8,364 matches
-
pentru utilizarea tehnicilor modeme, frînează dezvoltarea prin incapacitatea sa de a răspunde cerințelor orașelor. Trebuie deci să se treacă la marea proprietate socialistă. Depășirea acestei etape implică din partea partidului o acțiune pedagogică. Gheorghiu-Dej afirmă: "Socialismul nu se realizează cu analfabeți". Pedagogia comunistă înseamnă fie alb, fie negru: promovarea a ceea ce este bun este inseparabilă de denunțarea inamicului, în context, chiaburi, echivalenți cu kulacii (ruși), țăranii bogați. Lozinca " Noi ajutăm țărănimea săracă, facem alianță cu țărănimea mijlocașă și ducem o luptă neîmpăcată
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
este transformarea conștiinței oamenilor. "Realizarea societății socialiste multilateral dezvoltate trebuie să asigure un loc de muncă pentru toți cetățenii. Munca trebuie să devină o necesitate și o plăcere pentru toți membrii societății. Toți cetățenii trebuie să se consacre muncii utile." Pedagogia subliniază demarcația dintre Bine și Rău, dintre permis și interzis, dintre folositor și dăunător: "Azi nu mai avem nici burghezie, nici mari proprietari, nici clasă exploatatoare. Dar aceasta nu înseamnă că acești comuniști n-ar mai avea nici o obligație în
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de pe aceste meleaguri". Referințele care structurează memoria sînt de ordin revoluționar odată cu 1907, trimit la statul-partid odată cu fondarea Republicii și la statul inaugural regăsit prin originile sale dacice. Războiul de indepedență este elementul central al compunerii unui gest eroic popular. Pedagogia "ceaușistă" uită rolul lui Carol de Hohenzollern și nu amintește că războiul românesc nu este decît un episod din războiul rușilor contra turcilor. Naționalismul construit de ideologia ceaușistă este nou, este de esență și de uzanță populară; el pune vechile
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
română are a se lupta și dincoace și dincolo de Carpați. Cu atât mai frumoasă și mai întăritoare de suflet este priviliștea biruinței, line dar necontenite, a învățămîntului românesc din Ardeal. Părintele protosincel Ilarion Pușcariu ne dă în prefața Principiilor de pedagogie liniamentele unei istorii a învățămîntului român popular din Ardeal. Și acest învățămînt, ca și multe alte lucruri bune, se datorește inițiativei acelei nobile și neuitate inimi de monarh, lui Iosif II. Printr-un rescript din 14 iulie 1875 se-nființează
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
proiecte extracurriculare de către CMSC Iași, care au lucrat cu elevi mediatori. Necesitatea unei asemenea lucrări a fost confirmată de concluziile unui chestionar aplicat cadrelor didactice, părinților, elevilor din trei școli ale județului. Lucrarea sintetizează tendințele actuale din teoria și practica pedagogiei, metodicii, psihologiei școlare concentrate asupra prevenirii, evitării și medierii conflictelor. Ca modalitate de valorificare ne propunem elaborarea unui manual de medierea conflictelor (opțional pentru anul I de studiu) și a unui ghid pentru cadrele didactice. CAPITOLUL I A. CONFLICTELE 1
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
grupului ca mediu de învățare, evidențiind eficiența ridicată a grupurilor de elevi ce îndeplinesc o sarcină de învățare comună, deoarece dacă elevii sunt implicați în activități ce presupun cooperarea, atmosfera în clasă este mai bună. Curriculum este un concept-cheie al pedagogiei contemporane (J.C. van Bruggen) și provine din latinescul curriculum- a, care 45 înseamnă cursă, alergare. Schimbarea de sens în plan educațional a avut loc în a doua jumătate a secolului al XVI-lea, când s-a produs o standardizare a
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
între trei factori, dintre care unul este mediator, se află „între” ceilalți doi. De asemenea, este o relație și în același timp se mediază o relație. În situațiile educative sunt implicați: mediatori naturali (impersonali); mediatori personali; mediatori impersonali” (Viorel Ionel - Pedagogia situațiilor educative, p. 123) Relația mediată face parte dintr-un mediu educativ ca ansamblu de situații educative. Mediile se diferențiază în: mediu natural, ca fundal educativ; mediu social, implicit formativ; mediu educativ (natural și social) explicit mediator în formare. Mediul
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
Conținuturile procesului de învățământ, componentă a curriculum-ului”, în Psihopedagogie, Editura „Polirom”, Iași 18. Ciobotaru, A, coord., 2002 - „Teatrul și comunicarea didactică”, Editura „Spiru Haret”, Iași 74 19. Cristea, S., 1996 - „Metodologia reformei educației”, Hardiscom, Pitești 20. Cristea, S., 1996 - „Pedagogia generală. Managementul educației”. Editura Didactică și Pedagogică, București 21. Cristea, S., 1994 - „Fundamentele pedagogice ale reformei învățământului”, Editura Didactică și Pedagogică, București 22. Crostea, S., 2004 - „Managementul organizației școlare”, Editura Didactică și Pedagogică, R.A. București 23. Cristea, M., 1994 - „Sistemul
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
curs), Editura Paideia, București 34. Niculescu, Rodica Mariana, 2000 - „Curriculum educațional”, Editura Pro Humanitas, București 35. Pease, A., 1993 - „Limbajul trupului”, Editura Polimark, București 36. Potolea, D. - “Teoria și metodologia obiectivelor educaționale”, în I. Cerghit, L. Vlăsceanu (coord.), Curs de pedagogie, Editura Universitatea, București 37. Sarivan, L., 2000 - „Proiectarea curriculum-ului la decizia școlii”, I.S.E., București 38. Sarivan, L., 2000 - „Repere pentru proiectarea opționalelor”, în Buletinul informativ al Proiectului de reformă a învățământului preuniversitar, Nr. 9 39. Shapiro, Daniel, 1998 - „Conflictele
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
Reforma conținuturilor învățământului, cadru metodologic”, Editura Polirom, Iași 42. Țoca, Ioan, 2002 - „Management educațional”, Editura Didactică și Pedagogică, R.A. București 43. Ungureanu, D., 1999 - „Educație și curriculum”, Editura „Eurostampa”, Timișoara 44. Văideanu, G., 1986 - „Conținutul învățământului”, în G. Văideanu (coord.), Pedagogie, Editura Universității „Al.I. Cza”, Iași 45. Văideanu, G., Ionescu, M., 1982 - „Conținutul învățământului, componenta fundamentală a procesului didactic”, în Salade, D. (coord.), Didactica, Editura Didactică și pedagogică, București 46. Văideanu, G, 1988 - „Educația la frontiera dintre milenii”, Editura Politica
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
școlar. Elevii care prezintă dificultăți de adaptare la exigențele, la programele școlare necesită o atenție sporită din partea școlii, concretizată în elaborarea programelor psihopedagogice individualizate, care vizează restabilirea echilibrului între elev și școală. Este vorba despre trecerea de la psihologia diferențială la pedagogia diferențială, trecere a cărei necesitate a fost subliniată încă de Ed. Claparede. Diferențele interindividuale sunt definitorii pentru gradul de „educabilitate” a elevului. Îi putem ajuta pe elevii slabi la învățătură doar cu condiția cunoașterii formei concrete de manifestare a nereușitei
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
subiect al educației. Socializarea pune accentul pe uniformizare, individualizarea pune accentul pe diferențiere. Chintesența educației rezidă în reunirea acestor laturi opuse într-o relație de complementaritate. Punem capăt acestor considerente generale cu următoarea definiție sintetică dată educației în „Tratatul de pedagogie școlară al lui Ion Nicola (Edit. Aramis, 2003ă: „educația este o activitate școlară complexă care se realizează printr-un lanț nesfârșit de acțiuni exercitate în mod conștient, sistematic și organizat, în fiecare moment, un subiect - individual sau colectiv - acționând asupra
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
succesul / eșecul elevilor într-o sarcină specifică să nu rămână fără ecou în ceea ce privește sfera motivațională (mai ales intrinsecăă sau atitudinală a acestora. Aceste rezultate ar trebui să atragă atenția asupra unui fapt care este menționat de mai toate tratatele de pedagogie sau psihologie școlară: „operația de evaluare nu este o etapă supraadăugată ori suprapusă procesului de învățare, ci constituie un act integrat activității pedagogice; e o cale de perfecționare ce presupune o strategie globală a formă rii” (Cucoș, 2002ă. Deși este
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
ierarhizarea variantelor de rezolvare a problemei; * viabilitatea soluțiilor propuse. 3.5.3. Învățarea dramatizată Jocurile de rol și învățarea dramatizată sunt metode de simulare a realității între care este dificil să se facă o disticție clară. Jocul este valorificat de pedagogie, în varietatea formelor sale, pe de o parte pentru a da o formă facilă și atrăgătoare actului didactic, iar pe de altă parte pentru a înlesni înțelegerea și asimilarea realului. Prin joc, se oferă elevilor posibilitatea de a explora și
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
Ioan, Tehnici de comunicare interpersonală, București, Asociația Română de Psihologie Transpersonală, 2002 Bally, Charles, Linguistique générale et linguistique française, Quatrième édition revue et corrigée, Éditions Francke Berne, 1965 Bârlogeanu, Lavinia, Paradigma educațional-umanistă în contextul postmodernității, în Emil Păun, Dan Potolea, Pedagogie. Fundamentări teoretice și demersuri aplicative, Iași, Polirom, 2002, pp. 25-46 Bougnoux, Daniel, Introduction aux sciences de la communication, Paris, Éditions La Découverte, 1998 Cerghit, Ioan, Sisteme de instruire alternative și complementare. Structuri, stiluri și strategii, București, Editura Aramis, 2002 Coșeriu, Eugen
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
Paris, Presses Universitaires de France, 1996 Moeschler, Jacques; Reboul, Anne, Dicționar enciclopedic de pragmatică, Coordonarea traducerii: Carmen Vlad, Liana Pop, Cluj, Editura Echinox, 1999 Neacșu, Ioan, Empatia și modelarea competențelor pentru profesia didactică perspectivă psihoeducațională, în Emil Păun, Dan Potolea, Pedagogie. Fundamentări teoretice și demersuri aplicative, Iași, Polirom, 2002, pp. 85-107 Neacșu, Ioan, Metode și tehnici de învățare eficientă, București, Editura Militară, 1990 O'Sullivan, Tim; Hartley, John; Saunders, Danny; Montgomery, Martin; Fiske, John, Concepte fundamentale din științele comunicării și studiile
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
Sfez, Lucien, Comunicarea, Traducere de Margareta Samoilă, Prefață de Dan Lungu, Iași, Institutul European, 2002 Slama-Cazacu, Tatiana, Psiholingvistica o știință a comunicării, București, All Educational, 1999 Ulrich, Cătălina, Reforma la nivelul școlii provocări și posibilități, în Emil Păun, Dan Potolea, Pedagogie. Fundamentări teoretice și demersuri aplicative, Iași, Polirom, 2002, pp. 117-132 Vion, Robert, La Communication verbale. Analyse des interactions, Paris, Hachette, 1992 Capitolul 2 Etapa preșcolarității premise psihopedagogice 2.1. Particularitățile copilului preșcolar Etapa preșcolarității prezentată, în literatura de specialitate, ca
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
ordin pedagogic. De aici cele două direcții pe care se construiește capitolul de față pe de o parte, coordonate ale psihologiei copilului preșcolar și, pe de altă parte, aspecte care redimensionează știința educației, în general, particularizând-o în așa-numita pedagogie preșcolară. Ca ramură a psihologiei vârstelor alături de psihologia sugarului, a antepreșcolarului, a adolescentului, a adultului, a bătrânului psihologia copilului oferă date relevante pentru caracterizarea multiplă a subiecților educației. Prin raportare la diferitele teorii asupra dezvoltării personalității umane, cu rol în
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
realizate în grădiniță, la grupa mare în activitățile de educare a limbajului, cunoașterea mediului și activități matematice, Slatina, Didactic Pres, 2005 Osterrieth, Paul A., Introducere în psihologia copilului, Traducere de Constantin Urmă, București, Editura Didactică și Pedagogică, 1976 Popenici, Ștefan, Pedagogia alternativă: imaginarul educațional, Prefață de Cezar Bîrzea, Iași, Polirom, 2001 Piaget, Jean, Construirea realului la copil, Traducere de Dan Răutu, București, Editura Didactică și Pedagogică, 1976 Piaget, Jean, Le jugement et le raisonnement chez l'enfant, Neuchâtel-Paris, Éditions Delachaux&Niestlé
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
construcție a comunicării incluse în sistemul limbii române) și de teorie literară (ancorate în universul literaturii pentru copii), precum și anumite coordonate subsumate psihologiei (particularitățile de vârstă și individuale ale copiilor aparținând ,,celei de-a doua copilării" vezi capitolul 2) și pedagogiei 83 (principii, particularități/componente ale procesului de predare-învățare-evaluare etc.), aceste cinci direcții justificându-și actualizarea în contextul dezideratului de derulare/realizare practică în condiții optime a activităților de educare a limbajului în grădiniță. Într-un demers de la general la particular
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
particular, de individualizare a didacticii activităților de educare a limbajului în cadrul sistemului disciplinelor de tip ,,pedagogic", ,,educațional", ,,aplicativ", se delimitează două perspective de abordare: pe de o parte, didactica activităților de educare a limbajului văzută prin prisma raportării la valențele pedagogiei preșcolare și, pe de altă parte, aceeași disciplină asociată teoriei educației și didacticii 84, în general, și didacticilor aplicate, în special. Într-o primă direcție a analizei, tabloul general al științelor educației (după Mialaret 85) prevede o tripartiție la nivelul
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
situându-se (alături de științele care studiază condițiile imediate ale actului educativ, de știința metodelor și tehnicilor de predare și de știința evaluării) și didacticile speciale ale diferitelor discipline așadar, și didactica activităților de educare a limbajului. În al doilea rând, pedagogia preșcolară 86, ca punct de reper pentru didactica activităților de educare a limbajului (vezi și 3.1., repere în delimitarea unei didactici a preșcolarității), are în vedere: ,,studierea activității și comportamentului educatorului ca agent al acțiunii educaționale (personalitatea, pregătirea, aptitudinile
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
vor fi avute în vedere ulterior vezi capitolul 13 (centrat pe repere în proiectarea activităților de educare a limbajului). Trimiteri bibliografice Bulc, Mihaela, Metodica activităților de educare a limbajului în grădinița de copii, Beiuș, Editura Buna Vestire, 2005 Cucoș, Constantin, Pedagogie, Ediția a II-a revăzută și adăugită, Iași, Polirom, 2002 Dumitrana, Magdalena, Educarea limbajului în învățământul preșcolar, vol. 1, Comunicarea orală, București, Editura Compania, 1999 Ezechil, Liliana, Prelegeri de didactică generală, Editura Paralela 45, 2003 MEC, Normativ de dotare minimală
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
II-a revizuită și adăugită, București, 2005 Rosenberg, Marshall B.; Adevărata educație pentru o viață împlinită: comunicarea nonviolentă ajută școala să crească performanțele, reduce conflictele și îmbogățește relațiile interumane, Traducere de Silvia Sbârnă, București, Elena Francisc Publishing, 2005 Văideanu, George, Pedagogie. Note de curs, Partea I, București, Editura Fundației ,,România de Mâine", 1998 Vrășmaș, Ecaterina, Educația copilului preșcolar. Elemente de pedagogie la vârsta timpurie, București, Editura Prohumanitate, 1999 Capitolul 4 Finalitățile învățământului preșcolar/activităților de educare a limbajului perspectivă etapizantă 4
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
să crească performanțele, reduce conflictele și îmbogățește relațiile interumane, Traducere de Silvia Sbârnă, București, Elena Francisc Publishing, 2005 Văideanu, George, Pedagogie. Note de curs, Partea I, București, Editura Fundației ,,România de Mâine", 1998 Vrășmaș, Ecaterina, Educația copilului preșcolar. Elemente de pedagogie la vârsta timpurie, București, Editura Prohumanitate, 1999 Capitolul 4 Finalitățile învățământului preșcolar/activităților de educare a limbajului perspectivă etapizantă 4.1. Finalități generale pentru etapa preșcolarității Conceptul de finalitate, prezentat de literatura pedagogică din multiple perspective, este avut în vedere
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]