1,791 matches
-
În România a Început să se discute despre plagiat abia În anul 1840, deși În urma răspândirii tiparului și a circula despre plagiat abia În anul 1840, deși În urma răspândirii tiparului se intensificase circulația cărților Încă din anul 1817. Despre plagiat se vorbește prima dată În cadrul unui Îndemn „Către autori
Caleidoscop by Gicuţa Elena Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93351]
-
În România a Început să se discute despre plagiat abia În anul 1840, deși În urma răspândirii tiparului și a circula despre plagiat abia În anul 1840, deși În urma răspândirii tiparului se intensificase circulația cărților Încă din anul 1817. Despre plagiat se vorbește prima dată În cadrul unui Îndemn „Către autori” scris de Ioan Penescu la traducerea intitulată Hoție din ideile unuia din Visurile
Caleidoscop by Gicuţa Elena Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93351]
-
În România a Început să se discute despre plagiat abia În anul 1840, deși În urma răspândirii tiparului și a circula despre plagiat abia În anul 1840, deși În urma răspândirii tiparului se intensificase circulația cărților Încă din anul 1817. Despre plagiat se vorbește prima dată În cadrul unui Îndemn „Către autori” scris de Ioan Penescu la traducerea intitulată Hoție din ideile unuia din Visurile lui Lebruin: „Furați, autori, furați! Furați de sînteți săraci și aveți gust bun; dar mărturisiți păcatul vostru Înaintea
Caleidoscop by Gicuţa Elena Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93351]
-
confuzii Între original și traducere. De exemplu, În anul 1834, autorul George Fălcoianu pretindea că este autorul operei Freda. În anul 1862, Al. Ioan Cuza a promulgat Legea proprietății literare și artistice. În anul 2004 a apărut la Editura Arc Plagiatul la români, În care autorul Pavel Balmuș a realizat o amplă incursiune În cazuri celebre de plagiat literar, prin prezentarea unei antologii de articole, pledoarii, eseuri sau cronici literare. Printre scriitorii care fac obiectul acestei analize se numără: Costache Negruzzi
Caleidoscop by Gicuţa Elena Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93351]
-
operei Freda. În anul 1862, Al. Ioan Cuza a promulgat Legea proprietății literare și artistice. În anul 2004 a apărut la Editura Arc Plagiatul la români, În care autorul Pavel Balmuș a realizat o amplă incursiune În cazuri celebre de plagiat literar, prin prezentarea unei antologii de articole, pledoarii, eseuri sau cronici literare. Printre scriitorii care fac obiectul acestei analize se numără: Costache Negruzzi, Alecu Donici, George Coșbuc, Ion Luca Caragiale, Lucian Blaga, Nae Ionescu, Alexandru Piru, Eugen Barbu și Ion
Caleidoscop by Gicuţa Elena Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93351]
-
articole, pledoarii, eseuri sau cronici literare. Printre scriitorii care fac obiectul acestei analize se numără: Costache Negruzzi, Alecu Donici, George Coșbuc, Ion Luca Caragiale, Lucian Blaga, Nae Ionescu, Alexandru Piru, Eugen Barbu și Ion Gheorghe. George Coșbuc fusese acuzat de plagiat În cazul volumului Balade și idile, iar autorul a motivat prin faptul că acest volum, editat de un prieten, În lipsa autorului din țară, cuprinde și câteva traduceri fără mențiunea aferentă. Unele acuzații de plagiat s-au dovedit a fi nefondate
Caleidoscop by Gicuţa Elena Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93351]
-
Gheorghe. George Coșbuc fusese acuzat de plagiat În cazul volumului Balade și idile, iar autorul a motivat prin faptul că acest volum, editat de un prieten, În lipsa autorului din țară, cuprinde și câteva traduceri fără mențiunea aferentă. Unele acuzații de plagiat s-au dovedit a fi nefondate, ca În cazul lui Lucian Blaga, altele mincinoase, precum acuzația Împotriva lui Ion Luca Caragiale, Însă altele chiar dovedite: Eugen Barbu, Ion Gheorghe, Alexandru Piru. Din paginile cărții Plagiatul la români, reiese faptul că
Caleidoscop by Gicuţa Elena Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93351]
-
mențiunea aferentă. Unele acuzații de plagiat s-au dovedit a fi nefondate, ca În cazul lui Lucian Blaga, altele mincinoase, precum acuzația Împotriva lui Ion Luca Caragiale, Însă altele chiar dovedite: Eugen Barbu, Ion Gheorghe, Alexandru Piru. Din paginile cărții Plagiatul la români, reiese faptul că autorii români se apărau cu motto-uri precum „nimic nou sub soare” sau „cărțile se fac din cărți”. Autorul concluzionează: plagiatorul nu imită și nu dezvoltă, el reproduce; el nu citează, ci copiază făcând confuzie
Caleidoscop by Gicuţa Elena Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93351]
-
autorii români se apărau cu motto-uri precum „nimic nou sub soare” sau „cărțile se fac din cărți”. Autorul concluzionează: plagiatorul nu imită și nu dezvoltă, el reproduce; el nu citează, ci copiază făcând confuzie Între filiație, adică ideea, și plagiatul propriu-zis, adică textul. Faptul că, până În anul 1970, este valabilă ideea conform căreia cărțile se fac din cărți, este dovedită și de Alexandru Dobrescu: „Miron Costin copiind din Nicolae Costin care copiase, printre alții, și din Grigore Ureche, care copiase
Caleidoscop by Gicuţa Elena Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93351]
-
serie detectată”. Autorul a lăsat la sfârșitul volumului cel mai interesant caz de plagiat cel al unui jurist, Constantin N. Hamangiu, care a plagiat, În anul 1893, după un jurist francez, prima teză de licență dedicată Proprietății literare și artistice: „Plagiatul lui Hamangiu rămîne inegalabil. Căci Îmi pare greu de egalat performanța de a inaugura cercetările asupra proprietății intelectuale cu o sfidare a acesteia, de a porni cruciada Împotriva corsarilor minții printr-o piraterie! Un asemenea Început nu numai că legitimează
Caleidoscop by Gicuţa Elena Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93351]
-
mai buni”, iar Împrumutarea unor subiecte de la renumitul fabulist rus Kralov e caracteristică exclusiv Începuturilor sale literare . Abia În anul 1886, (poetul murise În anul 1865 și fusese primit În Academia Română În anul 1870), apare În Contemporanul o acuzație de plagiat la adresa lui Donici sub pseudonimul Verax, care comenta: „Donici e numai un foarte bun traducător, fiind mai aproape de model" ca alții, fiindcă "știa mai bine rusește", iar câteodată "a adăugat de la sine foarte frumoase idei". Nicolae Iorga Îi ia apărarea fabulistului
Caleidoscop by Gicuţa Elena Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93351]
-
o libertate, o noutate, o vioiciune cu totul deosebite", "dând În foarte multe privințe o operă nouă” . În anul 1913 Alexandru Epure va demonstra că unele poezii, considerate originale, sunt mai mult traduceri din Kralov . Cel mai celebru caz de plagiat este cel al lui Ion Luca Caragiale care, părăsind țara, scria astfel de la Berlin “Pentru nimic În lume n-aș părăsi acest loc de viață străină pentru a mă reîntoarce În patrie. Să mai văd ceea ce am mai văzut, să
Caleidoscop by Gicuţa Elena Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93351]
-
și hoția sunt virtuți, iară munca și talentul sunt viții demne de compătimit”. Autoexilul a avut loc ca urmare a unui proces, intrat În istoria literară sub numele Caion. Caragiale a intentat un proces În anul 1902 În urma acuzației de plagiat adusă de Caion, alias Constantin Alexandru Ionescu. Caion a fost deranjat de un articol publicat de Caragiale În anul 1901 intitulat Un frizer - poet și o damă care trebuie să se scarpine-n cap, articol În care Caragiale realiza un
Caleidoscop by Gicuţa Elena Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93351]
-
Muzeului Național al Literaturii Române, prea târziu pentru Caragiale, mort În anul 1912. Însă Caragiale suferise mult din cauza acestui proces căci Academia Română Îi va respinge de la premiere volumul de proze Momente. Surprinzător este faptul că abia Încheiat acest proces de plagiat Caragiale-Caion (martie-iunie 1902) apare o nouă știre potrivit căreia la Paris fusese plagiată chiar opera Năpasta a lui Caragiale de un francez André De Lorde. Acesta a tradus Năpasta și a intitulat-o L’idiot, publicând-o sub nume propriu
Caleidoscop by Gicuţa Elena Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93351]
-
fost descoperită de Th. Cornel și a luat atitudine, publicând tărășenia În Le Courrier Europeen din Paris, după care Adevărul din București a redat-o pe scurt și cu textele, român și francez, puse În paralel pentru putea fi dovedit plagiatul”. Acuzatul a dovedit că „el a luat subiectul său de la un autor german. Acest autor a fost redactor la un ziar german din București; el a cunoscut Năpasta, și-a Însușit subiectul și l-a cedat domnului de Lorde!”. Revista
Caleidoscop by Gicuţa Elena Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93351]
-
nuvela O făclie de Paște nu a fost prelucrată după o legendă din popor ci compusă de Caragiale. În urma intervențiilor lui Matei Rusu, publicist român În Franța, numele lui Caragiale va figura pe afișele care anunță reprezentația. Uneori acuzația de plagiat survine ca urmare a invidiei Între scriitori. Astfel, În anul 1941 lumea literară este zguduită de conflictul dintre Lucian Blaga și Dan Botta. Invidios că Blaga fusese primit În Academie de puțina vreme, Dan Botta deschide un conflict al priorităților
Caleidoscop by Gicuţa Elena Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93351]
-
suficient de detaliată a "duelului", relevă faptul că volumul Cazul Blaga" nu a avut nici un ecou". Autor al unor romane care l-au consacrat În literatura națională ("Groapa", "Principele", "Săptămâna nebunilor"), nuvelist, dramaturg și scenarist, Eugen Barbu, este acuzat de plagiat În anul 1978 de către poetul Marin Sorescu În revista Ramuri, făcându-se trimitere la volumul al treilea din seria „Incognito”, căci În circa o sută din paginile sale se regăseau fragmente din Malraux și Paustovzki. O delegație, din care făceau
Caleidoscop by Gicuţa Elena Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93351]
-
scriitor și dreptul de publicare și să i se retragă paternitatea asupra operelor sale. Printr-o scrisoare către cititori publicată În România Literară Eugen Barbu și-a exprimat regretul că tehnica de colaj folosită a condus imprevizibil la aparența de plagiat. S-a dovedit că de multe ori limita dintre plagiat și o lucrare elaborată de cineva este neclară și uneori se pierdea multă energie pentru dovedirea furtului intelectual.
Caleidoscop by Gicuţa Elena Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93351]
-
paternitatea asupra operelor sale. Printr-o scrisoare către cititori publicată În România Literară Eugen Barbu și-a exprimat regretul că tehnica de colaj folosită a condus imprevizibil la aparența de plagiat. S-a dovedit că de multe ori limita dintre plagiat și o lucrare elaborată de cineva este neclară și uneori se pierdea multă energie pentru dovedirea furtului intelectual.
Caleidoscop by Gicuţa Elena Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93351]
-
mine e în continuare incredibil că filmul lui Cristi Mungiu i-a făcut pe toți să uite și de Wong Kar-wai, și de Tarantino, ca și când nici n-ar fi fost pe acolo. Mungiu e acum, oricât de multe acuze de plagiat i s-ar aduce din partea unora care n-au deschis gurița înainte de Palme d’Or, echivalentul în cinema al lui Dumitru Prunariu. Primul român în spațiu. Oricât de ofticați ar fi colegii lui de generație sau din alte generații, sunt
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
manieră deplorabilă, încearcă să-l anuleze definitiv pe compatriotul nostru. În acest scop îl folosește pe Israel Simon Kleiner, de o manieră cel puțin nefericită, într-o încercare de-a dreptul imorală din care să se subînțeleagă chiar posibilitatea unui plagiat, pe care totuși din prudență nu-l afirmă. (Francisc Ion Dworschak - O polemică în mocirlă, Permanențe, anul XIV, nr. 2, februarie, 2011). Încercarea este total nepotrivită și chiar de neînțeles, din câteva motive: Kleiner nu a reușit să demonstreze decât
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
acțiuni demolatoare și negații publice, care să satisfacă gusturile ignorante și vulgare. Din această perspectivă maniera demolatoare este deja una consacrată. În primul rând prin metodele evocate mai sus, adică, de la minimalizarea personalității și bagatelizarea operei sale, până la sugestia de plagiat și, în al doilea rând, speculându-i-se cu obstinație unele derapaje de ordin sociopolitic, scoase abil din contextul realităților istorice ale timpului său și interpretate în mod exclusiv ca aparținându-i nemijlocit și, desigur, cu impact social major din
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
și atunci l-au „creat“, proiectând asupra lui propriile conținuturi inconștiente. „Lașul“ Robert Ford era și el încărcat de conținuturile inconștiente ale altora. Dacă n-ar fi fost el, ar fi fost altul să-l ucidă pe Jesse James. Un plagiat și un motiv de glumă George Onofrei De ceva timp, ne bucurăm să regăsim texte din „Suplimentul de cultură“ citate și preluate prin diferite colțuri de Internet. Revista noastră are, de altfel, acorduri scrise cu portalul www.liternet.ro și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
fel“. »Constantin Vică: „TVR Cultural e o instituție publică finanțată de statul român. Eu scriu la o revistă privată, care nu folosește fonduri de la stat, dimpotrivă, plătește impozite. Impozite plătesc și eu pentru ceea ce public. Aș dori, cu ocazia simpaticului plagiat, ca acei 10%, pe care-i datorez by default statului, să fie plătiți de echipa emisiunii «Înapoi la argument». Libertarieni din toate redacțiile, uimiți-mă!“.
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
știință. Este inteligent, dar pervers. Își alege deținuții cei mai educați, pe care vrea să-i supună, să le distrugă rezistența. Are nevoie de recunoaștere profesională și scrie multe articole în revistele de specialitate. Nu se dă în lături de la plagiat și deseori articolele sale au o calitate științifică îndoielnică, de care nu este însă conștient, de vreme ce le etalează cu mîndrie. Îi place să facă paradă de cultura pe care o deține și adesea îngrămădește fără nici o noimă teorii ale diverșilor
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]