14,398 matches
-
teatru, regizori, actori, scenografi, muzicieni, coregrafi. CÎnd publicul nu ne aplaudă, Îl Înjurăm. CÎnd criticii nu ne laudă, apelăm la ...(alt gen de) Sfinți & Dumnezei. Teatrul e conflict. Biserica - Împăcare. Numai mona hul de la Rohia, repet, lăcrima În finalul Scrisorii pierdute, crezînd că Nae Cațavencu se Împacă cu Tipătescu, În timp ce polițaiul strigă Muzica!... Găsesc printre miile-mi de fișe care tind să măngroape, În camera de lucru, una care sună utopic : un (Încă) tînăr regizor anunță că va realiza integrala Shakes
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
Pescărușului a fost o cădere :”...publicul a izbucnit În rîs, apoi a huiduit și a fluierat.La finele primului act, cîteva aplauze slabe s-au pierdut În strigătele de protest. În actul al doilea, harababura devenise asurzitoare.[...] Dezorien tați, paralizați, pierduți, actorii Își uitau rolul și jucau În gol. [...] Toți erau de părere că nu se mai pomenise pe scenele rusești o asemenea cădere”. PÎnă și Tolstoi considera Pescărușul „o piesă foarte proastă” (vezi jurnalul lui Suvorin). Autorul a primit o
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
la brațul meu. Nimeni alta decât nevasta celui mai puternic dintre magnații invitați la vânătoare, Contesa de Bethlen, tânără, cu fața sidefie și îngustă, cu părul de un blond de cenușă, cu ochii cenușii și liniștiți, aproape absenți, cu licărirea pierdută înăuntru. De fapt, cele două, făptura actriței și cea a personajului, în mintea mea, începeau din nou, extrem de repede, să fuzioneze. Astfel că soția directorului Sima nu era pentru mine, numai contesă de Bethlen, iar contesa trăia aievea, ședea lângă
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
luase sfârșit. Ceva. O mică rotiță a marelui angrenaj care era iubirea, parcă se gripase brusc. Sau parcă trecuseră zeci de ani de la ultima noastră întâlnire, și îmbătrâniserăm amândoi de-a binelea. N-aveam de gând să vorbesc prea mult. Pierdut, privirile mi le împlântasem timp îndelungat, undeva, în dușumea. Transpiram încet. De emoție, cred, transpiram. Ea încerca să reia firul, dar o râcâia cu siguranță, ultima scenă, cea din fosa casei de Cultură. Mi se părea că venise aici, în
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
suntem responsabili de apariția sau dispariția ei. Mulți nu vor accepta și nici nu vor crede în aceste afirmații, dar cu timpul toți vor înțelege mecanismul de apariție a suferinței și metoda simplă și naturală de a recupera din sănătatea pierdută. Sunt pași importanți pe care omenirea îi face în scopul restabilirii echilibrului uman. Eu am început istoricul diagnosticelor mele cu diagnosticul de reumatism poliarticular, am făcut fizioterapie și tratamente antiinflamatorii dintre cele mai diverse, rezultate, niciunul. După care am început
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
să oferi și să dorești cuiva sănătate, dar în primul rând trebuie să o ai tu. Oricât ai fi de drăguț și amabil, nu poți dărui ceva ce tu nu ai, pentru că ar fi fals și fără valoare. Recuperarea sănătății pierdute presupune o schimbare radicală a modului de: A FACE, A GÂNDI {i A AC}IONA. Dragi prieteni, se știe că boala este scumpă, dar nici pe departe sănătatea nu este gratis și nu mă refer doar la bani. În viață
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
a venit la mine acasă și m-a invitat într-o plimbare cu mașina. Eu eram abia venită din Italia și mă pregăteam intens, financiar-sufletește să plec la Fundeni (un spital din București), pentru ami relua jobul meu (căutarea sănătății pierdute). Mergeam frecvent la acel spital, aveam abonament acolo pentru că problemele mele de sănătate se agravase între timp și aveam mari probleme cu colonul, care producea niște polipi meta-plazici (cancerigeni). Aveam banii pregătiți și urma ca în câteva zile să plec
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
un loc în care nu caută, în interior. E acel ceva care poate schimba într-o clipă totul în favoarea ta, chiar și în cele mai dezavantajoase condiții, ceva ce nimeni nu îți poate lua, ce nu poate fi distrus sau pierdut. Ceva care odată ce ai reușit să descoperi, să educi și să stăpânești va începe să-ți aducă în viață tot ce dorești, într-un ritm care te va surprinde și pe tine. Acel ceva este ,,PUTEREA INTERIOAR|” motorul, combustibilul, caii-putere
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
Fără să se uite la Hliboceanu, le-a așezat pe măsuța de lângă pat. Tăcută, s-a întors, gata să iasă, dar... s-a răzgândit. S-a întors cu fața spre Hliboceanu fără să-l privască și a îngăimat cu glas pierdut: Poftă bună!... Mulțămesc, Măriuță! Mulțămesc pentru bunătăți, iar tu nu mai fi supărată. Drept răspuns, Măriuța a plecat privirea în podea și - cu mers împleticit - s-a întors, a deschis ușa și a ieșit fără să se uite înapoi... Liniștea
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
mașini și deschideau capotele. Un timp, s-a auzit tusea tabagică a zecilor de automobile chinuite prin răsucirea obsesivă a cheilor În contact. Apoi, metodele au evoluat. Unii se propteau cu mâinile În șold În fața cutiilor de tablă, cu aerul pierdut al artiștilor Înaintea lucrurilor mărețe și de neînțeles, alții, mai pricepuți, după o scurtă scărpinare În cap, se aplecau deasupra pacientului deschis, cerând cu glas sigur nevestelor șurubelnițe pe care le răsuceau apoi cu Îndemânare și rezultate nule. Urma Încercarea
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
zbughit-o dintr-un grajd alăturat și aproape că i-a atins portiera când a trecut pe lângă el claxonând vesel. Apoi, când Fauvé abandonase aproape orice speranță de-a o regăsi și mergea blestemând la turație joasă În căutarea urmelor pierdute, Alfina i-a ieșit brusc În față, la o cotitură. În acel decor În care ziua Își dădea duhul, Întinsă pe catafalcul văilor Înverzite, părea o zeiță a câmpului care se Întorcea de la scaldă, picături de apă Îi șiroiau pe
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
și transmite spre roți mișcarea, dogma străveche a tuturor mașinăriilor, sau ca și cum aceasta ar fi devenit brusc inutilă. Apoi, Într-un târziu, Alfina a sfărâmat Întreaga nemișcare: a demarat, atingându-i ușor În trecere oglinda retrovizoare, spre a se face pierdută În spatele unui deal. Câteva ore mai târziu, În Întunecimea garajului de poliție, Fauvé a aflat de la colegul lui, un venerabil Porsche Cayenne cu tracțiune integrală, reductor de turație și suspensii autoreglabile, veteran al serviciului public, că numita Alfa Romeo, număr
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
pe o fiță, ci chiar ca pe o critică subtilă adusă discursului lui El Té. Aceia puteau fi mugurii unei manifestări cu caracter subversiv sau, mai știi?, o Încercare bine organizată a burgheziei pe roți de a-și recăpăta pozițiile pierdute În urma revoluției - se știe doar că, dintre toate clasele auto, decapotabilele manifestau cea mai periculoasă atracție spre huzurul de tip burghez, acoperișul retractabil trădându-le fără greș aplecarea spre libertinism, frivolitatea, caracterul ezitant și duplicitar, troțkist. Dușmanul de clasă fiind
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
o arunca În aer, dar invitații lui Hugh Hefner, care tocmai sorbeau cocktailuri la umbra pâlcului de arbuști, luptă eroic În apărarea colțișorului de rai. În timpul Încleștării, Hef Își pierde cordonul de la halat, iar câteva fotomodele, fecioria. Când bătălia părea pierdută, iar fitilurile de dinamită sfârâiau deja, Bruce Willis și toți cei care filmau la pelicula Stay Hard pe celălalt versant al insulei intervin decisiv, alungându-i pe „superverzi“. Pentru rezolvarea crizei, americanii propun trimiterea unui detașament de intervenție pe insulă
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
revenind la volan. Unde eram? — Ăla-i zice că nu-i dă nici un ban. — Așa. Spiritele se Încing și cei doi Încep să se certe. Colac peste pupăză, ce credeți că vede tipul meu În hol, pe-o măsuță? Telefonul pierdut al nevesti-sii. Cățeaua Îl Înșela. Turbat de furie, sare la bătaie, dar ăl’lalt scoate un pistol și-l mierlește. Unul ca ăsta, a zis el, arătând spre pușcociul de pe bord. La proces au zis c-a fost legitimă apărare
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
Fiecare foaie oferă cititorului o mică revelație, un unghi nou menit parcă să dea sens existenței lipsite de orizont a actriței. Cu fiecare episod narat, ai sentimentul că înțelegi mai bine abisurile sufletului lui Marilyn, că ea nu este definitiv pierdută și că salvarea este încă posibilă. Din păcate după ce ultimă foaie este înlăturată ceea ce rămâne este vidul, neputința de a pricepe ceea ce s-a întâmplat cu adevărat. Căutând, din perspectivă psihanalitică, motivele morții lui Marilyn Monroe, Michel Schneider (și, înaintea
Căutând-o pe Norma Jeane by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9164_a_10489]
-
goană dementă, presărată din belșug cu sex, alcool și blitz-uri ale aparatelor de fotografiat. Dincolo de strălucire, de zâmbetul intrat în istoria secolului XX, de celebritatea sa la scară planetară, Marilyn Monroe a purtat toată viața în suflet povara inocenței pierdute, angoasele și nefricirea micuței Norma Jeane Baker. Vulnerabilitatea și frustrările acestui copil lipsit de dragostea și protecția părinților au împins starul hollywoodian la autodistrugere. Revolta și disprețul de sine ale micuței abuzate o determină pe celebra Marilyn Monroe să îi
Căutând-o pe Norma Jeane by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9164_a_10489]
-
să scrie, vorbind cu schivnicul Meftodie de la Mînăstirea Cernica. "Pe dedesubt", adică "arheologic", implicînd reconstituirea unui plan ocult, ascuns sub stratul, incitant și el, al "potrivirii" cuvintelor. Defel fortuită ar fi, sub acest unghi, stilistica unor titluri precum Arheologie, Oseminte pierdute, Testament. Răsturnînd, reordonînd cuvintele "tribului", Arghezi se arată insuflat de o demonie gnoseologică, de "tentația metacunoașterii" ca de un "hybris enorm", id est un eșec în direcție metafizică, însă un factor modelator în direcție estetică. Amestec singular de modern și
Arghezi prin grila Girard by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9182_a_10507]
-
sunt în număr de trei, iar ținta lor este una singură: ieșirea din captivitatea modelului realist și emanciparea de sub presiunea figurativului univoc. Într-un anumit fel, Paciurea încearcă, mobilizînd un sentiment răsăritean latent, să recupereze un anumit tip de transcendență pierdută, să concilieze sculptura cu un iconoclasm sui generis. Prima treaptă a acestui proces este transferul, adaptarea stilistică, preluarea aproape mecanică a viziunii din pictura bizantină. Asemenea lui Mestrovici, un alt exponent al climatului oriental-ortodox, chiar dacă el era de origine croată
Paradoxurile statuarului românesc by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9193_a_10518]
-
brebaniană, în prelungirea aceleiași idei: "Darul zeilor este, cred eu, tocmai această regăsire activă a temelor adolescenței sau chiar ale pubertății, când cerul idealurilor de deasupra capetelor noastre vii și înfierbântate desena cu claritate acea "cale lactee a destinului" - "cale" pierdută mai târziu, în timp și în alte vârste, poluate, cum sunt marile orașe care nu mai au stele în nopțile de august, de interese și necesități de toată mâna, derizorii, spre care ne împing poftele noastre mărunte și tiranica opinie
Nicolae Breban ca personaj by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9183_a_10508]
-
deficiența de fier în organism: reducerea ingestiei, stimularea eritropoezei, scăderea absorbției intestinale de Fe, scăderea eliberării de Fe din Mf și enterocite, pierderile sangvine. În fiecare zi sunt absorbite aproximativ 1-2 mg Fe, cantitate care este în echilibru cu cea pierdută zilnic prin descuamări celulare, pierderi gastrointestinale și sudorale, pierderi menstruale la femei. Nu există un mecanism fiziologic activ pentru excreția unei cantități crescute de Fe, nici chiar în afecțiunile cu supraîncărcare de Fe [12]. Evaluarea statusului de Fe din organism
Revista Spitalului Elias by LAVINIA BRĂTESCU () [Corola-journal/Journalistic/92038_a_92533]
-
o simplă complicitate cu privitorul. însă dincolo de pauperitatea materialelor și de suspendarea iluziilor, de asumarea fragmentului ca singură garanție în aspirația către întreg și de validarea construcției ca metaforă a existenței însăși, formele lui Mogoșanu păstrează vizibil urmele unei sacralități pierdute sau, din contră, inapte încă de a se manifesta. în spatele derizoriului și al mortificării, așteaptă momentul prielnic pentru reactivare în memoria unui hieratism nedeterminat. Care vine, poate, din actul creației dintîi ori din îndepărtata stilistică a unei viziuni bizantine convertită
Sculptori de astăzi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9217_a_10542]
-
dar, În același timp, transfigurate de Îngăduitoarea afecțiune a autorului. O duioșie ironică dînd parcă dreptate lui Steinhardt, care propunea sub pseudonim, Într-o revistă de exil, o interpretare anticonformistă, paradoxală, greu acceptabilă, scăldată În bunătate, a finalului din Scrisoarea pierdută. Caragiale blînd, Îți Închipui? Admirația - un dar rarisim În literatura română Monica Lovinescu În dialog cu Gabriela Adameșteanu, 22, anul XIII (632), nr. 16 (16 aprilie - 22 aprilie 2002) 5 Povestea Marelui Brigand (...) oferă cititorului o surpriză ce ține de
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
cele din urmă, România va deveni invizibilă și va dispărea de pe hartă, la fel ca insula Roland. — Mda. Asta e o parabolă, zisei. Din care Înțeleg că nu ești destul de cinstit, de vreme ce Încă nu ai Înnebunit. — Încă nu-i timpul pierdut! Ecoul cuvintelor lui mi-a produs atunci o senzație dèja vu. Am avut dintr-o dată ciudata presimțire că Bazil nu va scrie niciodată romanul acela. Poate că presimțire e prea mult spus. Preț de cîteva clipe, alunecasem pe nesimțite Într-
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
fi ieșit, i ar fi tras un șut în fund luîndu-și la revedere, zice Dendé. Gîndiți-vă cum am rezistat noi, cum am ținut cu dinții de fiecare secundă, spune Tîrnăcop, cît a durat hăituiala pînă am reușit să ne facem pierdută urma. Ne-am fofilat fiecare pe unde am putut, prin gurile de metrou, pasaje, străzi lăturalnice, apoi ne-am încuiat aici ca niște criminali. Pînă cînd Tîrnăcop nu s-a mai putut ține, făcea pe el, zice Gulie dîndu-l de
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]