5,213 matches
-
punctul central din care a pornit răspândirea lor. Semiluna Fertilă a fost în schimb, scena pe care s-a dezvoltat civilizația semită. Pe acest fond, a fost emisă ipoteza potrivit căreia, în cicluri recurente de aproximativ 1.000 de ani, peninsula arabă, asemenea unei fântâni abundente, devenea un rezervor de preaplin demografic în raport cu precaritatea condițiilor naturale, așa încât o revărsare de populație era inevitabilă, ceea ce a determinat în antichitatea preislamică mai multe serii de migrații “în valuri”, asemănătoare migrațiilor europene de mai
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
migrațiilor europene de mai târziu spre Lumea Nouă. Date fiind particularitățile geografice ale regiunii, singura cale de migrare a fost drumul spre nord, pe două căi: prin partea estică spre Mesopotamia și drumul spre vest care se bifurcă apoi între peninsula Sinai și valea Nilului. Pe ambele direcții migrațiile s-au desfășurat în valuri succesive. Spre Mesopotamia s-au deplasat primele neamuri semitice nomade în jurul anilor 3.500 î.Hr. unde s-au suprapus peste substratul sumerienilor, dând naștere babilonienilor și vestitei
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
stabilesc în Iordania la nord-est de Sinai, unde pun bazele unui prosper regat semitic de influență greacă și romană cu capitala la Petra. Până la declanșarea marii migrații arabe din secolul al VII-lea d.Hr., arabii au ocupat exclusiv spațiul peninsulei arabe, organizați în clanuri familiale și triburi. Poporul arab, unul din cei doi reprezentanți actuali importanți ai neamului semitic alături de poporul evreu, a păstrat în cea mai mare măsură trăsăturile sociale, lingvistice și psiho fizice caracteristice acestei familii etnice. Limba
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
fi reușit să pătrundă dincolo de barierele de nisip și să se instaleze definitiv aici. Desenul spațial al răspândirii arabilor, la fel ca și al tuturor celorlalte popoare semitice plecate din Arabia, a avut un punct obligatoriu de dispersie și anume peninsula Sinai și regiunile limitrofe. Acest areal reprezintă spațiul multiplelor disjungeri și geneze primordiale și are pentru umanitate o încărcătură spiritual-existențială ce transcede etosului arabității.Aici a fost nucleul în care s-a inițiat conturarea și răspândirea raselor subspeciei umane actuale
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
arabii peninsulari din sud. Arabii peninsulari din nord erau în special nomazi care trăiau în Hijaz și Nejd, iar cei din sud erau preponderent sedentari stabiliți în munții Yemenului, platoul Hadramauth și de-a lungul coastelor învecinate. Arabii din nordul peninsulei vorbeau araba “pură” (viitoarea limbă a Coranului), iar cei din sud foloseau o limbă semitică proprie - sabeana sau himyarita, înrudită cu abisiniana din Africa. Populațiile din ambele zone erau dolicocefale, dar cei din sud aveau un element brahicefal mai marcat
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
din munții Yemenului, de solurile mai fertile și de proximitatea rutei obligatorii prin Bab-elMandheb ce lega Europa de India. Din acest motiv regiunea era denumită în antichitate Arabia Felix (Arabia Fericită), denumire care privește însă cea mai mare parte a peninsulei arabe, iar restrângerea ei doar la Yemen - regiunea cea mai cunoscută Europei în acea epocă, este, în opinia orientalistului Philip Hitti, o greșeală medievală propagată parțial până azi. În această regiune s-au succedat mai multe state sud-arabe antice (fig
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
oraș Yarim, la 160 km. nord-est de Sanaa) și a durat între 115 î.Hr.-300 d.Hr. Acest stat s-a format prin extinderea hegemoniei tribului Himyar din zona Adenului (trib ce există și astăzi), asupra întregii regiuni sudice a peninsulei arabe, preluând cultura, limba și activitățile comerciale ale sabeenilor și mineenilor dinaintea lor. Al doilea Regat Himyarit a ființat între anii 300-525 d.Hr., perioadă în care a început să se răspândească în Yemen creștinismul monofizit și iudaismul, ce au
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
odată cu apariția Islamului și convertirea la Islam a ultimului satrap persan al Yemenului. B. Formațiunile statale din Arabia de nord În perioada preislamică, pe lângă regatele sud arabe, au apărut o serie de alte mici state în nordul și în centrul peninsulei arabe, care, asemenea celor din sud, își datorau prosperitatea comerțului, nefiind state militarizate, nici în momentul apariției, nici în perioada de apogeu (fig. 18). Aceste formațiuni statale se înscriu în limitele spațiale ale provinciilor Arabia Petraea (Sinai și Petra) intrată
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
adoptat creștinismul, așa cum au făcut gassanizii, ci a rămas păgână, pentru a nu deteriora relația preferențială cu vecinii persani. În perioada apogeului (secolele V-VI), în statul de la Hira se vorbea araba și se scria în siriacă. Pe parcursul întregii antichități, peninsula arabă a jucat, ca și astăzi, rolul unei piese de racord intermediar între spațiile adiacente. Astfel, spațiul sud-peninsular și-a asumat și a valorificat din plin valențele de punte de legătură între Egipt și Babilon, precum și între focarul civilizației hinduse
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
expansiunii fără precedent a seminției arabe, care, în decursul a doar câteva decenii a reușit să ocupe un imens areal cuprinzând regiunea Semilunii Fertile (un arc între capul Golfului Persic și extremitatea sud-estică a Mediteranei), apoi Persia, Africa de nord, peninsula Iberică și chiar unele areale din Asia Centrală. Poate doar Alexandru cel Mare mai reușise până atunci o atât de rapidă performanță sau mai târziu Ginghis-han, dar întreprinderile lor s-au dovedit a fi efemere, în timp ce expansiunea arabă s-a dezvoltat
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
de o anumită oboseală a populațiilor recent creștinate din teritoriile supuse, ce au preferat arabul păgân, grecului sau bizantinului corupt, iar din punct de vedere fizicogeografic, spațiile ocupate de arabi dispuneau de condiții climatice și morfo topografice similare celor din peninsula arabă, favorizând penetrarea arabă în arealele-țintă. În prima etapă a expansiunii din secolele VII VIII, arabii au dovedit o atracție deosebită pentru lumea mediteraneeană greco-romană din arealul Levantului, unde a și fost instalată capitala califatului în această perioadă - la Damasc
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
întrucât așa cum aprecia istoricul persan alShahrastani, “niciodată pentru Islam nu a existat o altă problemă care să provoace atâta vărsare de sânge precum califatul”. Autoritatea califilor menționați se extindea doar peste arealul din jurul Medinei, Meccăi și regiunii Hijazului din nord-vestul peninsulei arabe. Restul triburilor din peninsulă refuzau recunoașterea noii autorități califale și convertirea la Islam, ceea ce a necesitat recurgerea la lupta armată de către califii din Medina pentru unificarea triburilor secesioniste. Primul calif Abu-Bakr a reușit să unifice cea mai mare parte
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
alShahrastani, “niciodată pentru Islam nu a existat o altă problemă care să provoace atâta vărsare de sânge precum califatul”. Autoritatea califilor menționați se extindea doar peste arealul din jurul Medinei, Meccăi și regiunii Hijazului din nord-vestul peninsulei arabe. Restul triburilor din peninsulă refuzau recunoașterea noii autorități califale și convertirea la Islam, ceea ce a necesitat recurgerea la lupta armată de către califii din Medina pentru unificarea triburilor secesioniste. Primul calif Abu-Bakr a reușit să unifice cea mai mare parte din peninsulă prin sabia lui
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
Restul triburilor din peninsulă refuzau recunoașterea noii autorități califale și convertirea la Islam, ceea ce a necesitat recurgerea la lupta armată de către califii din Medina pentru unificarea triburilor secesioniste. Primul calif Abu-Bakr a reușit să unifice cea mai mare parte din peninsulă prin sabia lui Halid ibn-al-Walid. Arabia a trebuit să se cucerească pe sine însăși înainte de a cuceri lumea. Succesele înregistrate în aceste campanii interne, spiritul belicos al triburilor de acum fraternizate și atracția regiunilor prospere din aria mediteraneeană, au determinat
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
însoțită de extinderea atenției spre Persia și Asia central-sudică, a marcat începutul întoarcerii arabilor cu fața dinspre Mediterana greco-bizantină spre Asia mesopotamiano-persană. În epoca Abbasizilor stăpânirea arabă se întindea din nord-vestul Indiei și Afganistan, peste Arabia și nordul Africii, până în peninsula Iberică, sudul Italiei, Sicilia. Din Califatul abbasid s-au desprins în timp mai multe formațiuni: statele conduse de dinastiile Idrisizilor (din 788), Aghlabizilor (din 800), Tahirizilor (din 821), Tulunizilor (din 868), Safarizilor (din 873), Samanizilor (din 875), statul karmaților (din
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
și condus între anii 1147-1269 de o dinastie arabizată de origine berberă, sub care Marocul și Maghrebul în general, au cunoscut o epocă de strălucire și afirmare culturală. Emiratul a inclus teritoriile Marocului, nordului Algeriei, Tunisiei, nord-vestul Libiei și sudul peninsulei iberice. Califatul Hafsizilor a evoluat pe harta politică între 1228-1574, cu capitala la Tunis, fiind format din teritorii desprinse din stăpânirile Almohazilor, respectiv teritoriul Tunisiei, nordul Algeriei, nordul Marocului și nord-vestul Libiei. Sultanatul Mamelucilor a funcționat între 1250-1517 în Egiptul
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
stăpânirii diferitelor teritorii din Imperiul turc, situație în care se găsea în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, o mare parte a spațiului arab: teritoriile Siriei, Transiordaniei, Libanului, Palestinei, Irakului, Qatarului, Yemenului de nord-vest și coastele litorale ale peninsulei arabe au rămas sub stăpânire otomană până în 1918, dată după care au devenit teritorii sub mandat britanic (Transiordania, Palestina, Irak, Qatar, Yemen) sau francez (Siria, Liban). Unele teritorii se aflau deja sub stăpânirea puterilor europene. Astfel, încă din secolul al
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
vecine: independența Sudanului din 1956 a fost contestată de la început de Egipt care îl consideră în mod tacit arealul său teritorial; obținerea independenței Algeriei și Marocului a însemnat escaladarea tensiunilor frontaliere și rivalităților regionale reciproce; dobândirea independenței de către statele din peninsula arabă a determinat reacții inițiale de contestare a existenței lor de către Arabia Saudită; apariția emiratului kuwaitian independent în 1961 a generat pretenții teritoriale explicite din partea Irakului; accederea la independență a Siriei și Iordaniei a potențat divergențele bilaterale induse subtil de către fosta
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
turc reprezenta un obiectiv prioritar de interes pentru Germania în zona balcano-pontică. Într-o manieră similară a procedat și Marea Britanie în 1967 când a cedat Omanului insulele Kuria Muria (revendicate de Yemen) situate la 40 km. de coasta yemenită a peninsulei Arabic. În urma operațiunii în cauză pragmaticul Albion a antamat pe termen lung loialitatea Sultanatului Oman, element extrem de important în complicata ecuație geopolitică a arhitecturii de securitate regională din Golful Arabo-Persan. Totodată, Marea Britanie a făcut tot posibilul pentru a planta “cârlige
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
Arabo-Persan. Totodată, Marea Britanie a făcut tot posibilul pentru a planta “cârlige” de dependență și de creare a dificultăților regionale ulterioare obținerii independenței ex-protectoratelorsale arabe. În logica acestui raționament trebuie privită trasarea arbitrară a unor frontiere anticipativ nevralgice între entitățile din peninsula arabă: frontierele dintre Arabia Saudită și micile emirate de la Golful Persic, frontiera kuwaitiano-irakiană, frontiera saudito-irakiană. Acest context regional se va multiplica și complica după 1950 în condițiile războiului rece, care va transforma arealul arab într-un spațiu intermediar de confruntare a
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
context ce permite identificarea modalităților de constituire a teritoriilor în cauză. a. Ocuparea efectivă a teritoriilor descoperite prin expediții proprii de către arabi în cursul mileniului I este principala modalitate prin care s-a format vastul domeniu arabofon actual. Pornind din peninsula Arabia, populațiile triburilor arabe au migrat, spre sud, est și nord, populând inițial întreaga peninsulă, țărmurile vestic și nordic al Golfului Persic, fosta Mesopotamie și Orientul Apropiat (incluse în Califatul Arab), de unde, trecând istmul Suez, s-au extins de la est
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
teritoriilor descoperite prin expediții proprii de către arabi în cursul mileniului I este principala modalitate prin care s-a format vastul domeniu arabofon actual. Pornind din peninsula Arabia, populațiile triburilor arabe au migrat, spre sud, est și nord, populând inițial întreaga peninsulă, țărmurile vestic și nordic al Golfului Persic, fosta Mesopotamie și Orientul Apropiat (incluse în Califatul Arab), de unde, trecând istmul Suez, s-au extins de la est spre vest peste toată partea septentrională Africii. Practic, teritoriile în cauză au ajuns să fie
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
fi o întreprindere facilă, fără necesitatea derulării prea multor demersuri documentate la fața locului. Așa se explică multitudinea frontierelor perfect geometrice, sub forma unor linii drepte și unghiuri perfecte trasate în ariile deșertice, în special în Africa sahariană și în peninsula Arabia. În această manieră au fost trasate spre exemplu, liniile conturului geometric al Libiei, ce delimitau zona de interese britanică de la est (Egipt și Sudan) și aria colonială franceză de la sud (Ciad, Niger) și vest (Algeria). Frontierele Saharei Occidentale delimitau
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
special a teritoriului unor entități statale din trecut, ce au precedat constituirea actualelor state arabe, ca subiecte de drept internațional. Este vorba despre cucerirea și anexarea de către Imperiul Otoman a unor teritorii din Orientul Apropiat, țărmurile estice și vestice ale peninsulei Arabia, nordul Africii, pe care fie le-a organizat ca provincii (pașalâcuri) turcești, fie le-a respectat autonomia internă în calitate de emirate vasale. Ulterior decăderii Imperiului Otoman au devenit posesiuni coloniale (practic tot prin cucerire/anexare) ori sub mandat internațional, administrate
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
și cu Mauritania, în privința delimitării frontierei comune. În cursul războiului din 1948-1949, Israelul a anexat Galilea, o parte din fâșia Gaza, jumătatea vestică a Cisiordaniei și partea nouă a Ierusalimului (partea de vest). După războiul din 1967, Israelul a ocupat peninsula Sinai (pe care a retrocedat-o Egiptului în 1982), Cisiordania estică până pe malul drept al Iordanului și al Mării Moarte, Ierusalimul vechi (partea de est) și teritoriul sirian din zona înălțimilor Golan. Între 1978-2000, Israelul a ocupat o fâșie de
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]