4,633 matches
-
a tratat pe elevul vinovat cu aceeași bunăvoință părintească. Din această întâmplare elevii și-au dat seama că profesorul Brăescu nu este un simplu salariat al statului care execută un program impus de regulamente, ci este un părinte și un pedagog cu tact, care știe să treacă cu vederea unele greșeli ale elevilor. Un fost profesor de la Seminarul "Veniamin Costachi" spune că, după moartea doctorului Brăescu, circula între elevi un curs de anatomie ținut de profesorul Brăescu elevilor acestui seminar, că
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Își îndeplinea cu aceeași râvnă îndatoririle, dar mergea mai încet, era preocupat de gânduri pe care nu le exterioriza, vorbea foarte puțin, ceea ce îi făcea pe cei care l-au cunoscut să creadă că era suferind. Într-o zi un pedagog ne-a comunicat discret că profesorul și doctorul Brăescu a murit. Nu s-a putut afla dacă a fost bolnav sau nu, după cum nu s-a știut nici ziua în care a murit, nici unde a fost înmormântat. Era evident
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
caracteristic și rezultă din conviețuirea diferitelor personalități - sintalitatea. Clasa școlară nu este o simplă Însumare a unor particularități și manifestări individuale, iar suma informațiilor despre copii nu exprimă profilul clasei de apartenență. Pentru a cunoaște clasa pe care o coordonează, pedagogul trebuie să inițieze un demers distinct, de sine stătător. El trebuie să identifice influențele biunivoce pe care le exercită clasa asupra fiecărui elev, fiecare elev asupra clasei, valorile la care aspiră membrii grupului, modalitatea de rezolvare a problemelor cu care
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
În constituirea echipei și să le direcționeze În folosul participanților. Cadrul didactic trebuie să dovedească și o bună cunoaștere a liderilor grupului deoarece această categorie de persoane exercită influențe asupra altora, deține atribuții la nivelul conducerii grupului de apartenență și pedagogul apelează la ea, Încredințându-i anumite responsabilități. Specialiștii au avansat ideea că nu orice persoană are capacitatea de a exercita rolul de lider. Învățătorul / profesorul poate "recunoaște" cu ușurință dacă un elev este capabil să fie lider prin raportare la
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
acestor cerințe devine sursa unor erori cum ar fi: - erori de Înregistrare, determinate de prezența unor factori perturbatori, dar și de selecția pe care o face educatorul cu ocazia Înregistrării; - erori de interpretare, datorate unor raționamente și asociații pe care pedagogul le face pornind de la datele monitorizate. Principala modalitate de prevenire a acestor erori este Îmbinarea observării psihosociale cu alte metode, rezultatele urmând a fi comparate Între ele. 2.Tehnicile sociometrice Tehnicile sociometrice includ instrumente folosite pentru a măsura comportamentul social
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
În considerare a grupului de elevi ca Întreg, adică a deplasării accentului de pe elev către grup. Evident că acest deziderat nu a apărut dintr-o dată, el a fost determinat de Încercările mai mult sau mai putin reușite ale unor pedagogi de a organiza munca școlară pe echipe, adică de invățare prin cooperare. Sunt cunoscute În acest sens unele tehnici puse la punct de-a lungul timpului de o serie intreagă de pedagogi printre care amintim pe Roger Cuisenet care a
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
mai mult sau mai putin reușite ale unor pedagogi de a organiza munca școlară pe echipe, adică de invățare prin cooperare. Sunt cunoscute În acest sens unele tehnici puse la punct de-a lungul timpului de o serie intreagă de pedagogi printre care amintim pe Roger Cuisenet care a organizat "munca liberă pe echipe", pe Célestin Freinet, organizatorul "cooperativelor școlare", pe Peterson, inițiatorul "planului de la Jena" sau John Dewey și Washburne, părinții metodei proiectelor. a Concepția lui Roger Cuisenet În spațiul
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
organizatorul "cooperativelor școlare", pe Peterson, inițiatorul "planului de la Jena" sau John Dewey și Washburne, părinții metodei proiectelor. a Concepția lui Roger Cuisenet În spațiul francez, Roger Cuisenet a experimentat mai bine de două decenii "metoda de muncă liberă pe echipe". Pedagogul a observat că Între 9 și 12 ani, copiii manifestă o nevoie puternică de socializare. În școala pe care a coordonat-o, a Îngăduit copiilor ca timp de 3-4 săptămâni să se grupeze În echipe de lucru. Dacă la Început
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
prezent pentru a interveni În orice grup la cerere, pentru a păstra un climat de Încredere, de calm și de probitate intelectuală." Este atitudinea celor care lucrează Împreună cu alții și nu a celui care pune pe alții să lucreze", spunea pedagogul.La sfârșitul zilei, dupa adunarea și sintetizarea observațiilor personale, experiențele grupurilor erau Împărtășite În comun și se realizau comentarii. b Concepția lui Célestin Freinet În pedagogia lui Célestin Freinet "copilul este unic și totodată participant activ al unor grupuri: posedă
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
activ al unor grupuri: posedă interesele și nevoile sale specifice, este bogat În potențial, dar depinde totutuși de educație pentru a se dezvolta"1. Principiul de bază al educației În școala lui Célestin Freinet este cooperarea. Pentru a stimula cooperarea, pedagogul recomandă cadrelor didactice interesate să folosească drept primă etapă Încredințarea economiei și activitații clasei În mâinile elevilor, precum și orientarea spre căutarea soluțiilor pe cale asociativă. În ceea ce priveste planificarea muncii școlare, Célestin Freinet recomandă Întocmirea a patru tipuri de proiecte: un
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
În afara cooperarii Între elevi, realizată atât În clasă cât și În afara ei (prin corespondență, călătorii, schimb de experiență În pedagogia lui Célestin Freinet există și cooperarea dintre profesori și elevi; ei lucrează Împreună, au sarcini comune, profesorul coordonând Întreaga actrivitate.Pedagogul francez are meritul de a fi instaurat și o colaborare la nivelul profesorilor, creând o mișcare pedagogică de tip cooperativ, devenită internațională și reunind profesori și cercetători din numeroase țări ale lumii. Concluzionând, pedagogia cooperativă constituie o parte esențială a
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
lămurirea și precizarea unor probleme deosebit de importante printre care: semnificația notei, funcțiile notei, criteriile notării etc. Problema care rămâne încă deschisă este relativitatea notei datorită absenței unor criterii obiective, precise de notare, direcție în care trebuie să se îndrepte eforturile pedagogilor, ale cercetătorilor, cu atât mai mult cu cât, așa cum apreciază și alte materiale, "în prezent nu dispunem de cercetări sistematice, fundamentate psihologic și adaptate la specificul materiilor de învățământ, cu privire la apreciere și notare...Se simte necesitatea unor cercetări care să
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
instructiv-educativă a dovedit că stilul de muncă al unei școli izvorăște din stilul de muncă al conducerii ei. "Școala este oglinda directorului. În ea poți vedea și cât de bun organizator este el, și cât de gospodar, și cât de pedagog, și cât de bun tovarăș de muncă". Una din principalele preocupări ale directorului trebuie să fie crearea unui climat favorabil pentru muncă în școala pe care o conduce. Problema climatului, a atmosferei favorabile unei activități rodnice în școală este de
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
și de la părinți, să creeze condiții ca fiecare profesor să-și poată manifesta inițiativa sa, să se poată afirma, să se simtă că este util instituției din care face parte și totuși în școală să existe disciplină și ordine". DIRECTORUL - PEDAGOG CU MULTIPLE ȘI ALESE CALITĂȚI Despre rolul și sarcinile directorului de școală, despre problemele conducerii și organizării școlii s-a scris relativ mult în presa și literatura pedagogică.× În legătură însă cu calitățile, respectiv însușirile etico-profesionale pe care trebuie să
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
unui bun conducător. Este vorba de o întreagă suită de însușiri care se află în strânsă corelație, care se condiționează reciproc. O clasificare și ierarhizare a calităților directorului ni se pare deosebit de dificilă, cu atât mai mult cu cât părerile pedagogilor în aceste probleme sunt foarte diferite. Câte calități trebuie să posede un învățător sau profesor pentru a fi bun director? Care dintre aceste calități se situează pe primul plan, care pe al doilea, care pe al treilea etc.? Este greu
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
apa de colonie, folosite fără zgârcenie, încheiau gama pregătirilor. Astfel, gătit ca un mire în fața altarului, fericitul îndrăgostit pleca în mare grabă, pe potecile cele mai scurte, ca să nu întârzie la mult visata întâlnire. Colegii urmau să ducă tratative cu pedagogul și cu șeful de meditație să nu bage de seamă ora nocturnă la care respectivul învoit se întorcea din oraș. Ca să se achite față de colegii care l-au ajutat să arate ca scos din cutie, cel în cauză era obligat
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
se achite față de colegii care l-au ajutat să arate ca scos din cutie, cel în cauză era obligat să povestească, în amănunt filmul întâlnirii, fără înflorituri. Pentru elevii din ultimele clase evadările nocturne din internat, cu sau fără știrea pedagogului erau o practică destul de frecventă. Plecările aveau loc înainte de baricadarea ușilor care dădeau în exterior și revenirea după ora 6, când ușile se deschideau din nou. *** Dacă aveai, cu adevărat, o problemă de sănătate, sau dacă voiai să chiulești o
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
înfrigurare și constituiau un eveniment fericit pentru fiecare dintre noi, ca și primirea unei scrisori. De aceea, situațiile respective erau speculate pentru glume de felul: Vasile Fetescu, ți-a venit de-acasă! sau Mihai Munteanu, ai o scrisoare la domnu’ pedagog! Cel anunțat tresălta de bucurie și se dezumfla când își dădea seama că fusese victima unei păcăleli. Evenimentele, faptele, împrejurările evocate în aceste pagini, apar acum într-o cu totul altă lumină, după ce s-au filtrat prin straturile temporale, care
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
crescut și copiii, iar acum, grav bolnavă, așteaptă ca cei pe care i-a legănat, crescut și înzestrat, să-i treacă pragul... O mamă bună prețuiește cât o sută de profesori, este de părere J. Fr. Herbart, filozof, psiholog și pedagog german. Tot despre mamă, N.A. Ostrovski, scriitor rus, afirmă că este o ființă minunată față de care vom rămâne întotdeauna datori. În contrast cu ultima opinie, citată mai sus, în lume, dar și la noi în țară, în rândul tineretului mai ales, începe
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
mai savurate amintiri sunt cele privitoare la năzbâtiile deochiate, care au avut ecou în toată școala la vremea respectivă. Au povestit despre felul cum reușeau să păcălească pe unii profesori sau conducerea școlii, despre evadările nocturne din internat, cu complicitatea pedagogului, felul cum reușeau să-și motiveze absențele nemotivate, cum fumau clandestin, cum copiau, folosind metode inedite, cu alte cuvinte, evocau tot ceea ce dă varietate, culoare și farmec vieții de elev intern. Întâlnirile de promoții sunt o expresie a dragostei și
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
nu ai învățat și nu ai deprins în cei șapte ani de acasă, nu poți dobândi nici în cele mai înalte școli și academii. Autoeducația este, cred, cel mai prețios câștig spiritual al omului pe parcursul vieții. POSTFAȚĂ Profesorul Vasile Fetescu - pedagog eminent și scriitor Sub un titlu voit nostalgic, Toamnă la Copou, profesorul Vasile Fetescu a publicat de curând un volum de eseuri, articole, evocări pe teme psihopedagogice și sociale, cu o prefață de Ion N. Oprea. Rezultă din el că
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
apărut, sub aceeași semnătură, alte patru volume, într-o suită ce denotă nu numai voință de expresie publică, dar și un anume program compensator. Dacă în multe cazuri timpul retragerii la pensie constituie mai degrabă un abandon, pentru Vasile Fetescu, pedagog de vocație și director de mari așezăminte școlare, mai toată cariera, această retragere a devenit prilej de a și pune în lumină calități pe care mai înainte nu le putuse etala destul. Preocupări pedagogice (1995), Flori târzii - proză, versuri, aforisme
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
de studii și articole (Preocupări pedagogice, 1982), asupra căruia avea să revină, cu nuanțe noi și sub același titlu, în etapa ultimă a carierei. Un pas înainte, deloc neglijabil, îl constituie culegerea de studii și eseuri Lumina educației, în care pedagogul adună cele mai însemnate contribuții ale sale în domeniu, sistematizate în patru capitole: Școala și educația școlară; Familia și educația familială; Educatorul; Educația generală. Conexiunea temelor e strânsă până la nedisociere, toate având ca temei vasta experiență socioprofesională a autorului. Detaliul
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
facă față cu demnitate, punând la lucru însușiri native, dar și calități dobândite prin muncă. Labor improbus pare a-i fi fost, după îndemnul unui dascăl șendricenean, o deviză permanentă, ineluctabilă, ale cărei efecte se recunosc în activitatea sa de pedagog, de conducător al unor instituții didactice, de publicist și scriitor mai apoi. Munca, rânduiala, disciplina, conștiința datoriei, devotamentul social, iată laitmotivele programului ce se degajă din noua carte subscrisă de Vasile Fetescu. Intitulând-o Lumina educației, autorul a avut în
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
lumină, cu soarele însuși. Asemenea reflecții, adesea în expresie personală, se găsesc peste tot în volum, ca modalități de a sublinia valori de incontestabilă actualitate. Accentul pus pe vocație, atașament, profesionalism în munca didactică e semnificativ pentru discursul elaborat de pedagog de-a lungul anilor. Sunt noțiuni ce revin insistent în analizele sale, fie că se referă la școală, familie, educator etc. Deschiderea spre lume și viața activă, profesională, a autorului s-a desfășurat, se poate spune, între două școli normale
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]