonstreze contrariul, pot să jur alături de milioane de oameni că atunci l-am simțit pe Ceaușescu alături de noi, un om de al nostru, un om care cu un adevărat patriotism a ales ca să ne împotrivim în numele unor principii naturale ale statelor, tuturor armatelor din acel tratat cu toate că el știa din start că în caz de am fi pierdut, ar fi fost executat. Atunci a fost poate singura clipă de glorie
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
ar fi început un joc boieresc. A vârât groaza și în inamici, și în amici, și era convins că un glonte n-ar îndrăzni să-l lovească. Ca și cum ar fi avut dreptate, gloanțele nu omorau decât pe vecinii lui. Nici patriotism, nici instinctul datoriei, numai satisfacția de a porunci și de a-și cheltui energia. Făcea impresia unei forțe imense: corp enorm, mușchii tresărind la orice mișcare. Fața roșie de sânge, vinele umflate, părul țepos. Avea gesturile scurte, iar vorba aspră
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
colectivă ale cărei izvoare iraționale știa, ca nimeni altul, să le deschidă și să le prăvălească sub cerul transparent al Lisabonei. Vorbea despre suferințele poporului strivit de tirania monarhiei. Vorbea despre salvarea patriei prin revoluție, de purificarea ei prin sânge. Patriotismul se împăca de minune, atunci, cu revoluția și republicanismul, căci "Bragança" era socotit un străin vândut englezilor. Tribunul își vestea chiar propria lui moarte, dar nu se îndoia că "ideea, înecată în sânge, va reînsufleți", Ideea fixă a lui de
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
propria lui moarte, dar nu se îndoia că "ideea, înecată în sânge, va reînsufleți", Ideea fixă a lui de Almeida era existența regelui; idee fixă care, așa cum remarcă A. Ribeiro Lopes, avea de partea ei istoria, știința, morala, filozofia și patriotismul. Dar succesul considerabil al tribunului se datorește puterii sale de a deștepta în sufletul popular nostalgia pentru suferință și răscumpărare. Oricât ar părea de paradoxal, acest revoluționar mason și dinamitard, vorbește maselor despre Hristos și Muntele Calvarului. Secretul farmecului său
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
când era vorba de un auditor competent, a fost unul din sărbătoriții acestui Congres. Un orator comentează astfel comunicarea profesorului Salazar: "De multă vreme am căutat să facem să intervină în discuția problemelor naționale și oamenii noi, învățați, plini de patriotism și de încredere, care lucrează în liniștea biroului lor, și care vor juca, fără îndoială, un rol foarte strălucit în acțiunea de salvare a patriei". Asociațiile Comerciale și Industriale plănuiau să depună liste speciale de candidați pentru viitorul Parlament. Era
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
și muncă, despre valoarea națională a micilor economii realizate în cadrul bugetului familiar etc. Și încă odată se ridică împotriva tradiției retorice a Portughezilor, împotriva lăudabilei intenții pe care o nutrea fiecare Portughez de a-și salva țara printr-un înflăcărat patriotism. "Ne aflăm, aici în Portugalia, în fața unor grave dificultăți care ne trezesc patriotismul și fac apel la devotamentul nostru. Fără îndoială, patriotismul ne impune fiecăruia dintre noi datorii felurite. Dar să-mi fie îngăduit un sfat: să nu ne propunem
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
Și încă odată se ridică împotriva tradiției retorice a Portughezilor, împotriva lăudabilei intenții pe care o nutrea fiecare Portughez de a-și salva țara printr-un înflăcărat patriotism. "Ne aflăm, aici în Portugalia, în fața unor grave dificultăți care ne trezesc patriotismul și fac apel la devotamentul nostru. Fără îndoială, patriotismul ne impune fiecăruia dintre noi datorii felurite. Dar să-mi fie îngăduit un sfat: să nu ne propunem niciodată ca scop al vieții noastre sufletești salvarea patriei. Să lăsăm misiunea aceasta
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
Portughezilor, împotriva lăudabilei intenții pe care o nutrea fiecare Portughez de a-și salva țara printr-un înflăcărat patriotism. "Ne aflăm, aici în Portugalia, în fața unor grave dificultăți care ne trezesc patriotismul și fac apel la devotamentul nostru. Fără îndoială, patriotismul ne impune fiecăruia dintre noi datorii felurite. Dar să-mi fie îngăduit un sfat: să nu ne propunem niciodată ca scop al vieții noastre sufletești salvarea patriei. Să lăsăm misiunea aceasta conducătorilor ajutați de Providență. Noi putem face un lucru
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
pentru ajutor. Secretara mea va avea grijă să fii răsplătit cum se cuvine pentru deranj. Sper că vei păstra tăcerea în legătură cu această discuție, este o datorie a dumitale față de țară. - Puteți conta pe mine, rosti omul cu siguranța calmă a patriotismului devotat și dezinteresat. Și puteți uita de bani. Dar Jefferson Dayles trebuia să-și liniștească propria conștiință. Reuși să zâmbească. - Nu, rosti el, nu trebuie să uităm de bani. Ei sunt un ajutor prețios pentru un trai bun, așa mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85100_a_85887]
-
13. ...numai cine are o personalitate puternică se poate sustrage de la influența modelelor, adică a literaturii curente. 14. Gustul estetic al publicului este o superioritate națională,și a feri de scădere și perversiune gustul poporului tău este un act de patriotism. 15. Turgheniev a fost un pesimist idealist. Idealist pentru că are respectul ființei omenești, pentru că nu vede în ea o gorilă, nu o urăște, nici nu râde de ea. Pesimist, pentru că nu concepe fericirea. Pesimistul mizantrop zice oamenilor: "Gorile, cât sunteți
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
neagră și atunci n’o să mai mă Întrebe nimeni de unde am țigările. Șefii dumitale fumează țigări americane ascultând muzică delectându-se la tranzistoare de fabricație japoneză și nu-i Întreabă nimeni de unde le-a cumpărat și dece nu fumează din patriotism țigările noastre comuniste. Da domnule maior Huzum,desigur, abuzuri grosolane s’au făcut de când se cunoaște istoria civilizației Însă, cei care jefuiau mai lăsau suficient bietului amărât ca să poată trăi și el. Pe câtă vreme acum...!! Omul de rând, la ora actuală
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
acestea, de aceea lumea pe care o vedea aici, prima dată, în secvența unei singure zile, în timpul istoric de atunci, i se păruse încântătoare. Poate și era, fără a-i bănui strălucirea dinainte. Eu îi ajutam impresiile lăudând orașul - mic patriotism local pentru cele ce fuseseră odinioară, pentru gloria lui trecută, ce se mai putea vedea în stampele de altădată, aveam câteva acasă, de proveniență germană, luate de la tata, le păstram cu nostalgia aberantă a unui timp în care nu existasem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
acelor amintiri fără mărturisiri către soție, întrerupt își ridică privirea spre noi și, adresându-se Anei și fiicei sale, rosti înviorat: - Nu-i așa că-i măreț? - În adevăr, răspunse Ana, spre încântarea nereținută a domnului Pavel, cutremurat de un nostalgic patriotism local. Doamna Pavel, zâmbind, mai mult pentru a-și marca participarea, fiind atentă în realitate la mesele vecine, sperând să întâlnească vreo cunoștință oarecare, să fie văzută cum „petrece ea serile”, desigur „deseori” se gândi aceasta, deoarece locuiește în apropiere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
pe care le presupunea acest ideal și dispunând de un corp de diplomați de înaltă calitate profesională expertiza, fără de care sarcinile de politică devin fata morgana una comparativă cu aceea a diplomaților marilor actori ai vieții internaționale și de un patriotism ardent fără egal, gata să meargă până la sacrificiu. Cât de imperativă apare cerința calității profesionale a diplomaților acești interlocutori oficiali ai factorilor de răspundere dintr-un stat și ai vârfurilor valorilor intelectuale din țările în care sunt ei acreditați și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
să preia conducerea D.R.M., eventual pentru o scurtă perioadă. Am supus propunerea ministrului Teodor Meleșcanu, care a acceptat-o. Pe fond, în continuare, Săvuică a făcut o adevărată pasiune pentru relațiile cu Republica Moldova, desfășurând o activitate energică, cu dăruire și patriotism, astfel încât, acum, pot să afirm că s-a simțit mai mult atras de Republica Moldova decât de mine, la îndeplinirea cu succes a unei misiuni de suflet! A făcut deplasări la Chișinău, s-a întâlnit cu diplomații moldoveni, cu factori guvernamentali
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
scriitorilor pe care Cioran i-a iubit și cunoscut bine, așa cum au fost Eliade, Michaux, Beckett,Ceronetti..." Din răspunsurile lui Emil Cioran la întrebările scriitoarei italiene, am selectat unele paragrafe care emit idei fundamental opuse formației mele, comuniste, unde patria, patriotismul erau trăsături de fond, dar recunosc că și atunci argumentația lui pe mine, ca filolog, m-a cucerit: "Desigur, ideea mea este că, dacă vrei să fi liber din punct de vedere intelectual, nu trebuie să ai patrie. Să ai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
nădăjduitoare.” * Să ne aducem aminte că în epistolarele sale - scrisoarea a 23‐a - Costache Negruzzi, care avea chiar în jurul său pilda virtuților femeiești care îl fermecaseră, opune defectelor bărbătești, calitățile sufletești femeiești, numindu‐le: iubire, devotament, uitare de sine, dezinteresare, patriotism. Amintind faptele mamei lui ștefan cel Mare care încuie porțile cetății fiului său și‐l trimite la biruință, ale Anei Ipătescu care cu arma în mână îmbărbătează poporul și se pune în fruntea lui ca să apere pe aleșii acestuia de
Mama. In: OMAGIU MAMEI by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1073]
-
1848 unui prieten al său că «deși suntem partea tare a neamului omenesc, nu suntem însă și cea mai bună», că de la «începutul lumii și până în ziua de astăzi, femeile ne‐au întrecut nu numai în iubire, ci și în patriotism». În acest sens el argumentează că toate patimile oamenilor, câte au existat, «niciuna din ele n‐a putut păta haina cea albă a femeii românce, ci ea a rămas tot curată și neprihănită». « și de unde vine aceasta, de la educație? Nicidecum
Mama. In: OMAGIU MAMEI by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1073]
-
Dumnezeu, Mama mea ! și dacă astfel mă iubea 36 Cum aș putea s‐o uit pe ea? și cum să n‐o iubesc mereu, Pe mama mea? Versuri care, după cum spuneam, se completau armonic și într‐o sensibilitate care însemna patriotismul juvenil atât de necesar atunci dar și astăzi dacă reușim să descifrăm vremurile, cu „ȚARA MEA” : Țara mea, cu ape limpezi , Care curg cântând mereu , Eu sunt mic, dar pentru tine Cum aș vrea să lupt și eu! Arma‐i
Mama. In: OMAGIU MAMEI by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1073]
-
vreo câțiva. „Ca să mă pedepsească, m-au trimis aici. Să învăț aici. Ce să învăț de la voi, frate? Ce să învăț, când și voi nu mai știți cum să-l lingeți pe Ceaușescu ăsta al vostru că v-a dat patriotismul și securiștii.“ Amețisem. De unde pornisem și unde ajunsesem. Se întunecase de-acum. Început de noiembrie. Înserare cețoasă. Probabil și plouase, nu de mult, cât timp stătuserăm noi în bodegă. I-am amintit că risca să nu mai găsească deschis la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
însă tot actorii de cândva și mlădițele lor devenite inchizitori ai unui alt timp, cel de acum, timp al altor frici, al altor dezbinări, al altor învrăjbiri și al unei alte vânări de vieți. Cam astfel a fost și cu patriotismul. Mulți ani i s-a spus naționalism, fiind proslăvit internaționalismul. Apoi „s-a dat drumul la Hora Unirii“. Așa s-a spus, cu un sentiment de descătușare generală, când s-a primit aprobarea (indicația) să se cânte „Hora Unirii“. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
oricând prin cele mai imponderabile și inefabile mânării. N-or fi fost ele toate steagurile puse, dar tot s-a defilat. N-or fi fost toate pomenile cu tacâm complet, dar tot s-a mâncat și s-a băut în numele patriotismului. Acum s-a găsit tricolorul. Specialiști în pomana tricolorului. Am fost cu o echipă de filmare la o astfel de încropeală. Câțiva copii zgribuliți, câțiva veterani târându-și bătrânețile pentru o diplomă de excelență, fanfara pompierilor, televiziuni, o activistă a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
și care se va face deci și până la bătrânii noștri veterani care cu pieptul încărcat de decorații și glorie de luptă deci îi avem astăzi în mijlocul nostru deci au venit pe drum de izbânde și glorie strămoșească deci prin urmare patriotismul străbun care este încrustat ca nestematele pe bijuteriile din Tezauru’ de la Pietroasele, dar mai e și Tezauru’ de la Moscova de recuperat că atunci era țarism și ne aliasem cu el, nu cu bolșevicii să facem unirea cu toți frații noștri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]