5,205 matches
-
bătută de păcate într-un albastru de singurătate, lăsând în mine tainice visări, pe care toamna asta le-aștere pe cărări. de-atâta toamnă serile se sparg și cad obol de vise tocmai la mine-n prag și-mi picură pe pleoape singurătate-n gând și mă trezesc adesea ca un copil plângând. de-atâta toamnă, doamnă, tot te aștept să vii, o umbră călătoare pe străzile pustii dar nu mă strigă nimeni făptura ta ce mirosea a luncă, s-a dus
DE-ATÂTA TOAMNĂ... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 991 din 17 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365058_a_366387]
-
tine, că sunt cu tine, pentru a-ți spune că urmează să fiu cu totul al tău și în tot ce însemni tu, femeie iubită, pentru a mă putea mângâia, pentru a mă îmbrățișa și strânge sălbatic, apăsându-ți puternic pleoapele ca să nu-ți observ mărgăritarele fierbinți, ce sub ele se zbat, pentru a te pierde în iubire, făcându-mă prizonier al coapselor tale fremătând de dorință și dor... Te necăjesc uneori puțin, doar puțin, atât cât doresc să te-nfierbânți
CHEAMĂ-MĂ, IUBITO! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 992 din 18 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365063_a_366392]
-
punctul în care s-a oprit coșmarul unei simple și complicate morți pe crucea libertății trăiești mereu în porți primești și bucurie și-amar deopotrivă te-ntâmpli fir de iarbă-ntr-un vulcan al firii te-mpaci cu tine însuți și pleoapele cobori alergi cu visul clipa și gândul libertatea ești urma unui clopot și sunetul de toacă biserică-n mișcare trup ca o rugă-n piatră Referință Bibliografică: biserică-n mișcare / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 952
BISERICĂ-N MIŞCARE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 952 din 09 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/365132_a_366461]
-
Autorului Ană să - ți fiu, TU - Meșter Manole.... Lut - trupul meu, Doar palmele tale mai pot Să - l aprindă. Din zborul gîndului meu, Numai TU mai poți face Substantiv și verb Deopotrivă. TU, numai TU Îmi poți așeza infinutul pe pleoape, Ca să - l am aproape. Și - n ceas mai multe secole în plus, Ca să - mi ajungă....la plîns și ...la toate. Eu...nu.. Eu, doar pot, îți cer și vreau, Zidește - mă, Doamne - n Lumină ! Ană să -ți fiu, TU - Meșter
N LUMINĂ de GABRIELA BLĂNARIU în ediţia nr. 952 din 09 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/365134_a_366463]
-
sine, Nu-i fabricat și nu-i gândit... Sărută-mă, iubito! Cuprinde-mă cu brațele-ți liane Și lasă-mi gura, aroma să-i degust! Îndepărtează vechile canoane Și lasă-ți buze să-mi dăruiască must! Acoperă steluțe, milioane, Sub pleoape tandre, în gestul cel mai frust! Cuprinde-mă cu brațele-ți liane Și lasă-mi gura, aroma să-i degust! Din trupurile noastre fă coloane Îngemănate sub ramuri de arbust Și dă izvor iubirii-n canioane Să zvârle lava din
PRIN UNIVERSUL SĂRUTULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1004 din 30 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365125_a_366454]
-
ușile și ferestrele și asta mai ales noaptea la capătul tunelului despre care nu mai pomenește nimeni și totuși nimic nu se petrece la întâmplare spune mircea fiecare zi își schimbă forma după căldura degetelor după fluturele fierbinte din capătul pleoapei unghiul de sprijin spațiul atât de ciudat dintre clădiri de hârtie franjurii eleganți ai aliajelor certitudini în lanț ca în povestea cu hainele cele noi ale împăratului” Cifrul cămășii și bețișoarele jocului „închipuirea lucrează mai adânc decât apa fără întrebări
POESIS-IOAN DRAGOŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 940 din 28 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365145_a_366474]
-
Oțelul săbiei semănând speranța în ogorul veacurilor. Duruitoarea, ison de vecenie. Cerbul pășește podul ochilor, întins de vultur: Dunărea , Oltul , Prutul și Siretul, Jiul, Mureșul și Crișul Munții, câmpiile, înaltul și hăul, În freamăt ca frunzișul... Până-și închide luna pleoapa Și apoi iar... duruitoarea rostogolește zorii. În raza soarelui se ascute cornul cerbului; Mai jos, se umbresc, crucile date cu var. În brazi se odihnește luna, Ctitoria bătrânului zimbru. Din chitară, se-ncropește tinereții arvuna, Escaladarea pe versanți, spre dimineață
ÎNTÂLNIRE NEAŞTEPTATĂ (POEZII) de TEO CABEL în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365156_a_366485]
-
trombă înscriindu-se pe cunoscuta traiectorie cenușie cu sens girator pentru câteva clipe discul solar mi se anină de gene greu și cald ca un vis închizându-mi ochii molatec și-mi pare că nu-i decât o bătaie de pleoapă între ziua de astăzi și ziua de ieri cufundată în albul cețurilor învălătucite pe câmpie sau poate sunt doar aburii proaspăt jupuitelor conștiințe etalate zi de zi în editoriale sub pecetea intraductibilelor zâmbete eternă-i această învârtire a pământului și
CUVINTE ÎN BUIESTRUL RIMEI SAU ÎN TRAP LIBER? II de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365219_a_366548]
-
Toate Articolele Autorului Sâmbătă, 13 August 2016 Te iubesc încet, femeie, știi că am răbdare multă, Stăvilească-ne iubirea, nu-mi vorbi acum, ascultă, În curând se duce vara, toamna noastră e aproape, Nu-mi strivi încă lumina vinovată de sub pleoape! Se coc strugurii în vie, merele n-auzi cum pică? Vino-n brațe, lângă mine, de cuvânt nu-ți fie frică, Rândunelele, cocorii, vor pleca spre zări străine, Numai Dorul meu, flămândul, e mereu aici cu tine Să ne scriem
TE IUBESC ÎNCET, FEMEIE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365212_a_366541]
-
Să îmi trimită leacuri de durere, Da’-n cerul greu agită nori furtuna Iar stropii lor mă ard a tămâiere. Doar astrul nopții mi-e acum aproape Și îmi presară, tandru, cu iubire, Crâmpei din stele și din nopți pe pleoape Și-n piept un strop, infim, de amăgire. Dar negrul nopții îmi pătrunde trupul Și mă despoaie, lent, de simțăminte Când sfârtecă din mine fără scrupul, Câte puțin, din suflet și din minte. În noaptea asta dau tribut la vamă
ÎN NOAPTEA ASTA de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365217_a_366546]
-
Manuscris > Scriitori > EVĂ Autor: Curelciuc Bombonica Publicat în: Ediția nr. 426 din 01 martie 2012 Toate Articolele Autorului Cascade sprințare de tandre săruturi Înlănțuie trupu-mi - furtună de doruri - Sunt Evă sculptată-n timide-nceputuri, Purtându-l pe-Adam sub a pleoapelor storuri. Doar frunza-mi lipsește, luată de ape, Căci Eros mă poartă pe brațe vânjoase, Cu trupu-i viril inocența s-adape Și timpul s-oprească în șoapte mieroase. Sunt Evă în gânduri și-n patimi zălude, Pe-Adam îl vrăjesc
EVĂ de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365240_a_366569]
-
deschisă stăteam cu vântul la povești și singurătatea de mână te vedeam rătăcind pe drumuri întortocheate era o singură ieșire așteptam când m-ai găsit mi-ai cuprins speranța din privirea clară cu o mână am trezit visul amorțit sub pleoape cealaltă s-a eliberat simplu ... Citește mai mult ești cu minesimplumai căutat dintr-o toamnă în altacu fereastra inimii deschisăstăteam cu vântul la poveștiși singurătatea de mânăte vedeam rătăcindpe drumuri întortocheateera o singură ieșireașteptamcând m-ai găsitmi-ai cuprins speranțadin privirea
ANA MARIA GÎBU [Corola-blog/BlogPost/365178_a_366507]
-
de stele. Pe patul ierbii m-aș întinde-o clipă, să-i simt răcoarea și mireasma fină, să-mi limpezesc neostoite gânduri în bobul alb de lacrimă divină. Cu gâzele și fluturii-mpreună, prietenii fideli de altădată, să adormim sub pleoapa înserării cu dorul agățat de-o stea perlată. Să-mbrățișez, cu mâinile-amândouă, copacul fremătând de nerăbdare, în leagănu-i din ramuri să mă prindă, ca-ntr-un arcan de infinită-ardoare. Apoi să uit tot răul ce se scurge din sufletele-nguste
DORINŢE NEVINOVATE de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 1134 din 07 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364832_a_366161]
-
fericirii, Eu încă merg pe-a lumii rătăcire. Am poposit în lumea ta, o clipă, Călcând timid pe străluciri de stele, Să mă despart de liniștea ce țipă, De dorul greu, de gândurile mele. Te-ai strecurat în umbra de sub pleoape, Precum în noapte... rătăcitul vis. Am vrut să fii privirii mai aproape... Dar te-am pierdut, când ochii i-am deschis. Și temător, am stins din nou privirea, Să readuc al stelelor alai. Au revenit, având și strălucirea La locul
AM POPOSIT ÎN LUMEA TA, O CLIPĂ ... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364863_a_366192]
-
rană sângerândă se închide tot de pumnalul ce-l arunci subtil, În sânul meu ce iar se va deschide când gura ta îl va trezi, abil. Stimate domn din visele-mi târzii! Te mai aștept ca pe-un reflux în pleoape. Nu mai vâna fantome și stafii când eu sunt vie și atât de-aproape! Referință Bibliografică: STIMATE DOMN - PARTEA II / Marioara Nedea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2055, Anul VI, 16 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Marioara
PARTEA II de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366295_a_367624]
-
Un cântec de dor, o cântare divină Și-ating o mână prin care Lumina de aur răsare Și-atunci am văzut că la tine Mă chemi și mă strângi doar pe mine A nopții uitare se-așterne Pe ochi, pe pleoape, pe gene Și pașii se-ndreaptă alene Spre visele mele eterne AMINTIREA ALBASTRĂ Versuri de noapte Când somnul aleargă Și nimic nu se leagă Peste noaptea întreagă Scriem pentru suflet Și pentru amintire Într-o seară târzie Pe o foaie
TAINELE NOPŢII (POEME) de LILIANA STOIAN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366384_a_367713]
-
răspunsuri la întrebările care te macină. Împletitura șoaptelor ei vor șterge cu blândețea lor zbuciumul ființei tale. Căci mama va ști mereu să pună virgula acolo unde tu blochezi și închizi poate capitole. Ea naște speranța din abisuri închise sub pleoapele tale și-ți redeschide filele sufletului pe care tu scrii: renunțare. Mama este cel mai frumos basm al vieții unui om, este definiția ființei umane. Fără iubirea mamei, un copil se va asfixia emoțional, își va pierde reperele și direcția
MAMA de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 428 din 03 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366399_a_367728]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > SFERA ALEGERILOR Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 1457 din 27 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului sursa imaginii: http://mistermatematic.blogspot.ro/2014 09 01 archive.html știu că trăiesc asta mă determină mereu să-mi ridic pleoapele să deschid palmele larg către cer privirea-mi este încețoșată de nesomn dar inima în oval ridică umbrele între mine și libertate pasul își răstoarnă talpa de iarbă aduce sămânța de floare în filele cărților nescrise pentru a fi dar
SFERA ALEGERILOR de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1457 din 27 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366537_a_367866]
-
imperiul lui stă un om de zăpadă, într-un colț de ogradă, stau doi îndrăgostiți ”cu palmele-căuș” dorind să prindă fulgii în zbor (”Îți amintești?”), stă o inimă îndrăgostită plutind în imponderabilitatea unui spațiu aproape nepământean, stă ”sărutul diafan pe pleoape” al iernii, stă cel care declară, nebun de fericire: ”Gingașii-ți fulgi mă-nvăluie în șoaptă”. (Sărutul iernii) Iarna a troienit cu albul ei urmele pașilor celor doi, urma jurămintelor, a sărutului . Prin timp răzbate numai ”ecoul dulcilor plăceri” (Așteaptă-mă
MARIAN MALCIU ŞI PRISMA DE STICLĂ A LUI ISAAC NEWTON, ÎN ANALIZA DOAMNEI GEORGIA LANDUR VINTILĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1457 din 27 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366530_a_367859]
-
fugare și tăceri, le cuibăresc adesea într-o rană și le îngrop în ziua cea de ieri. era frumos când născoceam candori și cerurile ne erau aproape, când viața o priveam în dulci culori, iar noaptea ne cădea ușor pe pleoape. mereu tu, rătăcito, și copil mereu, în lumea ta plecată în tăcere, ai aprins candele în empireu și te-ai ascuns mereu printre mistere. joi, 15 august 2013 Referință Bibliografică: gând fugar / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
GÂND FUGAR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 958 din 15 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366549_a_367878]
-
Acasă > Versuri > Frumusețe > N Autor: Mariana Ciurezu Publicat în: Ediția nr. 386 din 21 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Din iubire! Îmi aștern pe pleoape uiate șoapte de iubire , în noaptea care plânge a noastră despărțire. Vântul iar deschide fereastră către zare și aduce pentru mine miros sărat de mare. Și valuri care sparg cu vuiete tăcerea, se-mprastie-n larg risipind durerea. Ceață ușor
N de MARIANA CIUREZU în ediţia nr. 386 din 21 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366584_a_367913]
-
par de prisos, ce nu ți-au trecut nici prin minte. Ți-e sufletul plin de păcate, când calci pe hotarele vieții, ascultă tăcerea cum bate, ce goi și ce groși sunt pereții. Aud cum se zbate și frica, pe pleoapele pline de ceață, dincolo de tine-i nimica, doar lutul cel greu, fortăreață. Prea multe destine proscrise, și prea multe poveri ne-aparțin, se șterg și culori ca din vise, cândva toate rămân prea puțin... Căci moartea e veșnic flămândă, de
TOATE RĂMÂN PREA PUȚIN… de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366570_a_367899]
-
Autorului Primește-n ieslea sufletului, PRUNCUL SFÂNT ce vine iar, către apus de an să-ți amintească, ție, om de rând că Viața-i dar și nu doar un cuvânt, că-i deopotrivă jertfă, credință și zidire și roua de sub pleoape și... o plecare... poate... ! Și gând, dorință și-mplinire pentru ai tăi și pentru tine și, peste toate-acestea, VIAȚA E IUBIRE... Trăiește-o, dar, cum se cuvine ! CRĂCIUN FERICIT ! LA MULȚI ANI ! Referință Bibliografică: ÎN AȘTEPTAREA NAȘTERII DOMNULUI ! / Gabriela Blănariu
ÎN AŞTEPTAREA NAŞTERII DOMNULUI ! de GABRIELA BLĂNARIU în ediţia nr. 2182 din 21 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366620_a_367949]
-
roșul la pământ a mulțumire. la el găsesc oricând frunze curate-ntr-un sertar mă schimb și gândurile mi le șterg, le strâng apoi în coc regal, îi cer și-mi dă fărâma de culoare ce-i trebuie obrazului, pe pleoape las creionul s-alerge către tâmple iar la final cu degetele înmuiate-n roșu pe buze m-odihnesc și Soarele-l aștept să plecăm iar în viață la casa lui din nou sunt Cleopatra. Referință Bibliografică: La casa lui / Gabriela
LA CASA LUI de GABRIELA BLĂNARIU în ediţia nr. 2028 din 20 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366608_a_367937]
-
sfiesc Și nu știu cum să-ți spună c-atât de mult îmi placi, Că mor printre dorințe și-n tine mă trezesc... Fii-mi cântecul duios din zilele topite Și bucuria vieții ce-n ființă îmi tresare Cu lacrimi înflorind pe pleoape adormite, Când mă mângâi ușor: "Bună dimineața, Soare!" Miroase-a tine somnul în pat cald, răvășit Din lan arzând în mine îți strigă macii dorul... Fii-mi deșteptarea tandră din veri fără sfârșit, Când îngeri din icoane roșesc, veghind amorul
CÂNTEC DE-O VARĂ de ANTONELA STOICA în ediţia nr. 2355 din 12 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366562_a_367891]