2,800 matches
-
savant și comun, dintre local și exotic, dintre actual și ancestral, dintre cult și folcloric); se fac încercări de „hegemonizare” spirituală prin vehicularea masivă a unor conduite, valori, registre langajiere, literare, etice etc. dintr-un anumit perimetru cultural; se face pledoarie pentru relativitatea valorilor și se cultivă gustul incertitudinii și paradoxurilor ideatice, ideologice, culturale; se cultivă individualismul, angrenându-se o cultură pe „măsură”, în concordanță cu gusturile, apetențele, posibilitățile publicului. Cybercultura actuală ne întoarce oarecum în situația oralității culturale, dar la
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
mai ales componente cognitive, dar și deprinderi sau atitudini oarecum tipizate, standardizate, așteptate, intrate în uz și recunoscute ca atare. Se știe că actul didactic este un demers finalist, orientat dintru început pentru atingerea unor obiective. El apare ca o pledoarie pentru valori, ca un act permanent de explicitare, însă ce are în subsidiar și achizițiile persoanei, registrele ei operative care au o formă implicită de manifestare. Educația constituie un proces de explicitare pe baza maximizării fondului ei implicit de structuri
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
concretizate la toate disciplinele școlare, în ponderi și progresii optime, astfel încât să se facă loc și altor strategii și metode de predare-învățare-evaluare. Complementarea acestor modalități cu cele clasice constituie un principiu pedagogic demn de a fi luat în seamă. Făcând pledoarie pentru portofoliul digital, nu înseamnă că depreciem sau neglijăm formulele tradiționale de formare sau evaluare. Alături de acestea, se ivesc și se vor impune și altele noi. Capitolul 6. Educația deschisă la distanță - o ipostază a virtualizării educației 6.1. Funcționalitatea
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
de ordin pedagogic. Sesizăm chiar nonșalanța cu care unii se lansează în scenarii de învățare la distanță fără grija necesară de a se înscrie în limitele didacticului. Pe de altă parte, o serie de funcționari ce fasonează politici educaționale fac pledoarie explicită (prin legi, ordine ministeriale) pentru noua formulă, ca un semn al integrării noastre în modernitate. Interesant este faptul că oamenii de meserie, pedagogii, nu prea s-au exprimat în acest sens, nu au acordat o mare atenție substratului psihopedagogic
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
ca Petru, că ei ar fi creștini, acceptând să aducă sacrificii zeilor păgâni și Împăratului. E o mare diferență, după Ieronim, Între „a nu te mai recunoaște creștin și a spune că Isus Cristos este diavolul”. Neconvingătoare, trasă de păr, pledoaria lui Ieronim dezamăgește. Ambrozie Ambrozie al Milanului (339-397) se ocupă de logion, răspunzându-i tot lui Novațian, În faimosul tratat Despre pocăință II,4. Novațian, am văzut, nu acorda nici o circumstanță atenuantă și refuza iertarea lapsi-lor doar ca efect al
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
decât parțial și fără a i se da, În sine, importanța cuvenită. Vatican II, În adevărata sa dimensiune, a fost un Conciliu eminamente patristic, documentele adoptate la capătul celor trei ani de Întruniri și dezbateri (1962-1965) constituindu-se Într-o pledoarie pentru reîntoarcerea Bisericii la rădăcinile ei dogmatice, spirituale și liturgice. Neafișând nici o intenție polemică și cu atât mai puțin „novatoare” (În acest sens a fost deformat ulterior), Conciliul Încheie totuși o perioadă nefastă (dar necesară, Întrucât era impusă de contextul
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
poporul nostru ca pe unul creator de civilizație (Cântece istorice ungurești despre români, Românii în civilizația vecinilor, Kara-Ulah = Valah în „Codex Cumanicus”? etc.) și leagă clasicismul de datoria acțiunii publice (Pentru învățământul clasic). Publicistica - cronica de război din „Neamul românesc”, pledoaria renașterii prin cultură din paginile scrise în ziare și reviste din Ardeal - unește faptul divers cu „principiul etern care-i dă viață”, atingând, prin forța convingerilor, dimensiunea unui document de demnă responsabilitate, interioară și civică. Recenzii și cronici se disting
BOGREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285791_a_287120]
-
fiul lui Iancu Sasul, urmaș al lui Petru Rareș. Între valorile perene ale artei universale așază opera lui Ion Creangă, chintesență a spiritualității românești. Eseurile lui B. se constituie într-o proză de idei, sobră, elegantă în stil, însuflețită prin pledoaria umanistă și prin hotărârea de a pătrunde „sensul durabil” al lucrurilor. SCRIERI: Aspecte din civilizația engleză, Iași, 1912; A Short Survey on the Neolatins of the Near East, Iași, 1914; Studii și observații, Iași, 1914; „Hamlet” în tragedia shakespeareană, Iași
BOTEZ-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285832_a_287161]
-
un devorator de cărți și se numără între cei ce vorbesc primii la noi despre Lautréamont, Joyce, Gide, Céline, Breton ș.a. Dezinvolte și sensibile la modernitate sunt și cronicile plastice la Brâncuși, M. Teutsch, V. Brauner, Marcel Iancu, Jules Perahim. Pledoariile lui pozitive ajung astfel să-i depășească ireceptivitățile și nedreptățile. SCRIERI: Eminescu. Încercare critică, București, 1932; Cartea cu poeți, București, 1935; Franța. 1938-1944, București, 1945; „Masca lui Eminescu” urmată de „Eminescu. Încercare critică” și încheiată de critica literară despre eseul
BOZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285847_a_287176]
-
efortul poetului trebuie îndreptat către asocierea contrastantă a cuvintelor, ale căror ciocniri „neașteptate” pot duce la efecte literare spectaculoase. După cum s-a remarcat însă (Mircea Martin), creația lui poetică, chiar și aceea ulterioară acestui studiu, este departe de a ilustra pledoaria teoretică a autorului. B. construiește, în Echinoxul nebunilor și alte povestiri (1967), un univers mitopoetic în care realul și imaginarul, obiectele concrete și fantasmele reveriei se împletesc într-o scriitură de mare densitate stilistică. Înscrise de cei mai mulți exegeți în cadrul literaturii
BACONSKY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285529_a_286858]
-
monografice sunt scrise într-un stil cu acuzate valențe poematice, agreând frecvent paradoxul. Fibra lirică a autorului vibrează profund la stimulii operei, dar formația clasicistă temperează expresia verbală. Expunerea avansează calm pe spațiul întins al analizelor, coagulându-se uneori în pledoarii strânse, dirijate lucid spre finalitatea demonstrației de idei. Rare interogații aparent patetice și afirmații aproape sentențioase indică un retorism strunit. Expunerea capătă culoare și relief biografic, întrețesând biografia scriitorului analizat cu contextul istoric, ocazie de a reconstitui convingător împrejurări istorice
BALACI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285562_a_286891]
-
Jocul anilor, București, 1967; Poarta viselor, București, 1967; Îngerii lui Rafael, București, 1969; Dincolo de ceasuri, București, 1972; Ideea de înfrunzire, București, 1976; Lumea culorilor, București, 1976; Invulnerabil cursul lumii, București, 1977; Idoli de zăpadă, București, 1981; Surâsul copilăriei, București, 1981; Pledoarie împotriva morții, București, 1983; Anotimpuri cu uimire, București, 1985; Treptele verii, București, 1985; O aripă călătoare, București, 1988; Fumul albastru, București, 1990; Cântec de ademenit copilăria, București, 1991; Întâmplări din colțul cu jucării, București, 1994; Sărbătoarea focului, Pitești,1997; Doi
BARBULESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285632_a_286961]
-
adâncime constantă a ideilor, modalitățile de cunoaștere țărănească identificate atât în opera de reflecție, cât și în poezii. B. mai tipărește, după publicarea în revista „Gând românesc” în 1938, studiul Semnificația Ardealului (1944), evocare a trăsăturilor unei generații și caldă pledoarie pentru valoarea notelor definitorii ardelenești prezente în specificul etnic românesc. Câteva dintre articolele publicate în reviste (de pildă, Orașe dunărene, 1939) conțin, în sinteză, idei din eseul neterminat Spațiul Bărăganului, proiectat de B. ca studiu complementar la Spațiul mioritic (care
BANCILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285599_a_286928]
-
atât de necesare ierarhizărilor de valoare și lărgind perspectiva integratoare în seria fenomenelor de același fel. Pe asemenea traiecte generalizant comparative se plasează și volumul Studii de literatură comparată (1987). Intenția formulată explicit de B. este aceea de a închega pledoarii concludente care să demonstreze unitatea spirituală a Europei, în pofida unor tendințe contrare mai vechi sau mai noi, într-un cuvânt, întregirea hărții literare, a conștiinței estetice europene prin includerea valorilor slave. Susținerea propriei opinii se înfăptuiește aici pe câteva făgașe
BARBORICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285621_a_286950]
-
studii foarte informate și profunde pe teme variate de cultură. Prima carte a lui B., Euphorion, apărută în 1969, este o culegere din textele publicate anterior în reviste. Unele dintre ele tind către verificarea unor interpretări teoretice (ca, de exemplu, Pledoarie pentru autonomia eseului, specie literară suspectată de nonconformism ideologic în deceniul anterior, Hermes sau Voința de obscuritate în poezie etc.). Altele sunt articolele de critică la zi, implicate în disputele literare curente, precum Direcția nouă și călinescianismul, Critica creatoare, critica
BALOTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285586_a_286915]
-
lui B. Din largul mărei este jurnalul de bord al unei călătorii de la Constanța la Rotterdam, în care alternează expansiuni lirice, meditații romantice, relatări alerte de fapte și observații uneori pătrunzătoare. Rețin atenția elogiul modelului occidental de civilizație și implicita pledoarie pentru instaurarea acesteia pe meleagurile românești. SCRIERI: Surprize, Constanța, 1900; Din largul mărei, București, 1906. Repere bibliografice: N. I. Apostolescu, I. Bălănescu-Danubian, „Din largul mărei”, LAR, 1906, 6-8; N. Iorga, Cronica, „Sămănătorul”, 1907, 14. V.D.
BALANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285574_a_286903]
-
la etnogeneza românilor, soarta populației Daciei după retragerea armatelor romane în sudul Dunării, relațiile locuitorilor rămași în Dacia cu popoarele migratoare, lucrarea oprindu-se la perioada venirii hunilor. Caracterul evident polemic al Istoriiei Țării Rumânești... nu transformă lucrarea într-o pledoarie pătimașă; dimpotrivă, ea se caracterizează prin cercetarea critică a surselor, printr-un efort constant de discernământ. Dornic de a scrie în spirit critic, autorul se străduiește să definească diferențele dintre cunoașterea dogmatică și cunoașterea științifică. Cunoașterea dogmatică se bazează pe
CANTACUZINO-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286066_a_287395]
-
unii, și alții sunt excluși din politică. Ele - din cauza sexului; ei - datorită sta tutului social inferior. Așa că se regăsesc și devin aliați în lumea subterană a intrigilor. — Nu trebuie ca cetățenii să se simtă condamnați pe nedrept, își continuă Livia pledoaria, fără judecată, sau de conivență cu juriul. Sau în urma depozițiilor unor martori mincinoși, suspină Augus tus, ori siliți să mărturisească ceea ce nu știu. Să fie vorba de un dușman al vreunuia dintre protejații ei? îi trece brusc prin minte. Că
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
invite prietenii acasă ca să asculte fragmente din ceea ce scria. Personal, nu a recitat însă niciodată. Nici tragediile nu le-a compus pentru scenă. Dincolo de viața publică, Asinius Pollio a căutat gloria doar în discursurile din Senat și-n celebrele sale pledoarii de avocat. Evident, principele l-a încurajat și l-a susținut în această inițiativă, chiar dacă nu întotdeauna pe față. Altminteri n-ar fi reușit. Oficial se aflau pe poziții politice diferite, însă e convinsă că au lucrat mână în mână
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
versuri elegiace. A încercat și alți metri. Mai demult a început o epopee. Trudește în continuare la ea, deoarece consideră acest gen literar un titlu de glorie pentru oratori. Din păcate, nu e capabil nici de epopee, nici de altele. Pledoariile se pare că-i reușesc cel mai bine. Altminteri, toate lucrările lui poartă pecetea caznei la care se supune, chiar și ope ra la care muncește acum, o comparație între tatăl său și Cicero, în care dorește să-i acorde
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
întreține relațiile personale are curajul, obrăznicia chiar, să vină în fața publicului cu un elogiu adus tatălui său. Prea personal, se gândesc probabil. Și prea intim. Judecata le e încețoșată de prejudecăți. Vor avea surpriza să vadă că - pe lângă ploaia de pledoarii și discursuri în cea mai mare parte insipide, pe lângă elegiile siropoase și litaniile nesfârșite de epopei banale, născute din imitații și reminiscențe vergiliene, cu care vor fi delectați - scrisul Livillei este de o mare prospețime și sinceritate. L-a mișcat
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
de litere. Nu, în zadar îi caută. N-are cum să dea de ei. Altceva îi captează însă atenția. Atitudinea amorțită a publi cului. Maternus a terminat de mult. Pe scenă se află acum Iu nius Gallio, care recită o pledoarie mai veche. O cuprinde indignarea. Ce stau așa, ca niște surdomuți? Poate că elocința plictisește uneori, când e prea multă, deși e o lucrare desăvârșită, dar cum de nu deschide nici unul gura, nu mișcă o mână, nu se ridică în
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Ce stil să adopte pentru proces? Nu e întotdeauna bine să fii războinic și polemic. După cum pământul trebuie lucrat prin metode variate, tot astfel și atenția oamenilor se lasă atrasă de exerciții diferite. Își râcâie obrazul cu vârful unghiei. În pledoarie va fi nevoie și de o descriere din când în când. Nu numai istorică, ci poetică. Dă să se îndrepte spre perete, să tragă de șnurul clopotului. Se răzgândește. Revine înapoi lângă ladă. Să-și mai desfete o dată ochii cu
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
1274. În continuarea raportului înaintat în ianuarie 1881 de către prefect Consiliului Județean Constanța era prezentată situația școlilor. De altfel, prefectul județului Constanța afirma că școlile au reprezentat "una dintre preocupațiunile mele principale"1275. În cuprinsul raportului său, prefectul realiza o pledoarie tulburătoare pentru rolul școlii într-o societate modernă. Aceasta era absolute necesară deoarece "ideile, sentimentele unei națiuni se manifesteză prin școlă, deposit al culturei intelectuale și morale, focar din care se revarsă lumina sciinței, sanctuar în care se formeză cetățeanul
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
din ghearele unei vulpi. La început narațiunea are aspectul unei variațiuni pe tema rățoiului cel urât respins de celelalte orătănii dar apoi, prin evocarea prieteniei care se leagă între el, câine și motan, proza capătă turnura unei înduioșătoare și amuzante pledoarii în favoarea bunei conviețuiri între făpturile necuvântătoare (cu sugestia că și între copii ar trebui să domnească o armonie asemănătoare). Înduioșător este și finalul istoriei cu Rilă, iepurele sălbatic crescut o vreme de copii și apoi repus în libertate. În cușca
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]