7,656 matches
-
de pensii, construirea de școli pentru copiii salariaților și, uneori, în anumite întreprinderi, chiar participarea la beneficiile întreprinderii). Cele mai multe reforme introduse de legislația muncitorească pe parcursul sutelor de ani sau revendicările sindicatelor au fost realizate din și prin inițiativa acestor instituții patronale. Este adevărat că pe parcursul evoluției acestor instituții, în anumite țări, ele s-au transformat în entități ce controlau într-un mod deosebit de intens viețile muncitorilor. Acesta a fost motivul pentru care, la 21 martie 1910, în Franța, de exemplu, s-
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
24 șomaj, 249 inflație, 120 bani, 118, 119, 121 cost, 122 consecințe, 128, 129, 130, 131, 132, 133, 134, 135 fluctuații, 118 manifestare, 122, 123 panică, 267 prețuri, 29, 39 în țări dezvoltate, 131 ipotecă definiție, 99 bănci, 102 instituții patronale, 38 scop, 38 legislație muncitorească, 38 investitori acțiuni (stocuri), 65, 66, 72, 95, 200, 201, 239, 261, 265 psihologie, 63, 69, 122, 193, 195, 201, 229, 231, 239 investiții, 47 angajare de forță de muncă, 58 creștere economică, 167 extindere
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
important aici: sportul, inițial perceput ca elitist, devine foarte repede popular. Pe leagănul său se apleacă strategii care nu sunt convergente: pregătirea după Sedan a revanșei patriotice; exorcismul Comunei; controlul „claselor periculoase” și formarea tinerelor elite; elementele sportului paternalist și patronal, precum și acela al primelor cluburi sportive muncitorești, disciplina corpului și deja, dorința de a fi mai bun în pielea ta; integrarea națională și ceea ce Coubertin numește „cosmopolitism” prin care el înțelege apropierea poporului în și prin sport... Bineînțeles că o
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
la legendarul Sabinus, primul strămoș al sabinilor, pe care Virgiliu în Eneida îl reprezintă cu cosorul de viticultor ca atribut. Viticultorii din Gaillac organizau în cadrul acestei confrerii jocuri, în timpul celor trei zile de Carnaval. Foarte curând, aceste confrerii au devenit patronale și s-au pus sub egida unui sfânt ocrotitor al vinului și al pâinii, apoi aceste asociații cripto-religioase s-au transformat în societăți de ajutor reciproc în cadrul breslelor și în societăți de apărare a profesiei. Dispărute în agitația revoluționară, ele
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
în lume era semnul noii puteri a Statelor Unite. Serviciile lor foto erau mult superioare celor ale concurenților. B) Agenția Reuter păstra un loc considerabil pe piață iar serviciile sale financiare rămîneau de o excelentă calitate. În 1926, Press Association, organism patronal al ziarelor de provincie, a obținut o participație importantă la capitalul său: aceasta se obligă să adune din acel moment știrile interne. În 1941, Newspaper Proprietors Association, organism patronal al presei londoneze, devine acționar al agenției ce capătă astfel un
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
financiare rămîneau de o excelentă calitate. În 1926, Press Association, organism patronal al ziarelor de provincie, a obținut o participație importantă la capitalul său: aceasta se obligă să adune din acel moment știrile interne. În 1941, Newspaper Proprietors Association, organism patronal al presei londoneze, devine acționar al agenției ce capătă astfel un caracter cooperativ; după război, asociațiile patronale a diferitelor țări din Commonwealth vor participa la aceasta. C) Agențiile germane: Continental Telegraphen (vechea agenție Wolff) a suportat din 1913 concurența lui
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
obținut o participație importantă la capitalul său: aceasta se obligă să adune din acel moment știrile interne. În 1941, Newspaper Proprietors Association, organism patronal al presei londoneze, devine acționar al agenției ce capătă astfel un caracter cooperativ; după război, asociațiile patronale a diferitelor țări din Commonwealth vor participa la aceasta. C) Agențiile germane: Continental Telegraphen (vechea agenție Wolff) a suportat din 1913 concurența lui Telegraphen Union a grupului Hugenberg, iar în 1914 a fost creată Transozean Gesellschaft, agenția oficială care transmitea
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
a personalului medical care l-a secondat. Nu dispunem de documente care să ateste exact cât din această activitate reprezintă chirurgie de urgență, dar după estimările noastre, prin comparație cu alte secții de chirurgie din Capitală, 10-15% erau urgențe. Asociația patronală proiectase, imediat după Primul Război Mondial, un spital de chirurgie și mecanoterapie a cărui punere în funcțiune a întârziat însă mai bine de un deceniu, mai ales din motive financiare. În schimb, a fost dat în funcțiune, în 1930, Spitalul
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
la Asigurările Sociale. Un moment semnificativ al aprecierii contribuției sale a fost în anul 1937, cu ocazia sărbătoriri a 25 de ani de activitate în acest domeniu. S-au reunit atunci, pentru a elogia activitatea marelui chirurg, reprezentanți ai organizațiilor patronale și de salariați, asociațiile de medici și farmaciști, elevi și colaboratori ai maestrului. Sărbătoritului i s-a dat o mare prețuire, manifestarea fiind pusă sub patronajul unui prestigios comitet de onoare, alcătuit, printre alții din: N. N. Săveanu, președintele Camerei Deputaților
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
emigrat în Germania), în 1973 este numit cu delegație, dr. doc. Cezar Petrescu, iar din 1974 (prin concurs) Iuliu Șuteu până la pensionare în 1991. Îi urmează Marian Ciurel, până în 1995 când vine profesorul Gh. Ionescu, iar din 2004 Mircea Beuran. Asociația patronală proiectase, imediat după Primul Război Mondial, un spital de chirurgie și mecano -terapie (recuperare) a cărui punere în funcțiune a întârziat însă mai bine de un deceniu (îndeosebi din motive financiare). Terenul pentru construirea spitalului proectat a fost cumpărat o
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
care preiau administrarea spitalului; aceștia sunt: Sorescu Constantin - administrator, Ionescu Dragomir - contabil, Papadatus Iany - aj. mecanic, Bucur Gheorghe - fochist, Petre Paul și Mihai Gheorghe - paznici. Statul de salarii pe luna august 1932, cu antetul „Ministerul Muncii, Sănătății și Ocrotirilor Sociale - Asociația Patronală” este semnat de Chirurg Primar Director, dr. Petre Topa. Deci acesta este numit în funcția de director încă din august 1932. Echipa preia administrarea spitalului și asigură pregătirea deschiderii acestuia - care va avea loc la 16 noiembrie 1932. O atestă
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
de chirurgie de la Spitalul Polizu. Vin aici - pe lângă maestrul profesor - și alte cadre de rezonanță în chirurgia românească: Florian Mandache, Gerota Dan, Gavriliu Dan ș.a. Buletinul medical al Asigurărilor Sociale anunța că la Spitalul de „Chirurgie și Mecanoterapie al Asociației Patronale, medic primar, director, dr. Petre Topa, au loc în fiecare Sâmbătă la orele 10 dimineața ședințe de referate” [45]. Dr. Topa, precizează că această activitate era un „cerc de referate unde se punea la punct materialul științific din serviciu și
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
de intervenție în problema locuinței. Dar epoca nu a fost lipsită de doctrine și de proiecte de reformă asupra a tot ceea ce ar fi trebuit să se întâmple în domeniu. În privința construcției locuințelor populare, principalii protagoniști au fost marile companii patronale și oficiile publice pentru locuințele ieftine, acestea din urmă susținute adesea de municipalitatea cu orientare socialistă sau radical-socialistă. Abuzul parcelărilor a sensibilizat în privința necesității planificării urbane, dar guvernele din perioada interbelică nu au determinat niciodată în mod clar rolurile ce
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
pentru cucerirea electorală a primăriilor. Încă de la alegerile municipale din 1892, curentul guedist își manifestase interesul pentru acest subiect. Mai multe date contribuiseră la atenuarea rigidității inițiale a guediștilor față de implicarea în gestionarea locală. Mai întâi, dezvoltarea industrială și preocupările patronale pentru locuire fixaseră o parte a populației muncitorești, pe care curentul guedist intenționa să o atragă în viitor de partea lui. Apoi, a descoperit că primarul unei localități poate fi un sprijin important în perioada grevelor. Pe lângă acestea moștenirea Secolului
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
sale din Montbard. Experiența mulhousiană debutează din 1828 și rămâne foarte modestă până la cea de-a Doua Republică, apoi se dezvoltă în timpul celei de-a doua jumătăți a secolului al XIX-lea, pentru a deveni punctul de reper în ceea ce privește construcția patronală. Experiența mulhousiană ține de tradiția socială protestantă. Figură importantă a începuturilor catolicismului social, vicontele Villeneuve de Bargemont va îndemna în zadar patronatul catolic să se inspire din această metodă. Patronii catolici nu vor adopta decât mult mai târziu această politică
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Altădată sursă aproape unică a multor familii, ultima speranță a atîtor altele, aflate încă pe primele pante ale succesului, renta se topea între mîini uluite. Rezistența salariatului devenea bloc împotriva oricărei presiuni în legătură cu remunerațiile muncitorilor, subțiind, la fiecare criză, profitul patronal, cu dividende cu tot. Expansiunea industriei, în țările noi, și progresele autarhiei lor expuneau capitalismele europene și pe cel francez la o anemie crescîndă. [...] Constrîns să-și riște viața, cu fiecare zi mai dur, burghezul credea că-și dă seama
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
anumiți indivizi, neorganizați și neprotejați, dependenți de autoritățile publice, și, mai presus de toate, de partidele în măsură să le distribuie beneficii de diferite tipuri. Este, prin urmare, o "ancoră" puternică și eficientă. 3) Neo-corporatismul, caracterizat prin acorduri între asociațiile patronale, sindicatele puternice și instituțiile de mediere, constituie o "ancoră" puternică și foarte bine definită care poate bloca, într-o rețea instituțională mai mult sau mai puțin densă, activitatea majorității persoanelor implicate. 4) În ceea ce privește "ancora" în discuție (realizată de legăturile dintre
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
care aduce libertatea, fericirea ?i pacea�. 4. Habitatul social din perioada interbelic? �n marile ??ri ale Europei, la �nceputul secolului al XX-lea, locuin?a social? este preluat? de institu?îi, �n general municipale, care se substituie ini?iativelor private patronale sau filantropice, active �n secolul al XIX-lea, dar devenite inoperante n fă?a amploarei nevoilor ?i evolu-?iei raporturilor sociale. Legi noi, �n special asupra exproprierii ?i finan??rîi, autorizeaz? lansarea unor mari programe. Dup? 1888, London County Council
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
soarelui pînă la apusul acestuia. Pentru a rezista la înrăutățirea situației lor, servitorii încearcă să se organizeze în "confreerii"15 (în principiu închinate unui sfînt) sau în societăți de ajutor reciproc. Ei organizează greve și uneori chiar revolte împotriva exploatării patronale. Astfel, orașele de la sfîrșitul secolului al XIV-lea sînt zguduite de revolte. Acestea pun cîteodată alături, în lupta împotriva reprezentanților meseriilor superioare, ai puterii feudale și ai puterii regale, pe muncitorii necalificați și pe reprezentanții meseriilor inferioare, care doresc să
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
a �ntreba muncitorul despre lucrurile care scap? observ?rîi directe, al treilea � �n a culege informa?îi de la persoanele din localitate care �i cunosc de mult timp familia, sau de la cele care �i influen?eaz? existen?a prin rela?îi patronale�. [Introductions sur la m�thode d'observation, 1862]. Pentru a omogeniza scrierile etnografice ale colaboratorilor s?i ?i pentru a da greutate politic? demersului, el a creat Societatea de economie social? (1856) c?reia i-a fixat ca scop �constatarea
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
cu dou?zeci de ani mai �nainte? Iat? c? �n 1894 recidiveaz?, aduc�nd garan?îi pentru Emile Cheysson care c?uta s? fondeze un �Muzeu social�, un fel de institut de cercet?ri aplicate ?i de consiliere pentru clasa patronal?, care f?cea pereche cu Oficiul Muncii. Gra?ie generozit??îi unui industria?, contele de Chambrun, a fost cump?raț un hotel particular la Paris �n care s-a instalat muzeul. Acesta � av�nd ca director pe Robert Pinot, un
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
au fost �ncredin?ațe monografiilor de origine leplaysian?, precum Paul de Rousiers ?i Paul Bureau, care au plecat �n Marea Britanie pentru a observa trade-union-ismul. Aceast? orientare a cercet?rîi �n direc?ia sindicalismului este remarcabil? �ntr-un moment �n care clasa patronal? nu str?lucea prin deschidere social?. Avem aici, �n orice caz, �nceputurile unei ?tiin?e sociale aplicate care, din nenorocire, a sf�r?it prost �n scurt timp: Pinoit ?i principalii colaboratori au fost concedia?i �n 1897. Aceast? schimbare
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
terg�ndu-se destul de mult barierele dintre cele publice ?i cele private. Un Colegiu liber de ?tiin?e sociale este fondat la Paris, �n 1895, de c?tre Jeanne Weill, cunoscut? atunci sub pseudonimul Dick May, care are intrare �n mediul patronal progresist dar ?i trecere la Sorbona nou?. Acest colegiu se plaseaz? sub patronajul pozitivismului, fiind dirijat de c?tre Dr. Delbet, deputat ?i executor testamentar al lui Auguste Comte, dar programul s?u r?m�ne eclectic, dup? chipul personalit
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Burci. De altfel, Global Media sunt asociați în Graffiti Press, axată pe editare”. În septembrie trecut, un alt ziar românesc observa că, în vreme ce în Occident patronatele reprezintă o forță extraordinară care aproape dictează politicile economice, în România preelectorală ditamai confederațiile patronale se căciuleau pe la ușile partidelor politice și negociau de o manieră „jenantă”. „Știți care este rezultatul acestor temeneli?”, se întreba autorul articolului. Și răspundea: „Pe de-o parte, întrevederile respective (între liderii patronali și cei politici) se încheie cu minunate
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
politicile economice, în România preelectorală ditamai confederațiile patronale se căciuleau pe la ușile partidelor politice și negociau de o manieră „jenantă”. „Știți care este rezultatul acestor temeneli?”, se întreba autorul articolului. Și răspundea: „Pe de-o parte, întrevederile respective (între liderii patronali și cei politici) se încheie cu minunate și nemaiuzite promisiuni electorale, care - culmea! - poartă și girul acestor organizații de afaceri, iar pe de altă parte, orice om politic se va putea lăuda cu ideea că, uite, la mine vin businessmenii
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]