3,039 matches
-
fel ca-n prima zi a facerilor noastre DEDICAȚIE LIMBII ROMÂNE Au adormit străbunii și toți cei dragi ai mei Purtând pe buze zâmbetul slovei românești. La rândul cetei mele, doresc s-adorm ca ei, cu același dulce grai din plaiuri strămoșești. FAȚETELE LINIȘTII Este atâta liniște în căminul meu încât mă doare zgomotul pașilor care-mi trezesc inima amorțită. Este atâta liniște în căminul meu, încât doresc ca pașii gândului să se odihneasca peste inima-mi plină de dor. Este
SPINI (VERSURI) de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1610 din 29 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/376558_a_377887]
-
în Limba mea Română. Gabriela Janik: Dedicație Limbii Române Limbă sfântă și blajină Adorată de martiri. Ne aduci de Sus lumină, Raza Cerului divină, Cufăr drag cu amintiri Limbă sfântă românească, Tu veghezi din veac în veac Peste țara creștinească. Plaiul faci să înflorească Prin cuvintele de leac. Limbă sfântă și duioasă, Peste vremi aceeași ești. Bucurie-n orice casă, Pâinea caldă de pe masă, Tolba noastră cu povești. Limbă dragă, limbă dulce, Rostită de neamul meu. Ești scânteia care-aduce Pe toți
GÂNDURI DESPRE LIMBA ROMÂNĂ de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1697 din 24 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/376569_a_377898]
-
Acasa > Impact > Relatare > LEGENDA URIAȘILOR Autor: Boris Mehr Publicat în: Ediția nr. 1500 din 08 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Legenda uriașilor Nu este vorba despre legenda chazarilor poposiți pe plaiurile carpatice, dunărene și panonice, după înfrângerea imperiului de pe Volga de către Bizanț și Rusia kieveană, în sec. X-XI d. Hr. Se spune că în urmă cu zeci de milenii trăia o specie umană care avea ceva ce nu s-a mai
LEGENDA URIAȘILOR de BORIS MEHR în ediţia nr. 1500 din 08 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376067_a_377396]
-
JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Proza > FURTUNĂ CU FULGERE ȘI TUNETE Autor: Viorel Darie Publicat în: Ediția nr. 2328 din 16 mai 2017 Toate Articolele Autorului Furtună cu fulgere și tunete (din volumul "Bucovina - Plai de basm si dor") Era o altă zi de vară, splendidă, caldă, senină, netulburată de nori sau de pale de vânt. Ionuț pierdu ziua cu nimicuri, ba jucându-se cu Motocel, pisoiul, ba umblând în urma bunicii să vadă cum face
FURTUNĂ CU FULGERE ȘI TUNETE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376624_a_377953]
-
robot în viață adus pe acest pământ” Dorul și dragostea de patrie ce-l poartă de acolo din depărtări, din ținuturi străine unde se vorbește o altă limbă, îi macină sufletul mai ales când se gândește ce se întâmplă pe plaiurile mioritice: „Cu inima de foc, poate un cerc, poate un foc / Va pogorî și-n țara mea / Să ardă nebunia ce-i acum în ea, / Să ardă răul, să fie bucurii, / Să văd cum oamenii se simt ca niște copii
TAINICA SIMŢIRE SAU PELERINAJ SPRE ABSOLUT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376642_a_377971]
-
Oraș în Țara Loviștei - vatră de colinde și legende”, monograful Gh. Efrim preia din diferite izvoare o serie de legende ale așezării brezoiene dar și împrejurimile acesteia. Acestea sunt spicuite din „Legende populare, românești”, „Legende povestiri și amintiri”, „Loviște mirific plai”, „Tradiții din Voineasa,” „Legendele faunei”, dar și din arhiva regretatului profesor și pictor brezoian, Gheorghe Surdu. Voi enuma doar câteva dintre legendele istorice din paginile acestei cărți:”Cula lui Decebal”, „Traian și Decebal”, „Legenda Masa lui Traian”, „Legenda lui Litovoi
PĂSTRĂTORI AI DATINILOR ŞI OBICEIURILOR ROMÂNEŞTI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376724_a_378053]
-
fost revoluție. A fost doar o mișcare a securității care dorea să scape de ceaușești și să ia controlul deplin al întregii vieți economice, sociale, politice, în România. PROSTIMII i s-a dat iluzia că democrația s-a prăvălit peste plaiurile mioritice. Cine nu se aliniază este ras rapid fără scrupule. PROSTIMEA primește de ros doar atât cât decide secu în diversele ei forme. Nimic mai mult. Praf în ochi. Unde sunt dosarele de securitate ale lui Iliescu și Băsescu? Nu
CARTUŞ MAMA NOASTRĂ LA TOŢI, ŢARĂ DE TÂMPIŢI ŞI HOŢI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376728_a_378057]
-
vechi așezări din acest ținut, atestată încă din anul 1245.” Apoi sciitoarea face o trecere succintă a ocupațiilor de bază al locuitorilor ca „agricultura, ceșterea animalelor și exploatarea pădurilor”, dar și a vieții spirituale care se desfășoară pe aceste minunate plaiuri mioritice: „Ținutul acesta mirific dintre munți ascunde poveștile și destinele oamenilor...” „În Rebra, în trecut și prezent, oamenii și-au trăit poveștile așa cum le-au fost scrise în Cartea Sfântă a vieții.” Numele romanului este adecvat cu mesajul pe care
VIAŢA – UN EPISOD DIN „ROATA TIMPULUI” de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1426 din 26 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376770_a_378099]
-
ținuturi de legendă, după o viață lungă pe acest pământ, pleacă spre cele veșnice.” Scriitoarea nu precupețește nici un efort și își manifestă deschis dragostea și admirația față de pământul strămoșesc, prorocind de bun augur viitorul generațiilor care vor dăinui pe aceste plaiuri. „Fiecare generație care va veni și va sălășlui în aceste locuri are datoria de a păstra la loc de cinste, în minte, în suflet, în întreaga ființă, zestrea spirituală moștenită de la înaintași.” „Roata timpului” se încadrează în clasa romanelor obiective
VIAŢA – UN EPISOD DIN „ROATA TIMPULUI” de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1426 din 26 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376770_a_378099]
-
trăznit al timpurilor și mai trăznite pe care, din păcate, le trăim. În contextul în care mi s-a pus pe inimă îndemnul de a scrie despre un gen mai puțin „gustat” și abordat de muzicienii contemporani de pe mioriticele noastre plaiuri, aș vrea să vă întreb, mai ales pe cei de vârstă apropiată cu mine, care dintre dumneavoastră nu-și amintește de „Suzana” anilor '70-'80, în care filmele cu John Wyne erau la mare preț și noi, cei care de-
GEORGETA RESTEMAN [Corola-blog/BlogPost/374945_a_376274]
-
trăznit al timpurilor și mai trăznite pe care, din păcate, le trăim. În contextul în care mi s-a pus pe inimă îndemnul de a scrie despre un gen mai puțin „gustat” și abordat de muzicienii contemporani de pe mioriticele noastre plaiuri, aș vrea să vă întreb, mai ales pe cei de vârstă apropiată cu mine, care dintre dumneavoastră nu-și amintește de „Suzana” anilor '70-'80, în care filmele cu John Wyne erau la mare preț și noi, cei care de-
GEORGETA RESTEMAN [Corola-blog/BlogPost/374945_a_376274]
-
găsindu-ne, astfel, adevărata fericire în suflet pentru a deveni iubire necondiționată și dăruire din preaplinul nostru spiritual. Doresc să exemplific această constatare, prin chiar recenta poveste intens trăită în nordul țării. Aprecierea pitorescului sat Parcova drept legendă a mirificului plai românesc, a reiterat-o de curând, reputatul critic de artă Mihai Pastraguș din România, la Centrul de Cultură din orașul Cupcini, în discursul ținut la Vernisarea Expoziției de pictură a artiștilor plastici participanți la Festivalul-Tabără Internațională de Creație „Parcova-2016”, ediția
SATUL PARCOVA – LEGENDĂ A PICTURII CAMPESTRE ROMÂNEŞTI de DIANA CIUGUREANU ZLATAN în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375096_a_376425]
-
-s fericit că am ajuns un sclav Și dangătul de clopot sună grav La ce bun să invoc pe dumnezeu Când Țarina respiră tot mai greu Acum, când anul moare de bătrân Noi ne-am pierdut statutul de stăpân Pe plaiuri moștenite din strămoși Ne-au atacat călăii lui Gavroche Nu-s fericit. Cum suntem colonie Ne-au invadat borfașii din pustie Și ne-au impus puteri imperiale Să ignorăm credințe ancestrale Nu-s fericit - străinii ne-au distrus Pervers și
NU-S FERICIT de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375200_a_376529]
-
sihăstrii și pustnicii, fiind considerat, din acest motiv, unul dintre principalii (re)organizatori ai monahismului românesc. Sfântul Părintele nostru Nicodim a adus din comunitatea athonită a Hilandarului practica rugăciunii isihaste, practică ce va instaurată mai târziu în cealaltă parte a plaiurilor românești, de către Sfinții Paisie Velicicoski ori Vasile de la Poiana Mărului. Acest Sfânt al Bisericii noastre a adus această rugăciune cu toate roadele și foloasele ei, ce se cere și astăzi a fi reevaluată și reactivată, nu doar în mediile monahale
SFANTUL NICODIM DE LA TISMANA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372659_a_373988]
-
ordine a existenței care depășește efemerul. (Acad.Română, IEF, 1993:1) Când s-a născut dorința de împodobire a pomului de Crăciun, nu s-a știut cu exactitate niciodată. S-a bănuit că ea ar fi venit, de pe undeva de pe plaiurile popoarelor germanice, și că acest obicei s-ar afla notat într-un document al vremii, în care se spune că eruditul saxon Martin Luther ar fi fost primul creștin care a împodobit un brad, chiar în ziua de Crăciun, cu
OBICEI ŞI SENS ÎN RITUALUL DE ÎMPODOBIRE A BRADULUI ÎN AJUNUL CRĂCIUNULUI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372750_a_374079]
-
sihăstrii și pustnicii, fiind considerat, din acest motiv, unul dintre principalii (re)organizatori ai monahismului românesc. Sfântul Părintele nostru Nicodim a adus din comunitatea athonită a Hilandarului practica rugăciunii isihaste, practică ce va instaurată mai târziu în cealaltă parte a plaiurilor românești, de către Sfinții Paisie Velicicoski ori Vasile de la Poiana Mărului. Acest Sfânt al Bisericii noastre a adus această rugăciune cu toate roadele și foloasele ei, ce se cere și astăzi a fi reevaluată și reactivată, nu doar în mediile monahale
MODERNĂ ŞI IMPACTUL ACESTEIA ASUPRA VIEŢII SECULARIZATE DE ASTĂZI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372969_a_374298]
-
adânci și terminând cu vârfurile cele mai înalte care cu privirile lor semețe urmăreau cum dispar și ultimele raze ale soarelui. Să nu fie prinși de aripile nopții pe vreun coclau, își instalară tabăra într-un loc pitoresc. Pe aceste plaiuri de o frumusețe rară au împărățit zâne și Ilene Cosânzene și s-au războit feți - frumoși cu zmei fioroși. Între timp, câțiva oșteni urmăriră un cerb pe care îl săgetară. Aprinseră un foc mare și-l puseră la proțap. Se
XI. MASACRU LA PALAT (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373041_a_374370]
-
cu produse atât de iubite de Bachus alături de mineralele din adâncurile lui Hade, el îndrumă pe cei din jur să gospodărească aceste resurse în folosul întregului popor, nu spre a umfla propriile buzunare. Este un lucru complet nou, neobișnuit pe plaiurile Mioritice. De aceea este foarte greu de început. La urma urmei pe cine să sfătuiești să nu mai fure? Ascultă hoțul aceste opinii care nici măcar nu-l duc în rai? Bine înțeles că ursul nu joacă la comanda ursarului din
IMNUL PATRIEI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373175_a_374504]
-
uriașii, Se lupta-n lănci și săbii. În fugă le sunt pașii Și-n fug-a lor corăbii... Potop dezlănțuit Din nouri se prăvale. Albastrul infinit Nu poate-i stă în cale, Până când negrii cai Desparte luptătorii, Purtându-i peste plai, Din copite zvârlind norii. ............................................. În lanul cel de grâu Zâmbește roșu macul, Spre curcubeul brâu ---Răspuns de la Oracul. Mara Emerraldi Referință Bibliografică: ZI DE VARA / Mara Emerraldi : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1675, Anul V, 02 august 2015. Drepturi
ZI DE VARA de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1675 din 02 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372105_a_373434]
-
înalt, Dintotdeauna urmându-și neagra cale cerească, Pândindu-i pe cei ce nu știu și nu vor să se ferească. Până-ntr-o zi însorită,de mijloc de vară amară, Când nimic și nimeni nu se-așteaptă să moară, Când plaiul meu,pângărit de neagra-i aripă, Rămase străin și pustiu de măicuța-mi iubită. Apoi,mai coborâse odată,demult,demult, Acum știu ce urmărea din veselul vânt, Acum știu de ce rotește sus,neîndurat, Prin ce țări de jale zboară ne-ncetat
VULTURUL DE PIATRĂ de STROIE MUGUREL CĂTĂLIN în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372130_a_373459]
-
Acasa > Impact > Istorisire > TINERE MLĂDIȚE Autor: Urfet Șachir Publicat în: Ediția nr. 1703 din 30 august 2015 Toate Articolele Autorului Tinere mlădițe Tinere mlădițe, de pe un plai cu dor, Au pornit în lume să cate-un viitor Cu aripile frânte, cu văpaia stinsă, Un grăunte speranța, singura nestinsă. Privirea lor deschisă visează o altă lume În țara nimănui și fără de un nume Fii ce-au crescut în
TINERE MLĂDIȚE de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372151_a_373480]
-
aceea / Pe când eram doar un pruncuț / În vremea dusă și neîntoarsă / Și cântecul din legănuț. De dorul tău mă-ntrec cu gândul, / Străbat cărări pe aripi de dor, / Și nu găsesc un colț în lume / Frumos așa ca tine-anume / Un plai de rai răscolitor. - Detroit, 12 august 2004. (Poezie publicată și de Ioan Grămadă în volumul II / „Întâmplări ce nu puteau fi uitate” - Ed. AXA, Botoșani, 2008). Presupun că ați sesizat titlul acestei poezii și ați făcut trimitere la denumirea taberei
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372045_a_373374]
-
al acestor lucrări în lemn despre care v-am vorbit, de simbolistica lor și de dăruirea acelor oameni care le-au gândit și le-au realizat în respectul tradiției milenare de continuitate în credință și în conviețuire românească pe aceste plaiuri îndelung bântuite de spectrul cotropirii ori al dominației străine. M-am strecurat printre femeile din grupul nostru, la care se adăugase doamna Letiția Orșivschi și doamna Gabriela Maxim, toate, în frumoase costume populare tradiționale. Tocmai se pregăteau pentru momentul festiv
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372045_a_373374]
-
După un an dacă „patronii” erau mulțumiți de ea puteau s-o mai țină și să renegocieze salariul, dar agenția își lua mâna de pe ea. Treptat, cu zâmbetul pe buze, trecu în lumea viselor. Era undeva la țară, pe un plai alături de copiii săi adunând flori. - Flory! Flory! - strigă puternic Angelica. Florica tresări speriată uitând pentru moment unde se află. Sări din pat și privi în jur buimăcită. - Flory, tu sei stronza? (Flory, tu ești proastă?) - țipă baba ridicându-se nervoasă
DEPARTE DE ȚARĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1729 din 25 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372169_a_373498]
-
pe care cred că-l folosea intenționat, conștient fiind că printre olteni asta îl face mai simpatic. Știți, când locuiești printre olteni mai mult de 20 de ani, îți pierzi accentul nativ nolens-volens. E regulă! Pe el îl știu pe plaiurile perfectul simplu de peste 25 de ani, dar nu și-a lepădat nuanțele vorbirii. -Pot să iau loc? zice el, după ce se așezase deja. - Cum să nu, Ghiță, îi răspund eu, ca să mă aflu în treabă. -Ce bei? -O bericioică adăpată
AMICUL MEU ZIARIST de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372199_a_373528]