3,630 matches
-
e în parte tot analogic și, pentru că se opune unei tendințe simțite ca marcată popular, e interpretabil ca o formă de hipercorectitudine. Ambele tendințe ilustrează o anumită instabilitate a formelor de genitiv-dativ și o nesiguranță a vorbitorilor (mai ales când pluralul - potențial reper - e rar folosit sau chiar inexistent); mai semnificativă cantitativ, pentru registrul investigat, este extinderea secvenței -ei. 3.1.3. Concurența între desinențele de neutru plural -e și -uri13 se manifestă în continuare, cu oscilații în ambele sensuri: extinderea
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
instabilitate a formelor de genitiv-dativ și o nesiguranță a vorbitorilor (mai ales când pluralul - potențial reper - e rar folosit sau chiar inexistent); mai semnificativă cantitativ, pentru registrul investigat, este extinderea secvenței -ei. 3.1.3. Concurența între desinențele de neutru plural -e și -uri13 se manifestă în continuare, cu oscilații în ambele sensuri: extinderea lui -uri la substantive înregistrate de normă cu -e - produsuri naturale (N24, 7.V.2007), aceste semnuri (Antena 1, 11.III.2008) -, dar și conservarea sau extinderea
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
două de centimetri la Postăvarul (Național TV, 16.III.2008, N24, 16.III.2008). Fenomenul ar putea fi descris ca unul de hipercorectitudine (reacție față de tendința de generalizare a formei invariabile de masculin), dar se explică și prin confuzia, la plural, între neutru și feminin (cf. Gruiță 2006: 199−200). Nu întâmplător, toate exemplele de mai sus conțin substantive neutre la plural; de la ele se reface un feminin singular (formă care are, de altfel, în română, capacitatea de a exprima o
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
de hipercorectitudine (reacție față de tendința de generalizare a formei invariabile de masculin), dar se explică și prin confuzia, la plural, între neutru și feminin (cf. Gruiță 2006: 199−200). Nu întâmplător, toate exemplele de mai sus conțin substantive neutre la plural; de la ele se reface un feminin singular (formă care are, de altfel, în română, capacitatea de a exprima o anumită valoare "neutră": o, asta etc.). 4.1.3. Forma de feminin a numeralului apare și atunci când acesta are utilizare apozițională
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
gazelor naturale ar putea crește... cu douăsprezece la sută (TVR 1, 11.III.2008)17. 4.1.4. În structurile partitive cu pronumele nehotărât unul/una (echivalent cu un numeral) apare același fenomen de folosire a femininului singular pentru un plural neutru: una din avantajele acestei metode (Acasă, 4.XI.2007), una dintre cele mai costisitoare divorțuri (Radio România Actualități, 18.III.2008) (cf. Guțu Romalo 2002, în 2005: 212). 4.1.5. Se întâlnește uneori forma de feminin a numeralului
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
cauze. În materialul cercetat sunt destul de rare cazurile în care dezacordul e cu mare probabilitate doar manifestarea normei dialectale muntenești, sancționate cu severitate de norma literară (folosirea formei de persoana a III-a singular omonime cu persoana a III-a plural, cf. GALR II: 375): arbitrii au avut câteva decizii care a ridicat sala în picioare (TVR 1, 7.III.2008). 5.1. Mai ales în comunicarea orală, subiectul multiplu este adesea conceput ca formând o unitate semantică (un "bloc" semantic
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
21. Aceste exemple pot fi considerate și o manifestare a acordului prin atracție (cu cel mai apropiat element). 5.2. Destul de frecvent este dezacordul dintre predicat și subiectul exprimat printr-un pronume relativ, atunci când: a) relativul reia un substantiv la plural dintr-o construcție partitivă, iar acordul se face cu singularul din regentă (regentul grupului partitiv): Domnul Bote face parte dintre acei parlamentari care (...) locuiește la hotel (B1 TV, 19.XI.2007); una dintre puținele pelicule marca Hollywood care spune pe
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
construcția partitivă este explicită, deci acordul e mai curând unul prin atracție: fiecare dintre noi muncim în câte un sector de activitate (Antena 1, 13.XI.2007)23. Folosirea pronumelui interogativ (și interogativ-relativ) cine ca subiect al unui verb la plural e destul de frecventă 24, acordul fiind făcut după înțeles (referențial), și nu după formă: tu știi cine au câștigat? (B1 TV, 22.X.2007); cine plâng? (Antena 1, 18.X.2007); vor să afle cine sunt vinovați de atacul asupra
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
TV, 22.X.2007); cine plâng? (Antena 1, 18.X.2007); vor să afle cine sunt vinovați de atacul asupra românilor (Antena 1, 3.XI.2007); cine au neglijat-o? (Antena 3, 17.X.2007). 5.4. Subiectul postpus la plural nu este întotdeauna acordat cu un verb impersonal - mai rămâne atunci dobânzile (Antena 3, 19.X.2007) - sau cu o construcție reflexiv-pasivă: li se lua din casă, să spunem, plăpumile... (Realitatea TV, 26.X.2007). 5.5. Invers, unele impersonale
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
verb impersonal - mai rămâne atunci dobânzile (Antena 3, 19.X.2007) - sau cu o construcție reflexiv-pasivă: li se lua din casă, să spunem, plăpumile... (Realitatea TV, 26.X.2007). 5.5. Invers, unele impersonale cu propoziție subiectivă se acordă la plural, prin atracție, sub influența unui substantiv plural (de obicei, subiectul subordonatei): vor trebui ca italienii să fie slugăriți de italieni (Antena 1, 6.XI.2007); nu se știu care sunt cauzele ale acestor avarii (Realitatea TV, 23.XI.2007); majoritatea
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
cu ocazia monitorizărilor nu oferă mari surprize, dar confirmă existența zonelor de instabilitate în limba cultă vorbită (atracția între unele paradigme flexionare, în morfologia verbală și nominală, concurența conjugării verbale cu sau fără sufixele -ez- și -esc-, concurența desinențelor de plural -e/-i, -e/-uri), ca și rezistența unor fenomene condamnate de normă (formele vroiam sau să aibe, construcția relativului care în poziția de complement direct, fără marca pe; folosirea invariabilă a numeralelor compuse cu unu/una, doi/două etc.) și
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
și de nevoia de a marca acordul cu subiectul predicatului complex, obținut în urma reorganizării sintactice. De altfel, Iordan (1948: 150) considera normale (și chiar necesare) variantele cu -esc atunci când verbul a trebui nu este strict modal și are subiect la plural. Vezi, pentru dinamica oscilației între cele două paradigme, Pană Dindelegan (1987: 89−92). 7 "Formele fără -ră- la indicativ mai-mult-ca-perfect plural sunt învechite/populare" (DOOM2: XCVII). În DOOM1 se recomanda forma cu -ră-, dar era acceptată ca variantă literară liberă
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
larg în Guțu Romalo (2002) (în 2005: 212). 16 În exemplul dat poate fi vorba și de un acord prin atracție cu substantivul întrebare. 17 În ultimul exemplu, forma de feminin ar putea fi explicată printr-un acord (hipercorect) cu pluralul neutru subînțeles procente. 18 Am ales să ilustrăm fenomenele foarte frecvente prin mai multe exemple, chiar dacă acestea sunt de același tip și nu aduc informații noi, pentru că astfel se poate dovedi amploarea trăsăturii. În liste, exemplele similare sunt furnizate în
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
în limba literară. 24 În GALR I: 274, se arată că interogativul cine "apare doar în contexte de singular masculin". Totuși, și în ciuda regulii reafirmate, Graur (1968: 346) constata deja o înmulțire a construcțiilor cu cine subiect și verbul la plural. 25 Vezi, în acest volum, Stan, p. 26 Vulpe 1975 (în 2004: 334−336) afirmă că invariabilitatea relativului care nu ar trebui considerată o greșeală sau o "degradare", ci o trăsătură a normei orale, opuse normei scrise, dar manifestându-se
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
2.Precizează personajele cărora le aparțin replicile de mai sus. 3.Comentează un moto, la alegere, dintre cele date. 4.Explică sensul din context al expresiei a popi (pe cineva). 5.Formulează, în scris, două enunțuri cu forme diferite de plural ale cuvântului cap. 6.Notează o trăsătură de caracter a personajului, care se poate deduce din primul citat. 7.Motivează semnele de punctuație din motoul al doilea. 8.Argumentează, prin două trăsături, apartenența textului la specia nuvelă istorică. 9.Prezintă
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
proprii de adresare au contribuit decisiv la această opacizare a onorificelor. Formarea sintagmelor: de ce cad unele în desuetudine În toate limbile romanice, factorul "politețe" influențează sistemul pronumelor alocutive: forma tu este înlocuită de o alta din paradigma pronominală, fie de pluralul persoanei a II-a, ca în franceză (vous), fie de singularul persoanei a treia, precum în italiană (lei). Studiul cercetătorilor Roger Brown și Albert Gilman conține și câteva explicații istorice ale originii acestui fenomen 19. Primele atestări din latină datează
[Corola-publishinghouse/Science/85027_a_85813]
-
unui preot, pentru că nu i s-a adresat cu Sfinția Voastră sau Preasfințite Părinte, ci cu un simplu matale. (Evenimentul). Chiar și inovațiile recente, ironice și ludice, urmează aceeași schemă de formare; deși atitudinea asociată lor nu este respectul, tot pluralul persoanei a II-a domină: Întunecimea voastră, mulțumesc de sfaturi! (Internet, 2007), Oho, minunăția voastră... să facem mătănii... (Internet, 2008), Urâciunea voastră, cred că vrea să vă omoare! (Internet, 2007), Ăla e, spurcăciunea voastră. (Internet, 2007). 2. INTERPRETAREA STATUTULUI: LOCUȚIUNE
[Corola-publishinghouse/Science/85027_a_85813]
-
urmă opțiuni - pentru îmbinare liberă - argumente ar putea constitui posibilitatea de a schimba persoana posesivului (a II-a cu a III-a), flexiunea celor două elemente componente (în genitiv-dativul Domniei Tale, amândoi formanții poartă mărcile cazuale), posibilitatea de a construi pluralul sintagmei (Domnia Voastră, Domniile Voastre). Pentru interpretarea ca locuțiune, cel mai important argument a fost acordul, realizat la persoana a II-a26 mai ales în scrierile vechi sau cu pretenția de a reconstitui limba veche: Măria ta ești domn și ai toată puterea
[Corola-publishinghouse/Science/85027_a_85813]
-
le influențează structura internă și comportamentul sintactic, creând posibilitatea unor interpretări diferite ale statutului. Construcțiile mai vechi, care conțin posesivul la persoana a II-a singular, sunt restrânse astăzi la texte cu iz arhaic sau la glume și ironii. De când pluralul și-a adjudecat teritoriul politeții, sub model străin, începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea, singularul a devenit neproductiv. Restrângerea uzului la contexte protocolare face ca sistemul acestor locuțiuni să fie opac majorității vorbitorilor, de aceea este
[Corola-publishinghouse/Science/85027_a_85813]
-
forme în detrimentul altora. Observațiile pe care le vom face au în vedere raportul dintre formele demonstrative simple și cele compuse, frecvența formelor flexionate, raportul dintre adjectivele postpuse și cele antepuse. 2.1. Pronumele demonstrative de apropiere Cazul Masculin Feminin singular Plural singular plural N = Ac ăsta = 58 acesta = 9 ăștia = 33 aceștia = 2 asta = 250 aceasta = 14 astea = 56 acestea = 10 G = D ăstuia = 0 ăstora = 0 ăsteia = 0 ăstora = 0 G = D acestuia = 1 acestora = 0 acesteia =1 acestora =0
[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]
-
demonta și p-ăstea (CLR) Șî-n condițiile ăstea greu di crezut cî-l mai lasî la fotbal (CLR) constantele ăstea fundamentale care guvernează esența și care sunt câteva (IV). 2.2. Adjectivele demonstrative de apropiere Cazul Masculin singular postpus singular antepus plural postpus plural antepus N=Ac ăsta = 65 acesta = 24 *ăst5 acest = 84 ăștia = 12 aceștia = 0 *ăști acești = 5 G=D ăstuia = 0 acestuia = 0 *ăstui acestui =14 ăstora = 1 acestora = 0 *ăstor acestor = 5 Cazul Feminin singular postpus singular
[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]
-
p-ăstea (CLR) Șî-n condițiile ăstea greu di crezut cî-l mai lasî la fotbal (CLR) constantele ăstea fundamentale care guvernează esența și care sunt câteva (IV). 2.2. Adjectivele demonstrative de apropiere Cazul Masculin singular postpus singular antepus plural postpus plural antepus N=Ac ăsta = 65 acesta = 24 *ăst5 acest = 84 ăștia = 12 aceștia = 0 *ăști acești = 5 G=D ăstuia = 0 acestuia = 0 *ăstui acestui =14 ăstora = 1 acestora = 0 *ăstor acestor = 5 Cazul Feminin singular postpus singular antepus plural
[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]
-
plural antepus N=Ac ăsta = 65 acesta = 24 *ăst5 acest = 84 ăștia = 12 aceștia = 0 *ăști acești = 5 G=D ăstuia = 0 acestuia = 0 *ăstui acestui =14 ăstora = 1 acestora = 0 *ăstor acestor = 5 Cazul Feminin singular postpus singular antepus plural postpus plural antepus N=Ac asta =92 aceasta = 14 astă (în compuse) această = 120 astea = 38 acestea = 10 *aste aceste = 51 G=D ăsteia = 0 acesteia = 0 *ăstei acestei = 26 ăstora = 1 acestora = 1 *ăstor acestor = 3 Tendințele ce se
[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]
-
N=Ac ăsta = 65 acesta = 24 *ăst5 acest = 84 ăștia = 12 aceștia = 0 *ăști acești = 5 G=D ăstuia = 0 acestuia = 0 *ăstui acestui =14 ăstora = 1 acestora = 0 *ăstor acestor = 5 Cazul Feminin singular postpus singular antepus plural postpus plural antepus N=Ac asta =92 aceasta = 14 astă (în compuse) această = 120 astea = 38 acestea = 10 *aste aceste = 51 G=D ăsteia = 0 acesteia = 0 *ăstei acestei = 26 ăstora = 1 acestora = 1 *ăstor acestor = 3 Tendințele ce se remarcă în
[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]
-
astă-vară, astă-toamnă, unde actualizează sensuri diferite în funcție de nominalul pe care-l însoțește: are sensul de "această", "în curs, în desfășurare" în astă-seară și de "trecut, încheiat" în astă-vară, astă-iarnă etc. 2.3. Pronumele demonstrative de depărtare Cazul Masculin Feminin singular plural singular plural N = Ac ăla = 61 acela = 6 ăia = 26 aceia = 2 aia = 46 aceea = 13 alea = 15 acelea = 3 G = D ăluia = 0 aceluia = 0 ălora = 1 acelora = 1 ăleia = 0 aceleia = 0 ălora = 0 acelora = 0 Aceleași tendințe
[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]