1,535 matches
-
a posibilității Guvernului de a folosi această procedură în cursul unei sesiuni parlamentare sunt eliminate premisele exercitării abuzive din partea Guvernului a dreptului constituțional de a-și angaja răspunderea în fața Parlamentului, iar, în ceea ce privește autoritatea legiuitoare, aceasta își poate exercita competența în plenitudinea sa, așa cum este conferită de art. 61 alin. (1) din Constituție". 336. În acest context, Curtea reamintește o recomandare propusă chiar prin textul Deciziei nr. 799 din 17 iunie 2011 , referitoare la completarea prevederilor art. 114 alin. (1) din Constituție
DECIZIE nr. 80 din 16 februarie 2014 asupra propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
ordini juridice (a se vedea în același sens Hotărârea din 11 mai 2005, K 18/04, pronunțată de Tribunalul Constituțional al Republicii Polonia). 457. Totodată, Curtea constată că instanțele de contencios constituțional "beneficiază de o competență prin atribuire, dar au plenitudine de jurisdicție în privința atribuțiilor stabilite. Curtea Constituțională a României se supune numai Constituției și legii ei organice de organizare și funcționare nr. 47/1992 , competența sa fiind stabilită de art. 146 din Legea fundamentală și de Legea nr. 47/1992
DECIZIE nr. 80 din 16 februarie 2014 asupra propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
3.1.) Considerații generale 44. Reglementarea votului prin corespondență pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în străinătate a avut în vedere asigurarea unei participări cât mai ridicate a cetățenilor români la procesul electoral, ținând cont de necesitatea aplicării în plenitudinea sa a principiului universalității votului [art. 15 alin. (1) coroborat cu art. 62 alin. (1) din Constituție]. Acest principiu trebuie să fie unul efectiv, nu iluzoriu, mai ales pentru categoria de cetățeni români cărora legea analizată li se adresează. Este
DECIZIE nr. 799 din 18 noiembrie 2015 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind votul prin corespondenţă, precum şi modificarea şi completarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266524_a_267853]
-
penale criticate, examinate detaliat. În acest context argumentativ neechivoc, a solicita instanței supreme clarificări suplimentare cu privire la momentul săvârșirii infracțiunii de conducere a unui vehicul cu o îmbibație alcoolică superioară limitei legale echivalează, pe de o parte, cu o nesocotire a plenitudinii de jurisdicție a Curții Constituționale în domeniul controlului de neconstituționalitate. Efectele deciziilor Curții Constituționale nu pot fi interpretate, în procesul de aplicare a legii, de către alte instituții ale statului, întrucât un atare demers ar genera o știrbire a competenței sale
DECIZIE nr. 24 din 8 octombrie 2015 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile referitoare la conţinutul constitutiv al infracţiunii prevăzute de art. 336 alin. (1) Cod penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266612_a_267941]
-
lege ( art. 29 din Legea nr. 18/1991 , republicată). (2) Nulitatea poate fi invocată de primar, prefect, procuror și de alte persoane care justifică un interes legitim, iar soluționarea cererilor este de competenta instanțelor judecătorești de drept comun, care au plenitudine de jurisdicție. ... (3) În situația în care, pe terenurile care au făcut obiectul unor acte juridice constatate nule potrivit alin. (1), s-au edificat construcții de orice fel, sunt aplicabile dispozițiile art. 494 din Codul civil." ... "Art. IV. - (1) Persoanele
LEGE nr. 18 din 19 februarie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) fondului funciar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268896_a_270225]
-
lege ( art. 29 din Legea nr. 18/1991 , republicată). (2) Nulitatea poate fi invocată de primar, prefect, procuror și de alte persoane care justifică un interes legitim, iar soluționarea cererilor este de competenta instanțelor judecătorești de drept comun, care au plenitudine de jurisdicție. ... (3) În situația în care, pe terenurile care au făcut obiectul unor acte juridice constatate nule potrivit alin. (1), s-au edificat construcții de orice fel, sunt aplicabile dispozițiile art. 494 din Codul civil." ... "Art. IV. - (1) Persoanele
LEGE nr. 18 din 19 februarie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) fondului funciar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268895_a_270224]
-
stabilit în mod constant, în jurisprudența sa, că, potrivit art. 6 paragraful 1 din Convenție, este necesar ca deciziile autorităților administrative care nu satisfac cerințele acestui text convențional să fie supuse unui control subsecvent exercitat de o autoritate judiciară având plenitudine de jurisdicție [Hotărârea din 10 februarie 1983, pronunțată în Cauza Albert și Le Compte împotriva Belgiei, paragraful 29, Hotărârea din 25 noiembrie 1994, pronunțată în Cauza Ortenberg împotriva Austriei, paragraful 31, Hotărârea din 27 mai 2003, pronunțată în Cauza Crișan
DECIZIE nr. 401 din 15 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 214 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278947_a_280276]
-
teritoriul statului. Prin declararea Ținutului Secuiesc ca regiune autonomă cu personalitate juridică, populația României și teritoriul acesteia n-ar mai beneficia de o singură organizare politică și juridică, un singur aparat de stat, respectiv o organizare statală unică, fiind știrbită plenitudinea suveranității sale, prin instituirea unui partaj teritorial. De asemenea, prin proiect se dorește a fi consacrat un principiu inedit, anume cel al autoadministrării, într-un conținut special, de natură deosebită, ce excedează semnificațiilor juridice ale conceptului de autonomie locală fundamentat
INIŢIATIVĂ LEGISLATIVĂ nr. 1.288 din 13 decembrie 2016 referitoare la proiectul privind Statutul de autonomie al Ţinutului Secuiesc (Szekelyfold - Terra Siculorum). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279409_a_280738]
-
a afectat echilibrul puterilor în stat, consacrat de art. 1 alin. (4) din Legea fundamentală, deoarece nu s-a bazat pe rezultatul unor analize obiective care să identifice nevoia socială imperioasă pentru dezincriminarea unor infracțiuni. În materia legiferării, Parlamentul are plenitudine de competență, Guvernul dobândind această abilitare doar în condițiile restrictive prevăzute de Constituție: existența unei situații extraordinare și a urgenței reglementării, care în situația dedusă analizei nu au fost îndeplinite. 11. Pe de altă parte, raporturile constituționale dintre autoritățile publice
DECIZIE nr. 63 din 8 februarie 2017 referitoare la cererile de soluţionare a conflictelor juridice de natură constituţională dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare - Parlamentul României, pe de altă parte, precum şi dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea judecătorească - Consiliul Superior al Magistraturii, pe de altă parte, cereri formulate de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv de Preşedintele României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280249_a_281578]
-
poate emite ordonanțe de urgență în situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligația de a motiva urgența în cuprinsul acestora. 40. Analizând dispozițiile constituționale mai sus menționate rezultă că în sistemul constituțional românesc Parlamentul dispune de plenitudine de competență în materie de legiferare, în timp ce Guvernul exercită această competență delegată numai în condițiile strict prevăzute de Constituție. Per a contrario, arată Președintele României, ori de câte ori Guvernul emite ordonanțe cu încălcarea normelor constituționale își exercită abuziv competența de legiferare. 41
DECIZIE nr. 63 din 8 februarie 2017 referitoare la cererile de soluţionare a conflictelor juridice de natură constituţională dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare - Parlamentul României, pe de altă parte, precum şi dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea judecătorească - Consiliul Superior al Magistraturii, pe de altă parte, cereri formulate de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv de Preşedintele României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280249_a_281578]
-
Oficial al României, Partea I, dacă în conținutul lor nu este prevăzută o altă dată ulterioară. Criteriul material are în vedere conținutul reglementării, definindu-se în considerarea obiectului normei, respectiv a naturii relațiilor sociale reglementate, sub acest aspect Parlamentul având plenitudine de legiferare. 89. Competența originară a Guvernului, autoritate executivă, este prevăzută în art. 108 alin. (2) din Constituție și privește organizarea executării legilor, acte de reglementare primară, prin emiterea de hotărâri, acte normative de reglementare secundară. Hotărârile Guvernului sunt acte
DECIZIE nr. 63 din 8 februarie 2017 referitoare la cererile de soluţionare a conflictelor juridice de natură constituţională dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare - Parlamentul României, pe de altă parte, precum şi dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea judecătorească - Consiliul Superior al Magistraturii, pe de altă parte, cereri formulate de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv de Preşedintele României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280249_a_281578]
-
conținutului preambulului Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 13/2017 nu rezultă existența elementelor de drept și de fapt ale situației extraordinare, aspect semnalat și prin Avizul nr. 61 din 31 ianuarie 2017 emis de Consiliul Legislativ. Parlamentul dispune de plenitudine de competență în materie de legiferare, în timp ce Guvernul exercită această competență delegată, numai în condițiile strict prevăzute de Constituție. Ca urmare, ori de câte ori Guvernul emite ordonanțe cu încălcarea normelor constituționale își exercită abuziv competența de legiferare. 2. Interpretarea sintagmei "conflict juridic
DECIZIE nr. 63 din 8 februarie 2017 referitoare la cererile de soluţionare a conflictelor juridice de natură constituţională dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare - Parlamentul României, pe de altă parte, precum şi dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea judecătorească - Consiliul Superior al Magistraturii, pe de altă parte, cereri formulate de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv de Preşedintele României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280249_a_281578]
-
acte normative (legi, ordonanțe de urgență ale Guvernului, hotărâri ale Parlamentului) Examinând susținerile autorilor sesizărilor, constatăm că acestea vizează exact "conținutul ori întinderea atribuțiilor [n.a. Guvernului] decurgând din Constituție", în privința legiferării pe calea delegării legislative, în raport cu competența Parlamentului, care are plenitudinea funcției de legiferare, situație care se încadrează în definiția dată conflictului juridic de natură constituțională într-o jurisprudență constantă a Curții Constituționale. Nu este în discuție, așadar, ca în precedentele cauze soluționate de Curte, o cerere al cărei "unic scop
DECIZIE nr. 63 din 8 februarie 2017 referitoare la cererile de soluţionare a conflictelor juridice de natură constituţională dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare - Parlamentul României, pe de altă parte, precum şi dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea judecătorească - Consiliul Superior al Magistraturii, pe de altă parte, cereri formulate de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv de Preşedintele României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280249_a_281578]
-
transfer al unor atribuții legislative către autoritățile puterii executive printr-un act de voință al Parlamentului ori pe cale constituțională, în situații extraordinare. Ca origine și actuală consacrare constituțională, delegarea legislativă se individualizează prin statutul său de excepție în materia legiferării. Plenitudinea competenței de legiferare revine Parlamentului, sens în care sunt dispozițiile constituționale mai sus citate. Cât privește Guvernul, rolul său fundamental este acela ca, "potrivit programului său de guvernare acceptat de Parlament", să asigure "realizarea politicii interne și externe a țării
DECIZIE nr. 63 din 8 februarie 2017 referitoare la cererile de soluţionare a conflictelor juridice de natură constituţională dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare - Parlamentul României, pe de altă parte, precum şi dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea judecătorească - Consiliul Superior al Magistraturii, pe de altă parte, cereri formulate de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv de Preşedintele României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280249_a_281578]
-
unei părți din funcția legislativă în anumite condiții"*11), încălcarea oricăreia dintre aceste condiții, stabilită prin dispozițiile constituționale, semnifică încălcarea "conținutului ori întinderii atribuțiilor [n.a. Guvernului] decurgând din Constituție" în privința legiferării pe calea delegării legislative, în raport cu competența Parlamentului, care are plenitudinea funcției de legiferare (așadar un conflict juridic de natură constituțională dintre cele două autorități). *11) M. Constantinescu, I. Deleanu, A. Iorgovan, I. Muraru, F. Vasilescu, I. Vida, Constituția României, comentată și adnotată, p. 254; Constituția României. Comentariu pe articole, coordonatori
DECIZIE nr. 63 din 8 februarie 2017 referitoare la cererile de soluţionare a conflictelor juridice de natură constituţională dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare - Parlamentul României, pe de altă parte, precum şi dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea judecătorească - Consiliul Superior al Magistraturii, pe de altă parte, cereri formulate de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv de Preşedintele României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280249_a_281578]
-
competențe în procesul de legiferare, cât și instanțelor judecătorești toate elementele necesare pentru cunoașterea efectelor ce trebuie atribuite deciziei sale. Or, în acest context argumentativ neechivoc, a solicita instanței supreme clarificări suplimentare cu privire la aceste aspecte echivalează cu o nesocotire a plenitudinii de jurisdicție a Curții Constituționale în domeniul controlului de neconstituționalitate. Efectele deciziilor Curții nu pot fi interpretate, în procesul de aplicare a legii, de către alte instituții ale statului, întrucât un atare demers ar genera o știrbire a competenței sale exclusive
DECIZIE nr. 22 din 25 octombrie 2016 referitoare la dezlegarea unor chestiuni de drept privind art. 142 alin. (1) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278504_a_279833]
-
41) și Pantea împotriva României (paragraful 238), Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut că "tribunal", în sensul art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, este numai un organ care se bucură de plenitudine de jurisdicție, răspunzând unei serii de exigențe, precum independența față de executiv, ca și față de părțile în cauză, și că nu aceasta este și situația procurorilor. Această concluzie a avut însă în vedere doar rațiuni ce țin de esența noțiunii analizate
DECIZIE nr. 625 din 26 octombrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 69 şi art. 70 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279781_a_281110]
-
care o normă juridică nu mai este în vigoare, ea produce efecte juridice în virtutea principiului tempus regit actum ori a principiului neretroactivității legii, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile. Deducem de aici voința legiuitorului constituant de a asigura o plenitudine a controlului de constituționalitate a acestor categorii de acte normative pe calea excepției de neconstituționalitate, inclusiv în situațiile specifice menționate, indiferent de autor/cadru procesual. 2.2. Interpretarea dispozițiilor Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale în
DECIZIE nr. 64 din 9 februarie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 13/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal şi a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280262_a_281591]
-
Curtea Constituțională. Textul legal incident se referă numai la obiectul sesizării (legi și ordonanțe), fără a stabili nimic în privința apartenenței lor la fondul activ al legislației. Considerăm că, și în acest caz, este vorba de intenția legiuitorului de a asigura plenitudinea controlului de constituționalitate pe această cale [de această dată în deplin acord cu prevederile art. 146 lit. d) din Constituție], tocmai în considerarea rolului Avocatului Poporului, de apărător al drepturilor și libertăților persoanelor [art. 58 alin. (1) din Constituție]. În
DECIZIE nr. 64 din 9 februarie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 13/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal şi a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280262_a_281591]
-
de constituționalitate, stabilind că privește legile "înainte de promulgarea acestora", în timp ce în cazul competenței prevăzute de art. 146 lit. d) nu este cuprinsă nicio limitare sub acest aspect, stabilindu-se că sesizarea și, respectiv, controlul de constituționalitate privesc legile și ordonanțele. Plenitudinea controlului abstract, pe calea sesizării directe, a ordonanțelor de urgență ale Guvernului prezintă un interes deosebit, în condițiile în care, așa cum subliniază și Comisia de la Veneția cu privire, punctual, la această problematică, "Avocatul Poporului este singura instituție în măsură să
DECIZIE nr. 64 din 9 februarie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 13/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal şi a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280262_a_281591]
-
3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului în România, adoptat de Comisia de la Veneția la cea de-a 93-a Sesiune plenară (Veneția, 14-15 decembrie 2012), www.ccr.ro Iar dacă atât Constituția, cât și legea organică au stabilit această plenitudine de competență Avocatului Poporului, considerăm că este contrară literei și spiritului textelor constituționale, precum și logicii juridice lipsirea sa ulterioară de eficiență, în sensul împiedicării drastice a Curții Constituționale de a se pronunța cu privire la orice lege sau ordonanță care nu mai
DECIZIE nr. 64 din 9 februarie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 13/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal şi a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280262_a_281591]
-
serviciu au fost încălcate, deopotrivă, prevederile art. 1 alin. (3) și (4) din Constituție care consacră principiile statului de drept și, respectiv, separația puterilor în stat, precum și cele ale art. 61 și art. 73 alin. (3) din Constituție, care atribuie plenitudinea legiferării și a stabilirii măsurilor de politică penală legiuitorului primar, Parlamentul, iar nu Guvernului, al cărui rol este acela ca, "potrivit programului său de guvernare acceptat de Parlament", să asigure "realizarea politicii interne și externe a țării" și să exercite
DECIZIE nr. 64 din 9 februarie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 13/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal şi a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280262_a_281591]
-
această procedură (atât pe fond, cât și/sau în contestație) nu afectează dreptul părților la un proces echitabil, deoarece au făcut deja obiect al controlului unui judecător. 22. Instanța competentă să se pronunțe asupra judecății pe fond a cauzei are plenitudinea de jurisdicție să statueze cu privire la temeinicia acuzației în materie penală, deoarece, potrivit art. 374 alin. (7)-(9) din Codul de procedură penală, probele administrate în cursul urmăririi penale și necontestate de părți, deși nu se readministrează, sunt puse în dezbaterea
DECIZIE nr. 296 din 11 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (3) teza a doua, în privinţa soluţiei legislative conform căreia exercitarea funcţiei de verificare a legalităţii trimiterii în judecată este compatibilă cu exercitarea funcţiei de judecată, art. 342, art. 345 alin. (1) şi (2), precum şi a dispoziţiilor cuprinse în titlul II - Camera preliminară al Părţii speciale din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275760_a_277089]
-
o evaluare corectă și reală a rezultatelor obținute, a cauzelor care au determinat neregulile și a măsurilor necesare înlăturării ori diminuării efectelor negative și integrării celor pozitive; ... c) principiul responsabilității - personalul ce execută activități de control răspunde pentru corectitudinea și plenitudinea constatărilor, precum și de acțiunile susținute în procesul de control; ... d) principiul eficacității - se referă la oportunitatea și finalitatea controlului, în scopul atingerii obiectivelor propuse; ... e) principiul eficienței - are în vedere maximizarea rezultatelor activității de control în raport cu resursele utilizate: umane, financiare
ORDIN nr. 138 din 2 septembrie 2016 privind organizarea şi executarea controalelor în Ministerul Afacerilor Interne. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274972_a_276301]
-
inerentă fiecărei Camere, iar eventualele contestații privind aplicarea concretă a acestuia trebuie să urmeze mecanismele specifice Camerei respective. Mai mult, în cadrul ședinței de plen a Camerei respective, se poate invoca lipsa îndeplinirii actelor procedurale, iar Camera astfel sesizată, în temeiul plenitudinii ei decizionale, să hotărască în sensul continuării dezbaterilor în plen sau al reluării procedurilor în comisie. 26. Cu privire la criticile de neconstituționalitate intrinsecă, se arată că funcția de președinte este o funcție politică, ca și celelalte funcții din Biroul permanent și
DECIZIE nr. 467 din 28 iunie 2016 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 1, 2, 3 şi 4 din Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 48/2016 privind modificarea şi completarea Regulamentului Camerei Deputaţilor, precum şi a hotărârii în ansamblul său. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275406_a_276735]